FROG ZEW

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a spus în cadrul conferinței online “Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare”, organizată de Edupedu.ro în cadrul campaniei „Metal pentru Viitor”., că în luna noiembrie se va lansa o campanie națională de conștientizare a importanței reciclării și colectării separate. “E mult de muncă până când vom construi infrastructura și vom schimba mentalități și metehne. Sunt în continuare foarte mulți cetățeni care nu consideră o problema aruncarea gunoiului pe stradă, în ape, nu consideră importante reciclarea echipamentelor ieșite din uz motiv”, spune ministrul Mediului. Tánczos Barna a vorbit în cadrul conferinței online “Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare”, despre rolul important pe care îl are cetățeanul în economia circulară. Ministerul vrea să schimbe mentalitatea românilor. “Nu stăm bine nici la educație, sunt în continuare foarte mulți cetățeni care nu consideră o problemă aruncarea gunoiului pe stradă, în ape, nu consideră importante reciclarea echipamentelor ieșite din uz motiv. Statul este obligat să asigure infrastructura și educația pentru generațiile noastre, nu doar pentru cei mici. Practic orice mișcare, orice clipă din viața oricărui cetățean din Europa înseamnă generare de deșeuri care trebuie să ajungă la un moment dat să fie reciclate, indiferent dacă vorbim de deșeurile menajere, dacă vorbim de ambalaje, de echipamente electrice și electrocasnice vechi dacă vorbim de mașini uzate scoase din uz”. “Toate aceste elemente reprezintă materie primă pentru o economie circulară pentru acele fabrici de reciclare care știu să separe, să valorifice, să le aducă în circuitul economic. Acele produse care după ce ies din uz se întorc în economia circulară sau acele ambalaje cu care ies produsele pe piață se întorc în economia circulară. Există și această confuzie de noțiuni, reciclarea se confundă foarte des cu termenul de colectare separată, dar cheia de bază este că deșeurile trebuie să ajungă înapoi într-un circuit unde sunt separate, colectate cum trebuie și sunt retrimise în economie”, a explicat Barna. Extras – video deschidere conferință “Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare”, cu declarațiile ministrului mediului, Tánczos Barna Recent, Guvernul a adoptat în septembrie 2022 Strategia Națională privind Economia Circulară care stabilește „calea de urmat”, „prin definirea viziunii României de a crea o rută stabilă pentru prosperitatea întregii societăți printr-o creștere economică care să asigure un mediu durabil pentru generațiile viitoare”. Programe prin care oamenii să nu mai arunce în natură deșeuri voluminoase Pentru ca toate acestea să se pună în mișcare, și economia circulară să poată fi aplicată și în România, Ministerul Mediului a pornit deja mai multe programe, mai spune Tanczos Barna: “Pentru a crește gradul de colectare separată, noi am pornit câteva programe naționale: programul de centre de aport voluntar – un pas important pentru că practic se creează alternativa pentru aruncarea deșeurilor voluminoase în natură, alternativă de centru unde ele sunt colectate în containere diferite în funcție de proveniență: echipamente electrocasnice, plasticul separat, mobilier, textile, încălțăminte pentru că si ele ajung sau în groapa de gunoi, cauciucuri. Toate acestea un rol în economia circulară și pot fi colectate separat. Prin alt program (…) asigurăm colectarea pe cinci fracții a deșeurilor în orașe. Un alt program este destinat întreprinderilor societăților comerciale care au capacități sau vor să construiască capacități de reciclare. Acest program pornește în câteva zile, suntem la ultimele aprobări astăzi se desfășoară ședința Consiliului Concurenței unde vor face ultimele modificări. Vin sute de milioane de euro pentru a crește infrastructura pentru o economie circulară și capacitatea de reciclare. Un rol extrem de important îi revine cetățeanului care, cum zic eu, nu amestecă iaurtul cu tastatura în momentul în care aruncă deșeurile, fiecare are propriul loc separat în colectare. Biodegradabilul într-un loc, plastic, hârtie, carton în altul, echipamente care să ajungă înapoi la centre de preluare. E mult de muncă până când vom construi infrastructura și vom schimba mentalități și metehne”, a mai spus ministrul Mediului, Tánczos Barna. Urmărește integral conferința online “Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare”, organizată de Edupedu.ro, în parteneriat cu As Metal, GreenPoint Management, Linde Gaz România și agenția WebEfektiv. În cadrul evenimentului vom lansa și campania „Metal pentru Viitor”: Sursa

Consiliul Național al Elevilor îi solicită Ministerului Educației să verifice felul în care Școala Gimnazială Turia, din județul Covasna, l-a sancționat pe profesorul de istorie care a băgat în spital un elev, prin bătaie, și i-a rănit pe alți 3, potrivit președintelui organizației Robert Avram. Liderul CNE cataloghează sancțiunea dată agresorului, prin care acestuia i-a fost interzisă candidatura la un post didactic superior pentru doi ani, drept „o lipsă crasă de asumare şi curaj din partea celor care ar trebui să îi protejeze pe elevi”. Președintele CNE, Robert Avram, a scris pe Facebook că „în Covasna, în anul 2022, un profesor alege să aplice o corecție fizică unor elevi de-ai săi, pentru că așa se câștigă respectul (sic!). În urma anchetei, conducerea școlii l-a sancționat cu… retragerea dreptului de a ocupa o funcție de conducere pentru următorii doi ani. Nimic mai mult. Deși faptele sunt cât se poate de reale (si recunoscute chiar de abuzator), vedem, din nou, o lipsă crasă de asumare şi curaj din partea celor care ar trebui să îi protejeze pe elevi. Din motive de nimeni știute (frică, poate?), nu s-a luat decizia care chiar contează şi care ar fi putut face diferența – desfacerea contractului de muncă. Astfel de persoane nu au ce căuta în sistemul de învățământ”. Reamintim că pe 27 octombrie profesorul de istorie de la Şcoala Gimnazială din Turia, care în 7 octombrie a lovit 4 elevi, unul dintre aceştia ajungând la spital, a fost sancționat de formă, adică nu va mai avea voie să participe timp de doi ani la concursuri pentru ocuparea unui post didactic superior. Ancheta disciplinară deschisă de conducerea unităţii de învăţământ a fost încheiată, cadrul didactic recunoscând în faţa comisiei de disciplină că i-a agresat pe elevi. Amintim că profesorul din Sfântu Gheorghe (Covasna) a fost reținut pentru 24 de ore după ce a fost acuzat de patru copii că ar fi fost bătuți în sala de clasă. În prezent profesorul agresor s-a întors la catedră și așteaptă și rezultatele anchetei penale, iar elevul de 12 ani care a necesitat îngrijiri medicale s-a transferat la o altă școală, a spus inspectorul școlar general, citat de G4Media.ro. Sursa

Name: FROG[ZEW] Rank: 5 Candidate: .Sherlock.[VODA] Result theoretical test: 3/3 Result practical test: x/10 Result SWAT test: - Total result: Respins Other information: Succes data viitoare!

Evaluarea pierderilor de învățare cauzate de pandemie a devenit, în ultimul an, o prioritate pentru aproape toate țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care dorește să adere și România, potrivit celui mai recent raport anual al acesteia pe tema educației, “Education at a Glance – 2022”. Acesta trece în revistă performanța țărilor membre în domenii-cheie, de la participarea la învățământul preșcolar până la finalizarea studiilor superioare, performanță care se menține ridicată, în acele țări, chiar și în contextul pandemiei care s-a făcut puternic simțită până la începutul acestui an. Raportul OCDE – organizație ce reunește 38 de țări, inclusiv majoritatea (22) țărilor membre UE – arată că, pe măsură ce impactul pandemiei a început să se simtă tot mai puțin în activitatea școlară, s-au intensificat activitățile de evaluare și recuperare a pierderilor, în ultima parte a anului trecut și prima jumătate a acestui an. Din acest punct de vedere, documentul notează că, în timp ce majoritatea țărilor membre întâmpină greutăți în a evalua neparticiparea elevilor și profesorilor la procesul educațional, aproape un sfert dintre țări au reușit să o facă. Pe de altă parte, cele mai multe țări au organizat evaluări standardizate pentru a cuantifica pierderile de învățare din perioada pandemiei. 11 țări au reușit să ofere date privind absențele profesorilor în timpul perioadei de pandemie, iar opt au semnalat o creștere a numărului de absențe în cel puțin un ciclu de învățământ. Circa 80% dintre țările membre OCDE au implementat programe remediale la nivelul învățământului primar și secundar. 19 din 28 de țări pentru care există date au adoptat măsuri de recuperare a pierderilor și pentru învățământul preșcolar. În 19 din 29 de țări pentru care există date au fost luate măsuri de sprijin psihologic și socio-emoțional pentru elevii din învățământul primar și secundar. Date-cheie pentru țările membre OCDE în 2021 (raportul complet aici): 83% dintre copiii cu vârste de 3-5 ani erau, în medie pentru țările membre, înscriși la grădiniță, iar alți 4% erau deja înscriși în învățământul primar (în România, rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a fost, în anul 2020-2021, de 84,5%). În țările membre, există diferențe foarte mari în felul cum profesorii își segmentează activitățile: dacă în unele țări profesorii de liceu sunt așteptați să predea efectiv în aproximativ o treime din timpul de lucru, alții trebuie să dedice predării două treimi din timpul de lucru. În medie la nivelul organizației, profesorii trebuie să predea 1.000 de ore anual în învățământul preșcolar, 800 de ore în învățământul primar, 700 de ore în învățământul secundar. Ponderea tinerilor cu vârste de 25-34 de ani care au obținut o calificare în învățământul superior a crescut până la 48% în 2021, în medie la nivelul organizației (de la 27% în anul 2000). La nivelul UE, în 2020 41% din populația din această categorie de vârstă avea studii superioare complete, România aflându-se pe ultimul loc în cadrul Uniunii, cu doar 25%. La nivelul OCDE, mai puțini studenți la studii de licență (39%) își încheie studiile superioare la timp, dar procentul crește la 68% la trei ani după data de finalizare normală a programului de studii. Sursa

Elevele românce au obținut trei medalii de argint la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete (EGOI 2022), desfășurată în Turcia, scrie pe Facebook profesoara de informatică Emanuela Cerchez, de la Colegiul Național “Emil Racoviță” din Iași, care le-a însoțit în calitate de Leader în Antalya. Este vorba despre Ioana Jianu și Iulia Slănină de la Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu” din București și Alexandra Nicola de la Colegiul Național “Frații Buzești” din Craiova. Ele au concurat cu peste 90 de eleve înregistrate oficial în competiție din 155 de participante, din peste 40 de țări, potrivit detaliilor de pe site-ul oficial al olimpiadei. Astăzi a fost ziua de închidere și de decernare a medaliilor, urmând ca mâine loturile țărilor participante să se întoarcă acasă. Conform coordonatorilor competiției, olimpiada a început pe 16 octombrie când echipele au sosit în Antalya. Pe 17 octombrie a fost ceremonia de deschidere, pe 18 prima zi de concurs, pe 19 prima zi de activități. Joi, 20 octombrie, a fost a doua zi de probleme la informatică, iar ieri, vineri, a doua zi de activități și excursii. Olimpiada a fost organizată de Ministerul Industriei și Tehnologiei din Republica Turcia, conform sursei citate. Aceasta este a doua ediție, după ce anul trecut s-a ținut în Elveția. Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete (EGOI – The European Girls’ Olympiad in Informatics) este o nouă competiție de programare destinată exclusiv fetelor. Inspirați de succesul Olimpiadei Europene de Matematică pentru Fete, am creat o competiție similară în domeniul informaticii. Formatul competiției este similar cu cel al unor competiții consacrate, cum ar fi Olimpiada Internațională de Informatică sau Olimpiada Central-Europeană de Informatică. Partea principală a evenimentului are două concursuri. În timpul concursului, concurenții rezolvă probleme dificile prin proiectarea și implementarea unor algoritmi eficienți. Competiția este însoțită de evenimente sociale, cum ar fi excursii, pentru ca participanții să aibă timp să se cunoască între ei”, scrie comitetul olimpiadei pe site-ul ediției din anul acesta. Sursa

Cadrele didactice şi elevii de la o şcoală din judeţul Arad sunt nemulţumiţi după ce administraţia locală a zidit toate ferestrele de la grupurile sanitare şi nu se mai poate face aerisirea acestora. Primarul a invocat necesitatea izolării peretelui şcolii de o anexă exterioară în care se află centrala termică, în vederea obţinerii avizului de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Angajaţii Şcolii Gimnaziale „Sabin Mănuilă” din Sâmbăteni au făcut sesizare la Primăria Păuliş, de care aparţine satul, cerând remedierea situaţiei, după ce ferestrele grupurilor sanitare au fost zidite în această vară. „Noi când ne-am întors la şcoală în toamnă, am găsit grupurile sanitare cu ferestrele zidite din exterior. Am înţeles că s-a făcut reabilitarea centralei termice, care se află într-o anexă lipită de zidul exterior al şcolii, pe care se aflau ferestrele respective. Totuşi, e neplăcut, suntem în situaţia în care 180 de elevi şi 20 de cadre didactice nu putem folosi aceste toalete, pentru că ele nu pot fi aerisite. Nu putem ţine nici uşile deschise, pentru că ajunge mirosul pe holuri. Am făcut adrese la Primărie şi ne-au promis că vor rezolva, dar nu ştim când”, a declarat miercuri, pentru Agerpres, un angajat al şcolii. Sursa

Școlile din Anglia vor putea accesa serviciile profesorilor specializați în recuperare de materie și vor putea contracta experți în literație, după ce executivul britanic suplimentează cu 24 de milioane de lire sterline bugetul unui program de educație remedială pentru ciclul primar, potrivit unei informări de presă de la începutul săptămânii. Conform sursei citate, autoritățile din educație vor să ajungă la obiectivul ca 90% dintre copiii din învățământul primar “să atingă standardele așteptate în materie de literație și calcul”, după ce închiderea școlilor în timpul pandemiei de Covid-19 a afectat programul elevilor, ritmul și calitatea învățării. Școlile vor putea plăti profesori specializați în literație și activități remediale sau să contracteze specialiști în învățarea copiilor afectați de pandemie – și cu nevoi speciale sau dezavantajați din punct de vedere social – cum să citească și să scrie. Concret, accentul se va pune pe “phonics”, care “este, în mare parte, metoda fonetică analitico-sintetică de predare a citit-scrisului, folosită în România dintotdeauna”, după cum explică cercetătorul Dacian Dolean pentru EduPedu.ro. “Phonics” este metoda care redevine populară la anglo-saxoni, în detrimentul “whole language approach”, cealaltă metodă – care înseamnă “citirea globală””, potrivit specialistului. “Programele vor contribui la consolidarea încrederii și a capacității copiilor de a citi și de a scrie, inclusiv pentru cei cu dislexie, și vor oferi copiilor o bază solidă pe care să conteze pentru a dezvolta obiceiul de a citi divers și des, atât pentru a obține informații, cât și pentru plăcere”, motivează Guvernul din Marea Britanie. Banii vin din Fondul de accelerare, care ajută școlile să aibă acces la programe specializate de sprijin pentru elevi și prin care, până în prezent, s-au distribuit 4 milioane de lire sterline către peste 450 de școli. “Investiția face parte din angajamentul guvernului de a se asigura că fiecare tânăr părăsește școala cu cunoștințe solide de literație și de matematică și se află în paralel cu alte forme de sprijin specific, cum ar fi Programul Național de Îndrumare”, mai scrie în comunicat. “Dacă vreun copil părăsește școala fără să știe să scrie și să citească în mod corespunzător, înseamnă că am eșuat”, comentează ministrul Educației din Marea Britanie, Kit Malthouse. Sursa

„Iniţiatorii urmăresc ca unităţile de învăţământ autorizate sau acreditate să devină beneficiare a cotei de 3,5% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, precum şi a sponsorizărilor efectuate de către persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit sau de către microîntreprinderi”, scriu aceștia în expunerea de motive a propunerii. „Am depus, împreună cu Anca Dragu și Beniamin Todosiu, o nouă inițiativă ce dă dreptul cetățenilor să direcționeze 3,5% din impozitul pe venit către bugetul unei școli, așa cum o pot face și către un ONG, în prezent. Separat, simplificăm și modul în care firmele pot face sponsorizări către școli – pentru a le realiza mai rapid și cu mai multe beneficii”, scrie senatorul USR Ștefan Pălărie pe pagina sa de Facebook. Inițiativa prevede și posibilitatea ca orice persoană juridică plătitoare de impozit pe profit sau pe venitul microîntreprinderilor să sponsorizeze unităţile de învăţământ, beneficiind totodată de deduceri fiscale. Prin modificarea Codului fiscal se permite astfel „extinderea sferei beneficiarilor (incluzând unităţile de învăţământ autorizate sau acreditate) care pot primi sponsorizări din partea operatorilor economici, concomitent cu posibilitatea oferită acestora din urmă de a-şi deduce limitat aceste cheltuieli”, potrivit expunerii de motive care poate fi consultată mai jos, în articol. Inițiativa prevede că școala decide pe ce anume cheltuie aceste fonduri extra-bugetare: „şcolile vor avea posibilitatea să stabilească singure destinaţiile de cheltuieli ale fondurilor publice încasate cu titlu de venituri extrabugetare din sponsorizări sau cei 3,5% din impozitul pe venit al contribuabililor care şi-au exprimat această opţiune”. „O școală de 1.000 de elevi ar putea să aibă și 20.000 de euro în plus anual din aceste venituri”, potrivit lui Pălărie. Astfel, inițiativa nu precizează dacă acești bani pot fi încasați sau nu drept salarii/venituri de către personalul instituților de învățământ. Propunerea intră în dezbaterea parlamentarilor după ce parcurge perioada ce consultări. Sursa

Peste 14% dintre generațiile elevi de până care au ajuns în clasa a VIII-a, în ultimii 10 ani – perioada 2010-2020 – au abandonat școala, potrivit rapoartelor anuale privind starea învățământului, ale Ministerului Educației. Înseamnă peste 323.600 de elevi. Este echivalentul populației unui oraș cât Iași sau Cluj-Napoca, copii dintre care unii dintre au ajuns adulți între timp, care nu au terminat nici măcar opt clase. Situația este și mai dificilă în mediul rural, unde unul din 5 elevi nu ajunge să termine clasa a VIII-a. Numărul celor care au abandonat poate fi echivalat cu 12.944 de clase a câte 25 de elevi fiecare, clase în care statul a eșuat să livreze serviciul public de Educație, garantat prin Constituție. În tabelul de mai jos sunt datele Ministerului Educației care arată câți elevi au intrat în clasa I în perioada 2003-2012 și câți au absolvit clasa a VIII-a din generațiile respective. Ministerul Educației îi scade pe cei rămași repetenți în clasa a VIII-a și rezultă procentul și numărul elevilor care au abandonat. Anul școlar al intrării în clasa IElevi intrați în ciclul primarAnul școlar al absolvirii clasei a VIII-aAbsolvenți de clasa a VIII-aRepetenți în clasa a VIII-Abandonul școlar cumulat în ciclurile primar și gimnazial (%)Elevi care au abandonat școala, din total elevi înscriși cu 8 ani în urmă* Sursa: Ministerul Educației. Date calculate pe baza informațiilor INS, 2004-2021 *Inclusiv cazurile de deces, migrație, exmatriculare, precum și elevii cu situația școlară neîncheiată Observație: Au fost luați în calcul elevii din învățământul de masă și din cel special. Pentru învățământul primar sunt luați în calcul toți elevii, indiferent de forma de învățământ, iar pentru gimnaziu datele se referă numai la forma de învățământ de zi. Abandonul școlar este o molimă a sistemului educațional românesc, iar la sat indicii de abandon sunt uriași. Aproape o cincime (19,7%) dintr-o generație școlară (cohortă) se pierde pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural, comparativ cu numai 4,9% în mediul urban, mai arată rapoartele oficiale. Cu o strategie de părăsire timpurie a școlii în sertar, adoptată din 2015 și care ar fi trebuit să scadă mult mai mult abandonul școlar, autoritățile se chinuie să lupte cu acest flagel. Recent au anunțat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat din PNRR, dar până acum banii nu au ajuns în școli, cu toate că programul e anunțat și aprobat din aprilie, lista de școli bătută în cuie de atunci, au fost semnate contractele de finanțare pentru majoritatea celor 1.400 de unități de învățământ implicate abia în urmă cu o săptămână. Există însă programe de reducere și chiar de eradicare a abandonului școlar care dau rezultate foarte bune în școlile publice, cel puțin asta susțin profesorii implicați în acestea – proiectele sunt aplicate de organizații neguvernamentale care finanțează programe de tip after school care includ masa caldă, pregătire suplimentară și orientare școlară. Profesorii din două sate din județul Neamț – Vaduri și Bistrița – au reușit să stârpească abandonul din școlile în care predau. Au avut parte de sprijinul Fundației „Nouă ne pasă” care a înființat în cele două școli centre de pregătire pentru elevi. Rețeta lor e simplă – finanțează masa caldă pentru elevi, iar profesorii aduna la orele suplimentare pe care le organizează în școală, după cursuri, elevii aflați în risc educațional și social. Dragoș Nistor, de exemplu, a aflat de la doamna dirigintă despre „orele de pregătire”, așa cum le spun copiii. Știa că mai rămâne în clasă, după orele normale, încă două ceasuri și că nu va sta acolo pe nemâncate, pentru că era și o masă caldă asigurată. „Aveam emoții mereu că nu știu să răspund corect și nu prea ridicam mâna la Matematică”, spune Dragoș pentru Edupedu.ro. După doi ani de lucru suplimentar la centru, alături de profesoarele sale, a reușit să ia note bune la Evaluarea Națională, să meargă la liceu și acum e în fața unei noi provocări pe care o privește de această dată cu mare încredere în forțele lui: anul viitor are bacalaureatul și vrea să meargă la Facultatea de Autovehicule Rutiere. „Cel mai mare câștig este faptul că vin la școală cu drag, se simt valorizați”, spune despre elevii săi coordonatoarea Centrului din comuna Vaduri, profesoara Daniela Semian. Aceasta a explicat Edupedu.ro că dezinhibarea pe care elevii o au atunci când înțeleg ceea ce le predau profesorii, după câteva ore petrecute în programul suplimentar, le dă acestora siguranță și îi face să fie mult mai implicați în activitatea de la școală. În mod natural vin și rezultatele atunci când copiii simt că au un partener de nădejde și un sprijin real în cadrele didactice. „Aici nu suntem așa de formali”, spune profesoara, arătând diferența între ce poate face un profesor la clasă, cu toți elevii, ce ar trebui teoretic să facă și ce reușește cu o grupă în programul de pregătire de după orele de școală. „În clasă poate unii se simt jenați să răspundă, nefiind sigur pe ei și ceilalți copii chicotesc sau își dau coate. Aici, la Centru, faptul că sunt tot timpul încurajați și pentru că nu există „nu știu”, „nu pot”, pentru ei înseamnă mult curaj. Iar ceea ce se simte după un an de centru se vede în atitudinea de la clasă, pentru că nu mai sunt inhibați, prind curaj să răspundă”, spune Daniela Semian. Programe ca acesta sunt finanțate din donații și reușesc să rezolve probleme fundamentale pe care autoritățile doar le problematizează public în ultima vreme, de zeci de ani. Recent au anunțat extinderea programului masa caldă care încă nu a început să fie derulat în cele 300 de școli, fiind în proceduri de licitație. Programul Scoala după școală pentru orele remediale a murit după terminarea fondurilor europene, în iunie 2021, iar banii pentru profesorii participanții nu au fost încă plătiți integral. Dragoș Stefan Nistor este acum elev în clasa a XII-a și din clasa a VI-a, de când a urmat orele suplimentare la centrul din satul lui, nu a mai simțit că are bariere de netrecut în devenirea lui educațională. Dragoș Nistor: „Aveam câteva rețineri la ora de matematică, nu prea mă descurcam, și mi-a făcut doamna dirigintă o propunere, dacă sunt de acord să rămân la after-school. Și am spus de ce nu?, dacă mi s-a oferit această oportunitate să-mi îndrept anumite probleme pe care nu le înțelegeam în clasă. Edupedu.ro: Ce părere au avut părinții despre această idee? Dragoș Nistor: Au zis că este o soluție foarte bună și au fost chiar mândri că am putut să rămân în plus la școală și să lucrez. Edupedu.ro: Ce făceai la acest centru, propriu-zis? Dragoș Nistor: Stăteam acolo în jur de două ore și doamna, împreună cu mai mulți colegi care rămâneau să facă în plus cu noi, ne explicau fiecăruia în parte ce nu înțelegeam, discutam… Ne explica exact pe înțelesul nostru. Făceam Matematică și Limba Română de trei ori pe săptămână. Edupedu.ro: Era diferit la centru, față de ceea ce se întâmpla la orele clasice de la școală? Dragoș Nistor: Da, era mult mai mare atenția la noi pentru că eram mai puțini și fiind mai puțini nu putem să vorbim între noi, ca în ore, și automat eram și atenți la ce ne spunea doamna profesoară și explica și ca pentru noi. În acest interval de timp, de două ore, primeam într-o pauză o masă caldă. La școală ceilalți colegi nu aveau acces la această masă caldă, iar pentru mine era folositoare pentru că nu trebuia să mă mai duc acasă sau la magazin ca să-mi iau ceva de mâncare și să revin înapoi la școală. Mâncăm și ne putem vedea de lecții”, spune Dragoș. Edupedu.ro: Ce s-a întâmplat cu tine la școală, după ce ai fost la orele de la Centru? Dragoș Nistor: Pregătirea la centru a durat din clasa a VI-a până la finalul clasei a VIII-a. Am avut curaj, după ce am mers acolo, să ridic mâna la ore, să răspund. Mai departe m-a ajutat foarte mult la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și mă ajută și acum în ceea ce fac la liceu. Înainte eram destul de timorat și nu știam pentru că nu eram sigur pe mine și pe răspunsul pe care vreau să-l dau. Prezența la centru și experiența aceea m-a ajutat foarte mult și să fiu mai deschis, am început să accept mai bine ofertele pe care le întâlnesc în viață, oportunitățile. Prima dată nu am fost așa de entuziasmat de această pregătire, dar după ce am participat la două-trei ore, mi-am schimbat total părerea. Edupedu.ro: Cele spui altor elevi care au posibilitatea să meargă la aceste centre, după experiența pe care ai avut-o tu? Dragoș Nistor: Sincer, le-aș recomanda pentru că pot învăța mult mai multe decât învață de obicei în clasă”. Coordonatoarea Centrului Nouă ne pasă de la Vaduri, Daniela Semian, are în coordonare și centrul din satul Bistrița, județul Neamț, o structură a școlii Vaduri. La orele suplimentare sunt chemați elevii care se află în pragul abandonului școlar sau care sunt într-o zonă de risc. Sursa

Evidenta activitate 02/10/2022 15:00 Lider (Leader) Dabrovsky CO-Lider (CO-Leader) Wikkie. Zeom. Captain (5) [AIM]Wampire ._Mickey_Mouse_. Macu[ToV] [MMC]SezeR0SKy.[7.83] [uS]Aquarrio [AIM]Pointless [RW]async [uS]Anderson AnaMaria[VODA] [Ducele]Kirito[END] Lieutenant (4) Koppen_RPV[END] FROG[ZEW] KartherYEET[VODA] Aryenteq[VODA] Sergeant (3) Blow4StunT[VODA] Shino.Chupacabra [uS]WarroN. VISA Detective (2) F9Mosti[VODA] Abigail[VODA] _Alin[VODA] [AIM]TheSirius78.WELDER KimbaI[VODA] Mercury[VODA] Cozminel[VODA] Officer (1) Philips.80inbrat[NSFW] Alexandru.777[END] bogdandev [AIM]Ciprian.S [AIM]mezen.salaawi NEDE [AIM]Elvis35 ZeusPBP[VODA] Marcoo.[nWo] Oita LEGEND: - present (21 members) - pass request / inactivity request (13 (-1 leader) 12 members) - absent (4 members) PUNISHMENTS: KimbaI[VODA]- Faction Warn / unmotivated absence from mandatory training (October 2nd, 15:00 PM) Cozminel[VODA]- Faction Warn / unmotivated absence from mandatory training (October 2nd, 15:00 PM) [Ducele]Kirito[END]- Faction Warn / unmotivated absence from mandatory training (October 2nd, 15:00 PM) [uS]Aquarrio- Faction Warn / unmotivated absence from mandatory training (October 2nd, 15:00 PM)

Consilierul prezidențial Ligia Deca și rectorii Marian Preda și Daniel David discută luni, de la ora 17:00 despre „cum aducem tinerii din mediul rural în universități?”, anunță Fundația World Vision România într-un comunicat de presă. Reamintim că Ligia Deca ar putea prelua conducerea Ministerului Educației, potrivit surselor Edupedu.ro, după ce Sorin Cîmpeanu și-a dat demisia în scandalul de plagiat care îl viza. În marja acestui eveniment care va avea loc luni, 3 octombrie, de la ora 17:00, World Vision România a întrebat câteva zeci de elevi care participă în clasele a XI-a şi a XII-a, parte din programul Vreau în clasa a 9-a derulat de Fundaţie. Tinerii din mediul rural au fost chestionați în legătură cu șansele pe care ei cred că le au de-a intra la facultate. Legat de ce i-ar putea împiedica să ajungă în învățământul universitar, peste 46% sunt îngrijorați că nu vor lua examenele necesare pentru admitere, iar 28% dintre tineri sunt îngrijorați în particular că nu vor lua Bacalaureatul, artată organizația în comunicat. Referitor la examenul maturității, cele mai răspândite temeri printre participanții la sondaj sunt: Noua structură propusă în Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar care va măsura competențele de la mai multe discipline (41,7%); Nu înțeleg ce le predau profesorii de la clasă (20,4%) Nu au suficient timp ca să învețe pe cont propriu (17,5%); Nu au bani pentru a face meditații la disciplinele de examen (13.3%). Majoritatea tinerilor care vor să meargă la facultate plănuiesc să muncească în paralel Mai bine de 34% dintre respondenți spun că familiile nu-i vor putea susține financiar la facultate. Tot legat de situația materială, aproape 78% dintre adolescenți sunt îngrijorați de nivelul tot mai ridicat al prețurilor. Alți 14% se tem că nu vor găsi loc la cămin, iar costurile pentru o chirie sunt prea mari raportat la bugetele lor. Din rândul celor care vor să meargă la facultate (majoritari), cei mai mulți se bazează pe forțele proprii și abia apoi pe sprijinul de la universități. Concret, 70% plănuiesc să se angajeze pe perioada studiilor universitare. În același timp, mai puțin de jumătate din tinerii din mediile dezavantajate speră să se poată baza pe bursele oferite de universități. Dacă nu vor reuși să intre la facultate, prioritatea pentru aproape 28% dintre adolescenți este să se angajeze. Pentru alți peste 23% dintre respondenți este să facă un curs de calificare, 12,7% și-ar deschide o afacere, iar 11,4% ar pleca în străinătate. Peste 19% dintre tineri spun că nu știu ce vor face în cazul în care nu vor intra la facultate. Cum își aleg facultatea tinerii de la sate Cele mai importante criterii pe care adolescenții din mediile vulnerabile le au în vedere atunci când își aleg o facultate sunt: · Să-i pasioneze domeniul ales (86,3%); · Să aibă după absolvire o profesie care să le acorde un viitor sigur (81%); · Să poată accesa burse de studiu (34.6%); · Să existe cât mai multe locuri la buget (30%). „Cât timp am fost studentă a trebuit să mă organizez mai bine cu cheltuielile. Am avut un șoc, pot să spun. M-am trezit că am responsabilități de adult. Bursa mea nu era decât de 600 de lei pe semestru. Eu am avut noroc că am intrat la cămin, dar fratele meu, de exemplu, nu a intrat. Și-atunci normal că ne-a fost mai greu să ne descurcăm cu cheltuielile“, ne-a povestit Marta Voicu, una dintre tinerele care a absolvit programul Vreau în clasa a 9-a, și care a absolvit recent Facultatea de Limbi Moderne Aplicate. Sursa

Nick : FROG Rank : 1 La ce ma invoiesc (sedinta/antrenament/activitate/war): WAR. Data la care nu poti veni : 28.09.2022 Lipsesc din motivul: nu sunt acasa. Numarul de învoiri din aceasta saptamana: 2/2 Numar total de invoiri: 2 Alte precizari: - bafta cu rdt acolo

Numărul de viroze este în creștere, o creștere care era așteptată, deoarece școlile au început cu două săptămâni mai devreme decât de obicei, iar odată cu revenirea la școală, interacțiunile dintre copii sunt mai frecvente, a declarat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, citat de HotNews.ro. ”Am văzut niște informații în presă în care se spunea că ar exista foarte multe viroze, care au umplut spitalele, forme grave și așa mai departe. Noi am verificat, DSP a verificat, și nu am constatat o situație ieșită din comun”, a explicat Alexandru Rafila. „Este o anumită creștere, care era așteptată, pentru că școlile au început cu două săptămâni mai devreme decât de obicei. Odată cu revenirea la școală, interacțiunile dintre copii sunt mai frecvente, iar numărul de viroze crește. Dar nu am observat niciun fel de patologie neobișnuită în această perioadă”, afirmă ministrul Sănătății. Sursa

Nick : frog Rank : 1 La ce ma invoiesc (sedinta/antrenament/activitate/war): war Data la care nu poti veni : 26.09.2022 Lipsesc din motivul: Nu s acasa. Numarul de învoiri din aceasta saptamana: 1/2 Numar total de invoiri: 1 Alte precizari: -

Nick : frog Rank : 1 La ce ma invoiesc (sedinta/antrenament/activitate/war): war Data la care nu poti veni : 23.09.2022 Lipsesc din motivul: Nu s acasa. Numarul de învoiri din aceasta saptamana: 1/2 Numar total de invoiri: 1 Alte precizari: -

Nick: frog Rank: 1 Activitatea la care te invoiesti (Sedinta / Antrenament / War / Alta activitate): War Motivul invoiri: nu sunt acasa! Data activitatii la care nu poti veni: 23/09/2022. Numarul de invoiri pe aceasta saptamana (x/2): 1/2 Alte precizari: bafta

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

Poliția municipiului București anunță că a fost sesizată astăzi, 22 septembrie 2022, “cu privire la faptul că 3 eleve ale unei unități școlare din Capitală au acuzat stări de rău”. Cercetările au fost preluate de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti (BCCO). Potrivit surselor Edupedu.ro, este vorba despre eleve ale Colegiului Național “Școala Centrală”. UPDATE ora 17:00: Cele trei adolescente în vârstă de 14 ani au fost preluate de Ambulanță. Potrivit surselor Edupedu.ro, acestea au rămas internate pe secția de toxicologie de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București. Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a precizat într-un comunicat că “astăzi, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a fost sesizată cu privire la faptul că 3 eleve ale unei unități școlare din Capitală au acuzat stări de rău”. “La fața locului s-au deplasat polițiști ai Secției 6, precum și echipaje de prim ajutor. Elevele au fost transportate la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate”, se arată în comunicat. “Cercetările au fost preluate de BCCO București”, anunță Poliția. Sursa

