FROG ZEW

+1, n am ras

- Nume: FROG - Linkul catre profilul de website / RPG bar: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/FROG - Tipul de interviu dorit:Normal - Numele celorlalți participanți (dacă există):- - Linkul catre profilul de website al participanților / RPG bar:- - Am luat la cunoștință regulile prezentate pe prima pagină:Da - Alte precizări:Multumesc

Sorin Cîmpeanu a spus că este îngrijorător acest “trend descrescător”, făcând referire la faptul că a scăzut numărul de candidați înscriși la BAC comparativ cu anii trecuți, potrivit unei declaratii difuzate de Euronews Romania. O analiză Edupedu.ro arată că 40.000 de elevi din actuala generație nu s-au înscris la examen, adică 26% din elevii de clasa a XII-a și a XIII-a seral/frecvență redusă. Datele oficiale ale Ministerului Educației arată că, la începutul acestui an școlar, au fost înscriși 151.906 de elevi în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă. Anul acesta s-au înscris la probele examenului, 126.454 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a. Așadar, o diferență de peste 40.000 de elevi din actuala generație nu dă BAC-ul anul acesta, în sesiunea din iunie, potrivit calculelor Edupedu.ro. Este cel mai mare număr din ultimii 4 ani, potrivit datelor publicate de minister. Sorin Cîmpeanu a spus că pandemia este de vină pentru numărul scăzut al elevilor înscriși la Bacalaureat 2022, în comparație cu anii trecuți. “Avem puțin peste 126.000 de candidați înscriși anul acesta. Anul trecut am avut peste 133.000 de candidați, în anul 2020 am avut peste 155. 000 de candidați. Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă. Aș vrea să precizez faptul că până în anul 2012 aveam în fiecare an peste 200.000 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat iar acum avem puțin peste 126.000. În anul 2008 am avut un vârf de peste 225.000 de elevi înscriși la Bac”, a spus Cîmpeanu potrivit Euronews România. Potrivit calculelor Edupedu.ro, raportat la întreaga generație de 151.906, elevii care nu s-au înscris din generația curentă reprezintă peste 26%. Acest număr este echivalentul a 1.449 de clase de elevi de clasa a XII-a zi și a XIII-a seral/frecvență redusă, luând o medie de 28 de elevi pe clasă. Sursa

„Numărul celor înscriși la Bacalaureat este cel mai mic din istoria postdecembristă a României. Și înainte de 1989 aveam, de asemenea, un număr mult mai mare”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o intervenție telefonică la B1TV. Amintim că Edupedu.ro a scris că peste 40 de mii de elevi de clasa a XII-a din generația curentă nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie, potrivit datelor oferite de Ministerul Educației și consultate de Edupedu.ro. Mai multe detalii aici. „Spre exemplu, în anul 2008 aveam 225.000 de elevi înscriși la bacalaureat. Anul acesta, avem doar 126.000. Și vorbesc și de promoția curentă, și de promoțiile anterioare. Până în anul 2012, am avut constant peste 200.000 înscriși la bacalaureat. Anul acesta, doar 126.000. Anul trecut am avut 133.000, iar acum doi ani, am avut 155.000. Scăderea este de-a dreptul dramatică.”, a spus ministrul Cîmpeanu. Amintim că Sorin Cîmpeanu a mai declarat la Euronews Romania că pandemia este de vină pentru numărul scăzut al elevilor înscriși la Bacalaureat 2022, în comparație cu anii trecuți: „Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă.” Mai multe detalii aici. Datele oficiale ale Ministerului Educației arată că, la începutul acestui an școlar, au fost înscriși 151.906 de elevi în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă. Anul acesta s-au înscris la probele examenului, 126.454 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a. Așadar, o diferență de peste 40.000 de elevi din actuala generație nu dă BAC-ul anul acesta, în sesiunea din iunie, potrivit calculelor Edupedu.ro. Este cel mai mare număr din ultimii 4 ani, potrivit datelor publicate de minister. Elevii de clasele a XII-a și a XIII-a susțin evaluarea competențelor de comunicare lingvistice în perioada 6-8 iunie 2022. Sursa

Întrebat la B1 TV despre măsurile pe care le ia ministerul pentru a reduce abandonul școlar care este de 15,6%, mult peste media europeană, potrivit Monitorului Educației, Sorin Cîmpeanu a enumerat 3 măsuri care deja sunt aplicate sau în curs de aplicare: programul de reducere a abandonului școlar prin PNRR prin care școli primesc bani ca să aplice programe, creșterea valorii burselor, și masă sănătoasă în școli, program pe care ministerul vrea să îl aplice din această toamnă. Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu. Potrivit cifrelor anunțate de ministrul Educației, România are în 2021 un abandon școlar de 15,6%, mult peste media europeană, situându-se pe locul al doilea. „Monitorul Educației pentru anul 2021 ne arată un abandon școlar de 15,6%. O singură țară în Uniunea Europeană, Spania, are un abandon școlar puțin mai crescut, însă aș vrea să precizez că, începând cu anul 2020, