FROG ZEW

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării intenționează să propună, până cel târziu în iunie 2023, un proiect de Lege a Cercetării, care să înlocuiască ordonanța veche de 20 de ani pe care se bazează în prezent activitatea în acest sector, a declarat vineri, pentru EduPedu.ro, ministrul Sebastian Burduja. Acesta a precizat că proiectul va fi prefațat de dezbateri ce vor fi organizate printr-un parteneriat cu Banca Mondială, pe care guvernul speră să-l încheie până la sfârșitul acestui an. Notă: Pregătirea proiectului de lege ar urma, în acest fel, un traseu diferit de cel al proiectelor de lege ale educației, care au fost pregătite fără consultări cu specialiștii, în interiorul Ministerului Educației, pe parcursul unui an, după care au fost supuse consultării publice, timp de aproape o lună și jumătate, în timpul vacanței de vară. Ministrul a precizat, pe de altă parte, că, în perioada următoare, urmează să fie înaintat spre aprobare atât Planul Național pentru Cercetare, aflat spre finalul procesului de avizare, dar și o metodologie de evaluare a infrastructurilor de cercetare strategice (IOSIN), pentru a vedea care dintre ele își păstrează relevanța. În privința proiectului de lege, ministrul Burduja a semnalat că sectorul cercetării funcționează în prezent, în mare parte, pe baza unei ordonanțe de acum 20 de ani – Ordonanța 57 din 2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică. El a spus că discuțiile privind viitoarea lege vor include reprezentanții universităților, ai institutelor de cercetare și ai altor părți interesate, în baza unui parteneriat care ar trebui încheiat în lunile următoare cu Banca Mondială. Întrebat care este orizontul de timp pentru elaborarea proiectului de lege, el a spus că “cel mai târziu iunie anul viitor”. Sebastian Burduja, pentru Edupedu.ro: “Ne dorim o nouă lege a cercetării, pentru că nu este normal ca sistemul de cercetare să fie reglementat în principal pe o ordonanță de guvern, care are și 20 de ani și și-a dovedit anumite limitări în tot acest timp. Lucrăm la un parteneriat cu Banca Mondială, prin care vom lansa o dezbatere națională privind viitoarea lege a cercetării, în care vor fi implicați membrii corpului academic, deci universitățile, institutele naționale de cercetare-dezvoltare și, bineînțeles, mediul privat și societatea civilă.” Ministrul a precizat că, cel mai probabil peste două săptămâni, va fi introdus spre adoptare Planul Național de Cercetare, care în prezent are “aproape toate avizele”. Planul fusese pus în dezbatere publică în mai a.c.. Iar în cel mult două luni (“maxim 60 de zile”), a adăugat Sebastian Burduja pentru Edupedu.ro, va fi adoptată, prin ordin de ministru, și o metodologie de evaluare a infrastructurilor de cercetare strategice (IOSIN), metodologie care ar urma să fie folosită pentru a stabili care dintre acestea își păstrează utilitatea. Vineri dimineață, ministrul spusese într-o conferință de presă: “Lucrăm la o nouă metodologie de evaluare a infrastructurilor de cercetare care să fie cu adevărat strategice. Pentru că această listă a infrastructurilor naționale strategice (IOSIN) s-a extins treptat, nimeni nu le-a mai scos pe cele care nu-și mai găsesc relevanța și statul a continuat să le finanțeze, din păcate. Noi facem, însă, acest diagnostic și curățăm această listă astfel încât să direcționăm banii românilor fix acolo unde ei au un aport strategic.” Sursa

Lma, cati mai multi!

Nume: FROG Dovezi: https://imgur.com/a/gsVr6tT Alte informații: Faina misiune. Feedback: Remember Jelly

- Nume: FROG - Rang:4 - Echipa curentă: Roads - Echipa în care doresc: SWAT - Motivul: M-am saturat de radar. - Alte precizări: Pup

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, miercuri, că proiectele de lege ale învăţământului nu aduc vreo „perspectivă clară” de îmbunătăţire a domeniului, propunerile avansate aflându-se „într-o fundătură”, potrivit G4Media.ro, care citează Agerpres. „Din păcate, problemele acute nu s-au schimbat, chiar dacă ni se promit nişte legi noi ale educaţiei şi cercetării, aţi văzut în ce fundătură se află ele în acest moment, propunerile. Şi deci nu s-a rezolvat. Ele, aceste propuneri, nu aduc, după părerea mea, vreo perspectivă clară de îmbunătăţire”, a spus Pop, în deschiderea unei sesiuni ştiinţifice dedicate Zilei Limbii Române, desfăşurată în Clubul Academicienilor. Sursa

“O replică pe măsură ar fi, în acest caz, că nu se compară 100 de inși cu performanțe profesionale clare și recunoscute cu 1 ministru!”, apreciază scriitorul și filosoful Andrei Pleșu într-un articol publicat în Dilema Veche, despre reacția ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, la scrisoarea celor 100 de intelectuali care viza proiectele noilor legi ale educației. Andrei Pleșu își exprimă scepticismul față de astfel de demersuri, “după experiența ultimilor 30 de ani”. Drept argument, el face trimitere la aprecierile ministrului, potrivit căruia cei 100 ar reprezenta un “grup de interese”, dar și la referirile demnitarului român la numărul mult mai mare de oameni care nu s-au exprimat în același sens cu cei 100 sau care ar beneficia de pe urma legii. În acest sens, el notează: “Autorii scrisorii nu sînt decît un impur „grup de interese”, pus pe subminarea autorității guvernamentale. Ca să nu mai spunem că sînt doar 100! Păi, se compară ei cu cei 3,5 milioane de elevi cărora le este dedicată legea?! O replică pe măsură ar fi, în acest caz, că nu se compară 100 de inși cu performanțe profesionale clare și recunoscute cu 1 ministru!” Andrei Pleșu reafirmă în articolul său (integral aici) că cei 100 de intelectuali sunt, majoritatea, “performeri în plan cultural și administrativ, pe care nu-i poți evacua atît de nonșalant, atunci cînd te contrazic”. Și concluzionează: “Despre ei se va mai vorbi și după ce o sumedenie de miniștri actuali vor reintra în anonimat…”. Sursa

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

Întrebat în conferință de presă dacă toți elevii vor avea manuale școlare la începutul anului, pe 5 septembrie, ministrul a dat asigurări că “nu există riscul ca elevii să nu primească manuale la început de școală”. I-a întrebat apoi pe secretarii de stat Sorin Ion și Bogdan Cristescu dacă sunt probleme punctuale. Cel din urmă a explicat că există câteva situații în care elevii de clasa a V-a și a X-a vor avea pentru început manuale doar în format digital. De precizat, potrivit legii Educației nr 1, art 69, alin 4, “elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii”. Sorin Cîmpeanu a fost întrebat dacă toți elevii care încep școala pe 5 septembrie vor primi manualele la timp. “Nu sunt probleme, nu există riscul ca elevii să nu primească manuale la început de școală.” Secretarul de stat Bogdan Cristescu a explicat că sunt însă câteva probleme punctuale și că pentru început s-ar putea ca elevii de clasa a V-a și a X-a să nu aibă unele manuale decât în format online din cauza unor manuale contestate: “Anul acesta avem o situație manualelor mult îmbunătățită față de anii anteriori. Asta înseamnă că din manualele de clasa a V-a, din 22 de manuale, pentru 18 dintre ele s-a semnat pe 16 iunie contractul, deci copiii le vor avea în format hârtie, letric, în școală comenzile sunt făcute și de către inspectorate. Pentru celelalte, au fost 3 dintre ele care au fost contestate, s-a dat rezultatul contestațiilor și atunci s-au semnat contractele. Sigur sunt în manuale.edu.ro, există speranța că vor ajunge și letric în școli. Pentru două dintre ele contestațiile abia s-au încheiat, așteptăm rezultatul final, este vorba despre istorie, educație socială și manualul de clasa a X-a pentru limba română cu predare în limba maghiară. Dar acestea sunt cel mai sigur în manuale.edu.ro la începutul anului școlar dar oricum este mult, mult mai bine decât în oricare dintre anii trecuți”. La rândul său, secretarul de stat Sorin Ion a dat asigurări că nu sunt probleme pentru majoritatea elevilor: “În general, atât manualele contractate de CNPEE, cât și cele de minister prin Editura Didactică și Pedagogică și cele recomandate de către inspectoratele școlare – sunt trei surse în care manualele sunt asigurate – nu avem semnalate în acest moment întârzieri”. Sorin Ion a adăugat că există o problemă la manualele din limbile minorităților, ceea ce ar putea fi rezolvat prin modificări de legislație: “Avem o problemă cu manualele în tiraj mic, cele în limbile minorităților, care nu prezintă tiraj mare și interes pentru contractori. Aici vor trebui prevăzute modificări legislative astfel încât să se poată achiziționa și în alte moduri. Avem chiar solicitări de la reprezentanți ai minorităților de a se implica în achiziția de manuale”. Potrivit cifrelor solicitate de Edupedu.ro de la Editura Didactică și Pedagogică, au fost comandate de minister 1.156.524 de manuale de clasele I-V, care au costat 8.425.901,74 lei cu TVA. De precizat că, potrivit legii Educației nr. 1, art. 69, alin. 4, “elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii”. Manualele sunt recomandate de cadrele didactice, în baza libertății inițiativei profesionale, fiind manuale școlare din lista celor aprobate de Ministerul Educației și Cercetării care pot fi utilizate în procesul didactic. Cât despre manualele auxiliare, acestea se cumpără de către părinți și “sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le pot selecta și utiliza la clasă, în baza libertății inițiativei profesionale, în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional”, conform aceluiași articol din legea nr. 1/2011. Sursa

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ NatanPuternic69 Data şi ora sancţiunii: 26/08/2022 17:06 Sancţiune: Avertisment verbal Motivul sancţiunii: Lipsa imagine la INCEPUTUL Topicului + lipsa sursa. Link către topicul sancţiunii: Click Alte precizări: Grija pe viitor.

2. Este obligatorie adăugarea unei imagini reprezentative la începutul topicului, centrată, şi a unui link către articolul-sursă la finalul topicului. Încălcarea regulii duce la primirea unui avertisment verbal şi închiderea topicului.

Elevii români care au participat la Olimpiada Internațională de Informatică 2022, organizată în Indonezia, au obținut o medalie de aur, două de argint și una de bronz conform rezultatelor anunțate duminică, 14 august, de profesorul Marius Nicoli, în exclusivitate pentru EduPedu.ro. “Am urcat pe locul doi pe clasamentul numărului de medalii obținut de toate țările până acum”, spune cadrul didactic despre această performanță. Rezultatele celor patru liceeni “confirmă eforturile depuse de membrii comunității noastre în acești ani grei de pandemie și ne încarcă puternic pentru mai departe”, mai declară Marius Nicoli, profesor de informatică la Colegiul Național “Frații Buzești” din Craiova și care a însoțit lotul României în țara asiatică alături de Andrei Constantinescu, fost olimpic și student la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie (ETH) din Zürich. Elevii români participanți și rezultatele lor: Alexandru Luchianov de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – medalie de aur Luca Perju-Verzotti de la Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu” București – medalie de argint Alexandru-Raul Todoran de la Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu” Orăștie – medalie de argint Andrei-Robert Ion de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – medalie de bronz Foto: captură – ioinformatics.org / Facebook.com – SEPI Olimpiada Internațională de Informatică 2022 s-a desfășurat în format hibrid. Cele mai multe țări au participat în format fizic, dar sunt și state precum România (Alexandru Luchianov a participat de acasă), Cuba, Ungaria, Slovacia și Regatul Unit care au avut și elevi participanți de acasă, potrivit site-ului oficial al Olimpiadei. Țări precum Australia, China, Croația au participat exclusiv online. Peste 350 de olimpici au avut de rezolvat câte trei probleme timp de cinci ore în fiecare din cele două zile de concurs, se mai arată pe același site. Despre pregătirea elevilor, profesorul Nicoli spune că ”se realizează pe tot parcursul anului. Există nuclee locale de pregătire în multe locuri din țară, formate în jurul profesorilor cu rezultate în domeniu, există centrele de excelență, iar o contribuție foarte mare o au studenții foști olimpici internaționali, mulți dintre ei devenind ulterior antrenori ai concurenților, făcând astfel ca noțiunile acumulate de ei să fie transmise mai departe altora care vin din urmă. De asemenea, concurenții folosesc platforme de pregătire românești și internaționale cu arhive de probleme propuse la ediții anterioare. În plus, copiii noștri se pregătesc după un program riguros incluzând prezența constantă la competițiile online cu participare de mare anvergură internațională”. “Înainte de pandemie, organizarea activității de selecție era reglementată prin regulamentele Ministerului Educației. După debutul pandemiei, deoarece ministerul nu a mai putut organiza olimpiadele timp de doi ani, comunitatea de informatică competițională din țară s-a organizat în Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI) – alcătuită din profesori, foști olimpici, programatori, pasionați de informatică. În acest an, SEPI și Ministerul Educației au organizat în parteneriat olimpiada de informatică. La finalul etapei naționale a fost selectat lotul național, în urma unor probe de baraj”, spune Nicoli despre selecția olimpicilor. Membrii lotului s-au întâlnit în tabăra desfășurată în luna mai la Cluj-Napoca, unde au avut loc activități de pregătire și baraje suplimentare de selecție. În urma acestora au rezultat echipele care reprezintă România la competițiile internaționale. Întrebat dacă există și un psiholog care sprijină participanții români la acest concurs, Nicoli a răspuns că, ”În general profesorii cu experiență și studenții foști olimpici joacă un rol major în viața unui olimpic internațional. Ei sunt cei care, pe lângă suportul științific, le sunt alături în momentele grele pricinuite de concursuri cu rezultate sub așteptările concurentului. Acești antrenori asigură stabilirea modului de abordare a pregătirii înainte de fiecare concurs, odihnă, motivare. O componentă esențială o reprezintă familia concurentului, cea care crează pentru acesta mediul propice pentru performanță. Consider că antrenorul este cel mai bun consilier psihologic al unui student, el fiind cel care îi cunoaște traseul anterior și care este atent la ceea ce concurentul are de făcut pas cu pas în pregătire pentru a-și atinge întregul potențial. Antrenorul împreună cu familia”. Despre atmosfera de concurs și subiectele din acest an Indonezia este o țară extraordinară, prin exotismul peisajelor, al climei, al florei și faunei. Oamenii au fost deosebit de primitori, iar faptul că s-a putut relaționa cu tineri de pe toate continentele, după acești ani de pandemie, a trezit în inima noastră o puternică stare de bine. S-au legat prietenii care vor contribui cu siguranță la întărirea relațiilor dintre oameni și la devoltarea informaticii peste tot în lume, mai spun participanții, pentru EduPedu.ro, despre atmosfera din Indonezia. Subiectele sunt elaborate din timp de către comitetul internațional pe baza propunerilor făcute de regulă de către foști olimpici internaționali din toată lumea. IOI este o competiție cu reguli precise de organizare, indiferent de locul în care se desfășoară, iar subiectele au păstrat linia anilor trecuți. Problemele propuse spre rezolvare s-au ridicat la înălțime, atât prin inovativitate, cât și prin rigoarea cu care au fost alcătuite și pregătite, consideră Marius Nicoli. Sursa

6 din 10 elevi consultați de World Vision România nu sunt de acord cu probă scrisă a BAC-ului care îi evaluează, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar, la limba română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și la științele socio-umane, anunță organizația. Totodată, mai mult de șapte din zece elevi (72%) consideră că proba de specialitate a profilului studiat la liceu ar trebui să rămână obligatorie la Bac, arată un sondaj realizat de Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România. 21% cred că proba de specialitate nu ar trebui să fie obligatorie, iar 7% au preferat să nu-și exprime părerea. Consultarea a fost realizată în rândul a peste 1000 de elevi din ciclul gimnazial și liceal, dintre care 52% din mediul rural, 19% din urbanul mic și 29% din urbanul mare. Admiterea la liceu și la colegiile naționale „Șase din zece elevi (59%) nu sunt de acord ca mediile din clasele V-VIII să nu mai fie luate în considerare pentru admiterea la liceu. 35% sunt de acord ca mediile să fie scoase din procesul de admitere, iar 6% au preferat să nu răspundă la întrebare. În privința admiterii la colegiile naționale, cei mai mulți dintre elevii care și-au exprimat opinia spun că, în cazul în care acestea își vor organiza propriile examene, copiii din mediile dezavantajate vor avea mai puține șanse să intre. Concret, 44% spun că elevii din mediile dezavantajate vor avea mai puține șanse să intre la colegiile naționale, 37% cred că vor avea aceleași șanse. Aproape unu din cinci elevi (19%) a preferat să nu-și exprime opinia.” În comunicat se mai arată că 50% dintre elevi au spus că ar trebui să poată exista clase/grupe de excelență nu doar în colegiile naționale, ci și în alte unități de învățământ liceal. La disciplina „Educație pentru viață“, modulele cele mai dorite la clasă de către elevi sunt: educația financiară (71%); educația pentru sănătate (69%); oratorie și dezvoltare personală (55 %); educație pentru mediu (50%); educație juridică (48%); gândirea critică (45%); egalitatea de gen (45%); securitatea cibernetică (42%). Liceele profesionale: jumătate dintre elevi (48%) nu sunt de acord cu eliminarea filierelor teoretică și vocațională din liceele profesionale. Doar un sfert dintre elevi (24%) sunt de acord cu eliminarea acestor filiere, iar restul (28%) n-au avut nici o opinie în acest sens. „77% dintre elevii consultați de World Vision România vor ca educația sexuală să fie predată obligatoriu, adaptat vârstei lor. 18% dintre elevi nu vor să le fie predată educația sexuală, iar 5% nu și-au exprimat părerea.”, conform sursei citate. Întrebați de trei priorități care ar trebui să se regăsească în Legea Învățământului Preuniversitar, elevii au pus pe primul loc digitalizarea în educație, urmată de educația remedială și sprijinul pentru teme. A treia prioritate este acordarea unei mese calde la școală pentru toți elevii. Alte măsuri cu care elevii sunt de acord într-o mare măsură sunt creșterea burselor și formarea cadrelor didactice. Sursa

“Noile proiecte de legi ale Educației din 2022 ne arată, din păcate, că singurul consens pare a fi acela că se pregătește un tip de schimbare inacceptabilă”, scrie, într-o analiză publicată în revista Sinteza, conferențiarul universitar clujean Claudiu Turcuș. Această schimbare, afirmă el, va duce la o “lipsă acută de seriozitate în ce privește finanțarea adecvată a Educației”, la “segregarea elevilor” prin mecanisme ce “pretind că servesc performanța”, la “corporatizarea managementului școlar” și la “protecția totală pentru plagiatori”. Autorul analizei este conferențiar și prodecan cu cercetarea și infrastructura academică la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai. Articolul a apărut în publicația Sinteza, fondată de Vasile Dâncu (actualmente ministru al Apărării din partea PSD, coleg de guvern cu ministrul Sorin CÎmpeanu). Revista publică analize și alte materiale realizate de jurnaliști, universitari, sociologi, cercetători. În articolul citat, Claudiu Turcuș apreciază, între altele: “Pur și simplu nu există nici expertiză serioasă pe politici educaționale și nici cercetare avansată comparativă (prin raportarea la realitățile din alte state din UE, măcar). În proporție de 70% s-au preluat elemente din Legea 1/2011, iar prevederile noi sunt pur și simplu lipsite de consistență (stagiatura, titularizarea, evaluarea) deoarece nu furnizează nici date, nici nu descriu, măcar la nivel elementar, procesul de implementare.” “O atenție sporită, însă, s-a acordat admiterii în clasa a IX-a la liceele de elită, precum și reorganizării Bacalaureatului. Două inepții colosale care dacă se vor implementa ne vor arunca într-un haos social major.” “A arunca într-o lege organică promisiunea că salarizarea profesorilor se va face după o altă grilă decât cea aflată deja în vigoare, grilă pe care guvernul a ignorat-o oricum, ajungând să piardă un proces cu sindicatele din cauza neaplicării ei, este cel puțin o neseriozitate crasă. (…) Oricum, anunțul recent că abia din 2027 vom avea parte de o finanțare adecvată a sistemului de învățământ indică exact ceea ce era de aștept: pe componenta finanțării legea rămâne strict populist-electorală.” “Avem cea mai mică alocare pe Educație și Cercetare din Europa. Efectiv nu se poate aștepta până în 2027, va fi prea târziu.” “(…) cel puțin 60% dintre școlile doctorale din România sunt complet necredibile și nu ar trebui să primească acreditare deoarece efectiv nu dețin expertiză suficientă pentru a putea organiza acest nivel de studiu. Prin urmare, consecința va fi că aceste școli irelevante vor acorda diplome de doctor valide, iar dacă cineva va demonstra că ele sunt plagiate, persoana în cauză va putea să renunțe la titlul în cauză fără nicio consecință administrativă. Acest lucru este inacceptabil, constituind acoperirea și legitimarea publică a unei fraude intelectuale, etice și instituționale de proporții.” Proiectele de lege nu răspund “marilor probleme ale învățământului românesc”, autorul enumerând, între altele: rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rata analfabetismului funcțional, diferențele majore dintre rural și urban, problemele cu care se confruntă copiii cu dizabilități. Sursa

Italia, țara europeană cu cea mai îmbătrânită populație de profesori și care încearcă să atragă mai mulți tineri către cariera didactică, a adoptat o nouă lege care, în esență, transformă accesul la profesorat într-o procedură foarte complexă, după cum reiese din datele transmise de autoritățile italiene rețelei europene Eurydice. Printre noile condiții de începere a carierei didactice, în învățământul secundar: un program dedicat de pregătire pentru predare, concursuri anuale pentru ocuparea posturilor vacante în școli și un stagiu de un an, încheiat cu un examen. Schimbările sunt introduse printr-o lege adoptată de către Parlamentul italian la finalul lunii iunie a.c. Până vor fi create condițiile pentru aplicarea acesteia, ministerul italian de resort precizează că va exista o perioadă de tranziție, în care profesorii actuali care nu îndeplinesc condițiile din noua lege, precum cea referitoare la urmarea unui program dedicat, de trei ani, de pregătire pentru cariera didactică, vor putea să acumuleze creditele necesare pentru a bifa și acest criteriu. Aceeași lege prevede și obligativitatea formării profesionale continue în cazul profesorilor. Principalele condiții pentru accesul în cariera didactică, introduse de noua lege italiană: Un curs universitar de formare inițială corespunzând unui număr de 60 de credite ECTS, ce include un program de pregătire practică și un examen final Concursuri naționale anuale pentru ocuparea locurilor vacante în școli O perioadă de stagiatură de un an, încheiată cu un test final ce presupune predarea la clasă și cu evaluarea finală, prin care se verifică asimilarea competențelor pedagogice. Aceeași lege prevede și obligativitatea dezvoltării profesionale continue pentru toți profesorii. Programele de pregătire se vor desfășura în timpul programelor de lucru și vor include dezvoltarea competențelor digitale și folosirea responsabilă a instrumentelor digitale. Cursuri de pregărire, în cadrul programului de dezvoltare profesională, vor fi organizate la fiecare trei ani pentru profesori, iar acestea vor avea loc în afara programului de lucru. Sursa

Bun

Da, n am ras.

Elevii români au obținut o medalie de aur și trei de argint la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale (CEOI) 2022, după cum se arată pe site-ul competiției și după cum anunță unul din profesorii coordonatori, Adrian Panaete, într-o postare pe Facebook. Este “cea mai puternică competiție europeană de Informatică”, explică acesta pentru EduPedu.ro despre performanța obținută în Croația. Elevii români participanți și rezultatele lor: Alexandru Luchianov de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – Locul 1 și medalie de aur Luca Perju-Verzotti de la Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu” București – Locul 5 și medalie de argint Andrei-Robert Ion de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – Locul 9 și medalie de argint Alexandru-Raul Todoran de la Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu” Orăștie – Locul 11 și medalie de argint Echipa României a obținut și premiul pentru cel mai mare punctaj cumulat pe echipe, mai transmit organizatorii. Olimpiada a avut loc în Croația la Varazdin și au participat în total 13 echipe din 12 țări (Croația, fiind organizatoare, a participat cu două echipe). Statele sunt: Austria, Croația, Cehia, Elveția, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ucraina. Echipa României a fost însoțită de Dan-Narcis Pracsiu – Team Leader, profesor la Colegiul Național “Emil Racoviță” din Vaslui și Ioan-Bogdan Iordache – Deputy Leader, din Craiova, fost olimpic și student la Universitatea din București. “Problemele au fost de nivel ridicat de dificultate – foarte apropiat de cel de la Olimpiada Internațională, dar și de cele pe care le folosim de obicei în Barajele de selecție”, mai spune Panaete, profesor la Colegiul Național “A. T. Laurian din” Botoșani și coordonator al lotului de seniori la informatică, pentru EduPedu.ro. Elevii sunt pregătiți pe tot parcursul anului de antrenorii lor și de profesorii din școli, potrivit acestuia care remarcă și faptul că “există o schimbare de generație”: toți provin din loturile de juniori din anii anteriori. (…) Între elevii din lotul 2022, niciunul nu este de a XII-a. Sunt trei de a XI-a și unul de a X-a. “România este de regulă în top la CEOI și performanța lui Alex Luchianov a mai fost atinsă de elevi din România în ediții anterioare”, subliniază Adrian Panaete. Lotul pentru internațională este format din aceiași 4 elevi. Olimpiada Internațională de Informatică (IOI) 2022 va avea loc Indonezia, la Yogiakarta, în perioada 7-15 august, potrivit cadrului didactic. Sursa