Șirul lung al amânărilor și termenelor nerespectate în privința proiectelor de legi din pachetul România educată continuă. Ministerul Educației nu a publicat nici săptămâna aceasta, la două săptămâni de la expirarea termenului legal, proiectele consolidate în urma dezbaterilor publice. De asemenea, tot potrivit Legii 52 din 2003, privind transparența decizională în administrația publică, la 10 zile calendaristice de la încheierea consultărilor publice, instituția ar fi trebui să publice și cele 10.431 de amendamente primite de la 1.523 de inițiatori. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, anunța pe 6 septembrie 2022 la evenimentul „România viitorului”, la care participa și premierul Nicolae Ciucă, că „săptămâna viitoare cel mai târziu vom face publice proiectele celor două legi ale Educației”. Acest lucru nu s-a întâmplat până sâmbătă, 17 septembrie, la ora publicării acestui articol. Articolul 7, litera d) din Legea 52/2003 prevede că „în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ”. Pe site-ul Ministerului Educației sunt în acest moment doar proiectele și notele de fundamentare publicate pe 14 iulie 2022, în forma lansată în consultare. Întrebat recent dacă are timp să analizeze toate propunerile, în 10 zile, Sorin Cîmpeanu a declarat la dcnews.ro: “În Ministerul Educației o echipă restrânsă lucrează 20 de ore pe zi, exact 20 de ore din 24 și când spun pe zi înseamnă și sâmbătă și duminică. Noi spre deosebire de… înțelegem, responsabilitatea pe care o avem cu privire la aceste proiecte ale legilor educației. Ceea ce vă spun acum cu cele 10.431 de amendamente de la 1523 de inițiatori vor face obiectul afișărilor pentru prima oară pe site-ul Ministerului Educației și fiecare se va putea regăsi în această listă la propuneri”, a precizat Sorin Cîmpeanu. Publicarea documentelor este o prevedere obligatorie prin lege, deci premiera despre care vorbește ministrul este doar o obligație legală. Cronologia amânărilor unei legi noi: Ministrul Sorin Cîmpeanu vorbește despre o nouă lege a Educației încă din 2014, de la primul mandat în această funcție, în Guvernul Victor Ponta. În iunie 2015 spunea că „până la finalul anului” vor fi consultări. Paradoxal, Cîmpeanu anunța atunci, în 2015, acea nouă lege a educației după ce tot Guvernul Ponta modificase radical legea educației 1/2011 printr-o Ordonanță de Urgență (OUG) care adusese schimbări în 97 de puncte din lege. Întrebat atunci de presă de ce mai e nevoie de o nouă lege, când propriul său guvern tocmai o modificase masiv pe cea în vigoare, Sorin Cîmpeanu din executivul Ponta răspundea: Cîmpeanu, 7 mai 2015: “E nevoie de o nouă lege în primul rând pentru a asigura coerența cu alte reglementări legale, a asigura coerență între articolele aceleiași legi și a asigura coerență cu cerințele sistemului de educație care trebuie să fie legate strâns de cerințele mediului socio-economic. Noua lege va fi rezultatul unei consultări largi, în cadrul căreia va trebui să se pronunțe și studenții, și profesorii, și angajatorii, și sindicatele din învățământ, toți acești actori“. (Sursa: HotNews.ro) Trei zile mai târziu, pe 10 mai 2015, într-o conferință susținută la sediul PSD, Sorin Cîmpeanu anunța că noul proiect de Lege a educației urmat să fie lansat în dezbatere în iunie 2015. În iunie, proiectul de lege s-a dovedit a fi unul transmis de comisia de învățământ a Senatului, condusă atunci de Ecaterina Andronescu, la care Cîmpeanu ca ministru anunța că va aduce următoarele noutăți: posibilitatea unei evaluări la clasa a X-a și introducerea Bacalaureatului profesional, susținut puternic de Ecaterina Andronescu. (Sursa) O nouă lege a educației nu s-a concretizat în 2015, la finalul anului Victor Ponta demisionând împreună cu tot guvernul, după protestele masive care au urmat tragediei din Club Colectiv. La două săptămâni de la preluarea mandatului de ministru al Educației în Guvernul Cîțu, liberalul Sorin Cîmpeanu a declarat următoarele cu privire la o nouă lege a educației: Cîmpeanu, 5 ianuarie 2021: “Cred că nimeni nu poate să conteste că proiectul România Educată a beneficiat de cea mai largă consultare publică organizată în România. Avem niște idei care ar trebui să fie puse în practică prin măsuri care țin de legislativ și de executiv. O lege a educației care să păstreze tot ceea ce este bun din reglementările anterioare, dar care să asigure și adecvarea la nevoile secolului XXI este absolut necesară. Aceasta lege va trebui elaborată cu o consultare foarte inteligent organizată a tuturor forțelor politice, părinți, profesori, elevi, angajatori, astfel încât chiar dacă se va continua acest proces de schimbare ultra-rapidă a miniștrilor…“ (Sursa și detalii) În iunie 2021, la conferința Reforma Digitală a Educației organizată de Edupedu.ro, Cîmpeanu spunea că până la finalul acestui an vom avea un nou proiect de Lege a Educației, tot la nivel de „dorință”. Aprobat prin memorandum guvernamental și asumat la nivel de implementare de către Guvern, proiectul prezidențial România Educată ar fi trebuit să aibă deja finalizată o lege a educației, numită pachet legislativ, pe 1 octombrie 2021. Al doilea termen din memorandum, asumat de Guvern pentru 10 septembrie, nu a fost îndeplinit nici până acum, fiind vorba despre adoptarea unei hotărâre de guvern cu termene și obiective pentru aprobarea planului de implementare a România Educată. Exact în ziua în care era prevăzută aprobarea, proiectul de HG nu avea avizul Consiliului Economic și Social. În conferință de presă ministrul Cîmpeanu a ieșit să anunțe amânarea pentru anul viitor a anunțatei noi legi a Educației. A modificat verbal termenul până la care Guvernul trebuie să prezinte un proiect de lege – 31 decembrie 2021, deși în Memorandumul aprobat de Guvern pe 14 iulie, în prezența președintelui Klaus Iohannis, prin care Cabinetul Cîțu și-a asumat implementarea conform planului a proiectului România Educată, termenul pentru pachetul legislativ era 1 octombrie. Pe 10 septembrie 2021, ministrul Cîmpeanu a mai anunțat că în loc de termenul actual de consultări, care s-ar fi încheiat în luna noiembrie, noul termen pentru această nouă rundă de consultări pe viitoarea lege a Educației ar fi 31 mai 2022. EduPedu.ro a scris pe 23 februarie 2022 că propunerea unei noi legi a Educației sau a unui „pachet legislativ” de acest fel ‘ar urma să fie prezentată’ în Guvern în luna iunie 2022, potrivit Memorandumului pentru aprobarea Programului legislativ al Guvernului pentru anul 2022, de adoptat în ședința din 23 februarie 2022. Amintim că în aprilie, întrebat la conferința online Edupedu.ro „Director de viitor” când vor intra în vigoare Legea învățământului preuniversitar, legea învățământului universitar și statutul cadrului didactic, Sorin Cîmpeanu a răspuns: „anticipez că cel mai rapid ar trebui să intre în vigoare în septembrie 2022, cel mai târziu în septembrie 2023”. (Mai multe detalii aici) Pe 13 iulie 2022 ministrul Cîmpeanu a prezentat într-o conferință elementele pe care le-a considerat importante din noile proiecte de lege, fără să publice acestea proiecte. Abia pe 14 iulie 2022, la un an de la lansarea Raportului proiectului România educată, Cîmpeanu punea pe site-ul ministerului proiectele legilor învățământului preuniversitar și învățământului superior. Perioada de consultare publică a durat 43 de zile, până pe 24 august, în plină perioadă de concedii pentru români. La mai multe solicitări publice de prelungire a dezbaterilor, ministrul a răspuns că cei care vor așa ceva sunt „un grup de interese”, deși aceștia erau intelectuali. Potrivit Legii transparenței, proiectele consolidate și amendamentele primite ar fi trebuit publicate de Ministerul Educației până pe 3 septembrie 2022. Sursa

Elevii de clasa a V-a care provin din alternativa educațională Step by Step nu beneficiază nici de bursă de studiu, semnalează părinții într-o petiție prin care solicită Ministerului Educației să modifice ordinul care stabilește criteriile de acordare a burselor școlare. În alternativa educațională Step by Step, elevii nu primesc calificative și au un caiet propriu de evaluare a competențelor. Amintim că elevii care sunt în clasa a V-a nu primesc bursă de merit, potrivit noului ordin. Sistemul alternativ de predare Step by Step este folosit în multe școli de stat din România. „Rugăm Ministerul Educației să modifice Ordinul de ministru Nr.5379 din data de 7 septembrie 2022 cu privire la acordarea burselor de studiu elevilor de clasa a V-a. Luând în considerare faptul că elevii de clasa a V-a care provin din Alternativa Educațională Step by Step, alternativă acreditată de Ministerul Educației în urmă cu aproape 30 de ani, nu pot beneficia de acest drept întrucât ei nu primesc calificative. În Alternativa Educațională Step by Step, evaluarea este continuă, elevii au propriul caiet de evaluare care cuprinde competențele prevăzute de programa școlară și neachiziționarea lor (sau achiziționarea parțială) este consemnată textual, în spațiul special conceput, pentru fiecare competență”, se arată în textul petiției. Potrivit semnatarilor, ordinul pentru acordarea burselor elevilor reprezintă o discriminare și nu oferă soluții alternative: „Ordinul de ministru, mai sus menționat, face referire doar la elevii proveniți din învățământul tradițional și nu oferă o soluție și pentru elevii proveniți din Alternativa Step by Step. În consecință, acest Ordin reprezintă o discriminare.” Art. 13 alin. (1) din ordinul 5.379 din 7 septembrie 2022 stabilește că „bursa de studiu se acordă elevilor care provin din familii cu un venit mediu net lunar pe membru de familie, pe ultimele 3 luni anterioare cererii, cel mult egal cu salariul minim net pe economie și care se încadrează în cel puțin unul dintre cazurile următoare: a) au obținut media anuală generală de cel puțin 7,50 și au acumulat cel mult 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior, cu excepția elevilor din clasele a V-a și a IX-a; b) au obținut, în clasa a IV-a, calificativul „foarte bine” la toate disciplinele de studiu și au acumulat cel mult 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior, pentru elevii din clasa a V-a; c) au obținut media de admitere în învățământul liceal sau profesional de cel puțin 7,50 și au acumulat cel mult 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior, pentru elevii din clasa a IX-a.” Despre alternativa educațională Step by Step Nu sunt disponibile date de la Ministerul Educației despre numărul elevilor care studiază în alternativa educațională Step by Step, dar raportul de anul trecut al Centrului Step by Step arată că, în anul școlar 2021-2022, alternativa educațională Step by step a funcționat în 799 de clase din învățământ primar din 157 de școli. În același an școlar, pentru învățământul gimnazial erau 10 clase din 4 școli. Foto: Captură Centrul Step by step – Raport anul 2021 Potrivit raportului menționat mai sus, „în Romania, programul Step by Step a debutat în 1994 și a fost recunoscut ca alternativă educaţională de către Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu aprobarea Consiliului pentru Alternative nr. 10015, din mai 1995.” „Metoda respectă curriculumul național și nu încurajează temele pentru acasă, copiii nu sunt puși în situația de a concura unul cu celălalt pentru a evita efectele psihologice negative, iar evaluarea este continuă și ține cont de capacitatea fiecărui copil în parte.”, se mai arată în raport. Sursa