Elevii de liceu teoretic (general) din Franța care nu își aleg în al doilea an de liceu matematica printre cele trei materii la alegere din care vor da examen de Bac în anul următor, au posibilitatea să aleagă un curs de matematică de o oră și jumătate pe săptămână care va fi complementar orelor de științe ale naturii (două pe săptămână) și care va fi mai lejer – “elevii vor învăța statistici, probabilități, analiza datelor”, “lucruri pentru viața socială și profesională”. Această reglementare care vine ca noutate a fost trimisă de Ministerul Educației din Republică spre profesorii și inspectorii școlari din țară. Ea intră în vigoare începând din 5 septembrie 2022 și, de asemenea, marchează posibilitatea ca elevii să aibă și în al treilea an de liceu (care este și ultimul), parte de o materie asemănătoare, dacă doresc: “Matematici complementare”. Care este, însă, problema matematicii la liceu și nevoia unei schimbări care pare complexă? Pe larg, mai jos, despre ultimele modificări și mecanismele de funcționare ale Bacalaureatului francez. Iată cronologia evenimentelor: EduPedu.ro a scris pe 12 februarie despre discuțiile care aveau loc în Franța: ministrul Educației de atunci, Jean-Michel Blanquer, declara că “toți elevii trebuie să aibă o mai mare cultură matematică“. Acesta constatase că din ce în ce mai puțini elevi de liceu aleg să dea Bacalaureat la matematică și, în special, procentul fetelor care aleg asta este mai mic de la an la an. A urmat apoi o scrisoare a oficialului francez în care se sublinia că “Țara noastră are nevoie de oameni de știință și de ingineri”. EduPedu a scris atunci, pe 24 februarie, despre această scrisoare adresată inspectorilor școlari prin care Blanquer propunea o dezbatere privind reforma matematicii la liceu. Scopul consultării anunțate a fost să găsească “cea mai bună pregătire în matematică a elevilor noștri, în funcție de nevoile și aspirațiile lor”. Peste o lună, un raport înaintat Ministerului Educației din Franța de către un comitet de experți recomanda ca, la începutul următorului an școlar [n. red. septembrie 2022], matematica să fie inclusă în trunchiul comun de materii al liceenilor încă din al doilea an de liceu, în măsură de 1,5 până la 2 ore pe săptămână. În urma dezbaterilor, specialiștii au venit cu ideea de “Matematică pentru toți”, disciplină care să fie inclusă în trunchiul comun – mai multe detalii aici. Acum, în iulie 2022, s-a pregătit terenul pentru septembrie, așa cum am notat mai sus: matematica rămâne materie de ales ca “specialitate” în ultimii doi ani de liceu. În primul an este în trunchiul comun. Dar dacă în anul doi de liceu un licean nu vrea să o aleagă ca să dea examen din ea la Bacalaureat, atunci poate să opteze pentru o oră și jumătate de curs de matematică simplificată, atașat orelor de științe ale naturii – învățământ științific (Enseignement Scientifique). În ultimul an de liceu (al treilea), acest curs opțional se numește “Matematici complementare” care, de asemenea, presupune aceleași lucruri: este simplificat față de clasica Matematică. Iată și unul din scopurile reformei, conform notei oficiale: să ofere baza necesară pentru înțelegerea fenomenelor cantitative, așa cum sunt ele utilizate în diferite domenii disciplinare și cum clarifică diverse dezbateri [n. red. problematici] actuale. Alte obiective sunt și să împace cu matematica elevii care și-au pierdut interesul pentru această disciplină; să comunice plăcerea de a practica matematica prin activități care să evidențieze eficiența acesteia și să pună în lumină rolul pe care îl joacă în lumea contemporană. Sursa

Rezultatele finale la proba scrisă pentru concursul de ocupare a posturilor didactice din învăţământul preuniversitar – Sesiunea 2022 – au fost afișate miercuri dimineața. Din cele peste 5 mii de contestații depuse, 4.915 au modificat nota inițială, adică 96,69%. Acest concurs de angajare este susținut de două categorii de candidați – tineri absolvenți care vor să intre în sistemul de învățământ și profesori suplinitori care vor să continue să predea și chiar să prindă un post titularizabil. Rata de modificare a notelor la contestații a fost de 96,69%. Concret, 3.062 (62,3%) dintre contestații au condus la mărirea notei inițiale, iar 1.853 (37,7%) dintre contestații au condus la micșorarea notei inițiale. În traducere, peste 62% dintre cei care au contestat notele ar fi fost dezavantajați dacă nu cereau recorectarea lucrărilor, iar restul au fost dezavantajați dacă au cerut-o. Situația nu este specifică acestui an, ci se repetă de cel puțin 6 ani. În graficul de mai sus se poate observa cum au fluctuat notele, mai ales în dreptul notei 5 (notă cu care un profesor poate preda, dar nu se poate titulariza (adică angaja pe perioadă nedeterminată) și în dreptul notei 7 (care conferă dreptul de titularizare dacă există post disponibil). În graficul de mai jos se observă mai bine diferențele dintre notele inițiale și finale, mai ales cele peste 7 și cele sub 5. Volatilitatea evaluărilor este un fenomen omniprezent, în ultimii ani, în Educație. Anul trecut, de exemplu, tot la Titularizare și tot în mandatul actualului ministru, au fost depuse 6.248 de contestații. În cazul a 6.045 de contestații (96,75%), notele au fost modificate, arată Ministerul Educației. În 2020 numărul total al contestațiilor depuse a fost de 4.181. În cazul a 4.028 de contestații (96,34%), notele au fost modificate, potrivit Ministerului Educației. În 2019, în perioada mandatului Ecaterinei Andronescu, nu s-au publicat astfel de date în comunicatul final de la Titularizare. Pentru 2018 au fost depuse 4.187 de contestaţii. În cazul a 4.016 contestaţii (95,92%) notele au fost modificate, potrivit Ministerului Educației. În 2017 au fost depuse 3.804 contestaţii (18,32% din totalul lucrărilor evaluate iniţial). În cazul a 3.659 de contestaţii (96,19%) notele au fost modificate, conform comunicatului Ministerului Educației. În 2016 au fost depuse 3.757 de contestaţii (18,67% din totalul lucrărilor evaluate iniţial), dintre acestea au fost modificate 2.134 de note (56,80%), potrivit comunicatului oficial. La toate aceste concursuri cele mai multe note contestate au fost majorate la recorectare. Același fenomen se întâmplă și în cazul lucrărilor corectate la examenele pentru elevi, fie că vorbim despre Bacalaureat, Evaluarea Națională sau alt tip de testare. Avem atâtea note câți profesori evaluatori există. Gradul uriaș de subiectivism și lipsa formării profesorilor pentru evaluarea la examene și la clasă au fost invocate de oficial în această vară pentru a impune testări și corectări standardizate în viitor. Însă nicio modificare anunțată pentru aceste lucrări scrise susținute de profesori – pentru ei nu sunt anunțate standarde de evaluare și nici standarde de predare pentru universități. Acestea din urmă „livrează” proaspăt absolvenți participanți la acest concurs din ce în ce mai slab pregătiți – ministrul Educației a lăsat de înțeles că știe care sunt universitățile care-i pregătesc, dar nu a spus decât că „nu știu dacă e bine să spun că 90% din cei care au obținut note sub 5 vin pe o anumită filieră”. Practic, instituția care asigură formarea personalului pentru toată economia României, Ministerul Educației, (formarea inițială a personalului didactic este făcută de către universități) nu poate asigura o evaluare riguroasă la propriul concurs de angajare. Evaluarea pentru angajarea profesorilor nu va fi schimbată, potrivit actualului proiect de lege pentru învățământul preuniversitar – Titularizare rămâne ca probă de intrare în învățământ și sunt adăugate alte probe la finalul unui an de stagiatură pentru debutanți. Sursa

Șapte universități din România au fost selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene, în urma rezultatelor cererii de propuneri din 2022 cu un buget record de 272 de milioane EUR din programul Erasmus+, potrivit Comisiei Europene. Din cele 7, 5 vor continua să facă parte sin alianțele deja existente, iar două universități sunt noi în proiect, scrie ministrul Educației pe contul său oficial de Facebook. Instituțiile de învățământ superior din România incluse în cadrul alianțelor câștigătoare ca urmare a cererii de propuneri din 2022 sunt Universitatea din București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Oradea și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Cele două din urmă sunt cele nou intrate. 16 alianțe ale inițiativei Universităților Europene existente vor continua să primească sprijin, iar patru noi alianțe universitare vor putea să își înceapă cooperarea, potrivit Comisiei. Împreună cu cele 24 de alianțe selectate în 2020, un total de 44 de alianțe ale Universităților Europene reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări. Universitățile Europene sunt alianțe ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga Europă care cooperează în domeniul educației, cercetării și inovării în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății. Vicepreședintele Margaritis Schinas a declarat: „Dacă priviți individual instituțiile de învățământ superior din Europa, veți vedea că fiecare dintre acestea este un centru de cunoaștere și inovare de sine stătător. Punându-le în legătură și creând alianțe transnaționale, le permitem să devină campioni europeni ai cunoașterii, să se dezvolte și mai mult prin cooperarea în domeniul educației, cercetării și inovării. Sunt convins că, împreună, universitățile europene vor aduce învățământul superior în Europa la un nou nivel. Îi felicit călduros pe toți candidații admiși.” Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Astăzi ne apropiem cu încă un pas de realizarea viziunii noastre privind sectorul învățământului superior în Europa: campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenții, personalul și cercetătorii din toate regiunile Europei se pot bucura de o mobilitate neîntreruptă și pot crea noi cunoștințe împreună, pornind de la o bază transnațională și interdisciplinară. Sunt mândră că suntem în măsură să oferim o finanțare mai mare și pe termen mai lung pentru alianțele cu programul Erasmus+ și, de asemenea, că am asigurat o abordare favorabilă incluziunii, oferind instituțiilor de învățământ superior oportunități de a se alătura alianțelor existente sau de a forma altele noi.” Fiecare alianță primește un buget de până la 14,4 milioane EUR din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu valoarea maximă de 5 milioane EUR pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri Erasmus+ anterioare. Cererea de propuneri a universităților europene din cadul programului Erasmus+ din 2022 a fost structurată în jurul a două teme: pe de o parte, aceasta a propus să ofere finanțare durabilă pentru alianțele de succes deja existente ale instituțiilor de învățământ superior în vederea urmăririi viziunii lor pe termen lung. Cele 16 alianțe câștigătoare s-au extins la aproximativ 30 de noi instituții de învățământ superior. Pe de altă parte, cererea de propuneri a sprijinit crearea de noi universități europene în întreaga Europă, reunind diverse instituții de învățământ superior în jurul unor viziuni strategice comune. Împreună cu cele 24 de alianțe selectate în 2020, un total de 44 de universități europene implică în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări, inclusiv toate statele membre ale UE și Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia. O noutate în cadrul cererii de propuneri Erasmus+ din 2022 este că alianțele pot accepta acum parteneri asociați din țările participante la Procesul de la Bologna, inclusiv, de exemplu, din Ucraina, Regatul Unit și Elveția. În plus, prin crearea de parteneriate cu aproximativ 1300 de parteneri asociați, de la ONG-uri și întreprinderi la orașe și autorități locale sau regionale, universitățile europene sunt în măsură să sporească substanțial calitatea și domeniul de aplicare al învățământului terțiar. În toamna anului 2022, Comisia va lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, cu scopul de a oferi finanțare pentru alianțele existente și de a crea altele noi. Context Universitățile europene sunt alianțe transnaționale formate, în medie, din nouă instituții de învățământ superior, care pot include diferite tipuri de instituții (cum ar fi universități polivalente și de cercetare, universități de științe aplicate, institute de tehnologie, școli de artă și instituții de învățământ profesional și tehnic superior) și acoperă o sferă geografică largă în întreaga Europă. Împreună, aceste instituții găsesc noi modalități de cooperare structurală, durabilă și sistemică pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării în întreaga Europă. Ele oferă programe de învățământ centrate pe student, furnizate în comun în campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenții, personalul și cercetătorii din toate regiunile Europei pot beneficia de o mobilitate neîntreruptă. Cu timpul, universitățile europene vor conecta tot mai multe facultăți, departamente, personal și studenți, oferind metode pedagogice mai inovatoare, fondate pe abordări transdisciplinare și bazate pe provocări, implementând mai multe programe comune, devenind și mai incluzive și demonstrând un angajament sporit cu comunitățile lor. Comisia Europeană a propus liderilor Uniunii Europene Inițiativa privind Universitățile Europene înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, ca parte a unei viziuni globale în scopul creării unui Spațiu european al educației până în 2025. Strategia europeană pentru universități stabilește obiectivul ambițios de a sprijini 60 de universități europene care implică peste 500 de instituții de învățământ superior până la jumătatea anului 2024. În acest scop, o sumă record de 1,1 miliarde EUR în cadrul programului Erasmus+ este prevăzută în actuala perioadă de programare 2021-2027 pentru a sprijini universitățile europene. Sprijinul pentru dimensiunea de cercetare a universităților europene va fi acoperit de inițiativa privind excelența europeană din cadrul programului Orizont Europa. Sursa

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, a prezentat o scurtă istorie a CNATDCU, într-o declarație de presă pentru Agerpres. Declarația sa vine în contextul în care Edupedu.ro a scris că în proiectul legii lege Educației CNATDCU, instituție-cheie în analizarea plagiatelor, va fi desființată, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare. Citește alte reacții pe acest subiect: Daniel David, rector UBB, Vasile Brînzănescu, membru în conducerea CNATDCU, profesorul și cercetătorul Lazăr Vlăsceanu, membru în Consiliul General CNATDCU, Cătălin Drulă, președinte USR, Iulian Bulai (deputat USR), scriitorul Radu Vancu, Sorin Cîmpeanu Redăm declarația de presă integrală: “Care sunt motivele opoziţiei la reformarea şi profesionalizarea unei structuri de sorginte sovietică, instituită în Republica Populară Română în anii ’50 ?? Având în vedere dezbaterile din spaţiul public, reiau şi detaliez în cele ce urmează principalele fapte: * Au trecut peste 100 de ani de la primul titlu de doctor acordat în România, de către o universitate – Universitatea din Bucureşti, în anul 1905. * CNATDCU, sub numele de Comisia superioară de diplome, a fost introdus pentru controlul politic al sistemului de învăţământ, în anul 1950, după reforma din 1948, de către comisarii sovietici, sistemul fiind perfecţionat în epoca Ceauşescu cu acelaşi scop: controlul politic! * România este parte în Procesul Bologna încă de la înfiinţare, în anul 1999. * Suntem parteneri egali ai marilor universităţi europene (spre exemplu în alianţele de universităţi europene nou create). * Avem programe de studii comune şi diplome în cotutelă cu universităţi prestigioase, care recunosc automat diplomele acordate de universităţile româneşti, în vederea admiterii la studii a absolvenţilor, dar şi angajării cadrelor didactice sau a cercetătorilor. * Am evaluat calitatea studiilor doctorale cu participarea experţilor internaţionali, urmând standarde recunoscute la nivel internaţional. Şi cu toate acestea: suntem SINGURA ţară europeană în care universităţile nu acordă titlul de doctor! Există o rezoluţie din anul 2021 a Consiliului Naţional al Rectorilor, votată în unanimitate, care cere să revenim la tradiţia universităţilor româneşti şi la practica internaţională, şi anume acordarea titlului de doctor de către acestea. Marile comunităţi academice de la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara s-au exprimat de mai multe ori pe această temă, în acest sens. Universităţile sunt cele care asigură admiterea, pregătirea şi îndrumarea studenţilor doctoranzi, inclusiv elaborarea şi susţinerea publică a tezelor de doctorat. Aşadar, este firesc ca tot instituţiile de învăţământ superior să îşi asume responsabilitatea acordării titlului de doctor, similar ciclurilor de licenţă şi masterat! Plagiatul, dacă este cazul, va fi în continuare analizat, şi sancţionat cu retragerea titlului de doctor, cu implicarea comisiei constituite în cadrul Ministerului Educaţiei. Evoluţia sistemului universitar din România, din anul 1905 şi până astăzi, conduce în mod firesc la necesitatea acordării încrederii în capabilitatea acestuia de a prezerva valorile fundamentale ale învăţământului superior. Să realizăm o incursiune în istorie. 1905 Primul titlu de doctor conferit vreodată în România i-a fost acordat lui Ion Petrovici, ulterior o personalitate proeminentă a intelectualităţii româneşti, în iunie 1905, la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti. 1932 Învăţământul universitar primeşte o nouă configuraţie, modernă, europeană prin adoptarea “Legii pentru organizarea învăţământului universitar”, publicată în M.Of. 96 din 22 Aprilie 1932, sub Preşedintele Consiliului de Miniştri şi totodată Ministrul Instrucţiunii, al Cultelor şi Artelor, Nicolae Iorga. Legea este apreciată în literatura de specialitate ca una ce a contribuit la consolidarea învăţământului românesc de stat. Conform acestei legi, universităţilor li se întărea autonomia privind organizarea şi desfăşurarea studiilor doctorale, aceasta lăsând la latitudinea facultăţilor, prin regulamentele lor proprii, durata studiilor de doctorat, facultăţile urmând să aleagă dacă doctoratul va avea o durată de unul sau doi ani. 1948 Schimbarea fundamentală apare începând cu anul 1948, odată cu reforma învăţământului din România. “Decretul nr. 175 pentru reforma învăţământului” din 1948, reprezintă legea în baza căreia s-a produs ruptura faţă de tradiţia organizării studiilor doctorale în România, aliniată practicilor internaţionale, pentru următorii 20 ani, cât va sta în vigoare, înainte de abrogarea lui prin Legea 11/1968. Prin Decretul 175/1948, şcoala românească primeşte o lovitură care schimbă cursul dezvoltării interbelice. Date fiind circumstanţele istorice bine cunoscute, noua conducere politică, instaurându-şi controlul la Bucureşti la 30 decembrie 1947, sub umbrela sovietică, a adoptat Decretul 175/1948 ca una dintre măsurile de instituire a unui control deplin asupra statului şi populaţiei. Astfel, Decretul 175/1948 nu a fost altceva decât un pas legislativ decisiv spre comunizarea totală a învăţământului, un moment de ruptură în evoluţia sistemului de învăţământ universitar românesc, dar şi un moment de îndepărtare de procesele şi tendinţele din ţările occidentale. Decretul 175/1948 a organizat un învăţământ superior constituit din facultăţi, universităţi, institute de învăţământ superior tehnice, agricole, industriale, pedagogice, artistice, teoretic şi practic, după modelul sovietic. În 1950, se publică, în baza Decretului 175/1948, trei decrete care priveau, în mod special, condiţiile de admitere la doctorat, cât şi studiile doctorale propriu-zise, decrete care urmau să fie ratificate prin “Legea nr. 4 din 30 mai 1950 pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în perioada de la 23 Decembrie 1949 până la 27 Mai 1950”: “Decretul nr. 13 din 14 Ianuarie 1950 pentru înfiinţarea şi organizarea aspiranturii”, “Decretul nr. 14 din 14 Ianuarie 1950 pentru reglementarea aspiranturii în condiţii speciale” şi “Decretul nr. 15 din 14 Ianuarie 1950 pentru organizarea doctoratului”. Prin coroborarea celor trei decrete, începând cu 1950 se stabileşte un nou sistem al studiilor doctorale, în integralitate diferit de modul în care aceste studii erau concepute înainte de instalarea regimului comunist. Prin aceste decrete se stabileşte, printre altele, modalitatea de admitere la doctorat care era condiţionată de aspirantura, o nouă poziţie universitară, şi de vârstă (maxim 40 de ani). Concursul de admitere pentru doctorat consta în următoarele probe: a) Materialismul dialectic şi istoric; b) Disciplina în specialitate; c) Limba rusă; d) O limbă străină (franceză, germană, engleză)”. Practic, proba filosofiei politice marxiste a devenit o probă cu un caracter ridicat de dificultate, în vederea admiterii la doctorat. Astfel, candidaţii în ştiinţe trebuiau să îşi însuşească conceptele marxiste dacă doreau să fie admişi la doctorat. De asemenea, se observă cum limba rusă devine, pentru următorii aproape 20 ani, probă care condiţiona progresul în cariera didactică. Obţinerea titlului de doctor era conferit de către “Ministerul Învăţământului Public, prin Comisia superioară de diplome” (art. 8 din Decretul 15/1950). Comisia superioară de diplome era numită de ministrul învăţământului, evident cu aprobarea conducerii de partid. Practic, în anul 1950, decizia privind acordarea titlului de doctor a fost mutată de la universităţi la ministrul educaţiei, care folosea un filtru – Comisia superioară – pentru controlul politic al doctoranzilor şi al coordonatorilor de doctorat. Astfel, în anul 1950, universităţile din România pierd dreptul de a acorda titlului de doctor! 1967 Prin “Decretul nr. 1058 din 15 Noiembrie 1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România” şi “Hotărârea nr. 2910 din 29 Noiembrie 1967 pentru aplicarea Decretului nr. 1058/1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România”, se instaurează un nou, destul de schimbat, sistem de studii doctorale, dar care se racordează la aceleaşi principii de învăţământ superior valabile începând cu anul 1948. La finalul studiilor doctorale, candidatul trebuia să susţină o teză de doctorat, fără a mai fi nevoie de a susţine acel examen oral final de doctorat, din “vechea” perioadă. După susţinerea publică a tezei de doctorat, comisia de doctorat hotăra asupra acordării titlului de doctor (art. 13 din Decretul 1058/1967). Apoi titlul de doctor trebuia să fie confirmat de către Comisia superioară de diplome (art. 16 din Decretul 1058/1967), din subordinea “Ministerului Învăţământului”. După confirmarea de către Comisia superioară de diplome a titlului de doctor acordat de către comisia doctorală, “diploma de doctor se conferă de rectorul instituţiei de învăţămînt superior sau de preşedintele secţiei de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România” (art. 26 din HCM 2910/1967). Decretul din 1967 continua astfel politica de control exercitată de factorul politic asupra persoanelor care doresc să obţină titlul de doctor în ştiinţe precum şi asupra accesului în poziţiile de cadru didactic în învăţământul superior din România, politică introdusă de comisarii sovietici în 1948. 1990 Cu modificări minore, mecanismul de acordare a titlului de doctor din perioada comunistă a fost perpetuat până astăzi. Mai mult chiar, acordarea titlului de doctor nu mai este în responsabilitatea comisiei de doctorat, aşa cum era începând cu 1967, ci este în responsabilitatea directă a ministrului educaţiei, care emite ordin de acordare a titlului de doctor. Este evident că dorinţa de continuare a controlului politic asupra resursei umane din învăţământul românesc continuă şi în zilele noastre. Situaţia europeană Semnarea de către statul român a declaraţiei de la Bologna şi integrarea în Spaţiul European al Învăţământului Superior (EHEA), consolidarea mecanismelor de asigurare a calităţii învăţământului superior, reglementarea calificărilor au făcut posibilă recunoaşterea internaţională automată a diplomelor şi calificărilor universitare. Universităţile din România sunt recunoscute şi respectate, iar acest lucru este reconfirmat prin apartenenţa acestora la alianţele de universităţi europene cu drepturi şi obligaţii egale, alături de mari si prestigioase universităţi din Europa. Cadrele didactice româneşti colaborează cu cadre didactice din toate universităţile lumii, fiindu-le recunoscute competenţele şi valoarea. Absolvenţii de studii de licenţă sau masterat sunt admişi în marile universităţi ale lumii. De asemenea universităţile s-au supus unui amplu proces de evaluare externă a studiilor doctorale realizat cu participarea unor evaluatori internaţionali, la standarde europene reglementate de ENQA şi EQAR, standarde recunoscute în toate ţările membre ale EHEA. Cu toate acestea, în prezent, România este singura ţară din Uniunea Europeană în care universităţile nu acordă titlul de doctor.” Sursa

Anul acesta, 1216 elevi care au terminat gimnaziul și au dat Evaluarea Națională, au rămas fără un loc la liceu în București, după prima repartizare computerizată și mai sunt disponibile doar 409 locuri. “Planul de școlarizare anul acesta a fost deja întocmit când am ajuns eu în funcția de inspector general școlar,” spune inspectorul general Vlad Drinceanu pentru Edupedu.ro. Inspectoratul școlar și ministerul nu au calibrat cifra de școlarizare la numărul de elevi care termină gimnaziul, așa cum a semnalat Edupedu.ro. Sute de părinți au trimis semnale repetate prin petiții, precizând că nu sunt suficiente locuri. În cele două petiții, părinții solicitau suplimentarea numărului de locuri pentru elevii cu medii mari. Întrebat dacă anul viitor va lua în calcul un număr mai mare de locuri la licee teoretice, nu și la colegii tehnologice, inspectorul școlar general Vlad Drinceanu a spus pentru Edupedu.ro: “La anul da, în funcție de numărul de elevi care o să vină, dacă va fi mai mare decât cel de anul acesta, cum a fost în această sesiune (n. red. anul acesta a fost o generație mult mai numeroasă de elevii care au terminat clasa a VIII-a, față de 2021, fiind prima serie de elevi care a mers obligatoriu la clasa pregătitoare la primară), trebuie gândit un plan de școlarizare mai mare. Planul de școlarizare anul acesta a fost deja întocmit când am ajuns eu în funcția de inspector general școlar”, a spus inspectorul. Amintim, Vlad Drinceanu, fost profesor de matematică, actual consilier local PSD la Sectorul 4, a fost numit în funcție la mijlocul lunii iunie. Pentru că a fost o generație mai numeroasă de elevi care a absolvit clasa a VII-a în 2022, și au fost note mai mari față decât cele acordate anul trecut, elevi cu medii de 8 au ajuns la colegii tehnice, unde anul trecut se intra cu 3, sau 4 ultima medie de admitere. Edupedu.ro a scris că anul acesta nu au fost suficiente locuri disponibile în liceele din țară, inclusiv în Capitală. Asta pentru că din start, numărul elevilor aflați în clasa a VIII-a în luna aprilie anul acesta era de 172.822, potrivit datelor Ministerului Educației, însă cifra de școlarizare anunțată de ministrul Educației și aprobată prin Hotărâre de Guvern în luna mai, a fost de 168.316, din care 41.052 la școli profesionale. Așadar, au fost alocate mai puține locuri față de numărul elevilor care erau în clasa a VIII-a. De altfel, din cauza întârzierii publicării cifrei de școlarizare, inspectoratele din țară au întârziat la rândul lor publicarea broșurilor de admitere cu locurile disponibile în licee și ultima media de anul trecut, documente după care părinții și elevii se orientează când aleg liceele. Potrivit metodologiei actuale pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru clasele a IX-a de liceu și învățământ profesional, școlile ar fi trebuit să ia în calcul toți elevii de a VIII-a (pentru că nu aveau de unde să știe câți se vor prezenta la Evaluarea Națională, unde înscrierea este obligatorie și se face de către școală), la momentul stabilirii numărului de locuri. Inspectoratele ar fi trebuit să coreleze toate aceste date și să le aprobe, iar Ministerul Educației să corecteze eventualele neajunsuri, să aprobe și să valideze în Guvern cifrele finale, pe care apoi să le repartizeze inspectoratelor, care să le atribuie școlilor. Situația în București Numai în București numărul elevilor care au rămas în afara repartizării la liceu este de 3 ori mai mare decât numărul locurilor care au rămas disponibile după această primă etapă de admitere. Și asta după semnale repetate ale părinților care arătau, prin petiții, că nu sunt suficiente locuri. În cele două petiții, părinții solicitau suplimentarea numărului de locuri pentru elevii cu medii mari, care vor concura mai ales pentru liceele teoretice și unde numărul de locuri este limitat – ba chiar au fost desființate câteva clase în acest an, față de 2021. Ministrul Educației a declarat în acel context, pe 5 iulie, că sunt suficiente locuri la liceele din București, precizând că este vorba despre locurile combinate – învățământ liceal și profesional. Secretarul de stat Sorin Ion declara în aceeași zi, la Antena 1, că „este loc pentru toată lumea”, prezentând cifre care arătau că sunt „peste 20.000 de locuri în București, iar numărul elevilor este de peste 15 mii”, spunea acesta, fără să existe precizarea că în numărul total sunt și locurile de la învățământul profesional. Inspectorul general școlar, Vlad Drinceanu a precizat pentru Edupedu.ro că anul viitor “trebuie gândit un plan de școlarizare mai mare. Eu am o radiografie a celor care au terminat clasa a VIII-a și care au medii sub șase la admitere. Sunt vreo 400 aceștia care se pot duce și la profesională, vă dați seama, dacă au luat 5,3,2 nu sunt neapărat de liceu teoretic. Ce fac dacă ajung la teoretic și rămân corigenți?”, a spus inspectorul general Vlad Drinceanu. Ieri, ISMB a publicat lista locurilor libere după ce unii elevi nu s-au înscris. Sunt 746 de locuri disponibile inclusiv la licee private și colegii tehnologice. Sursa

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!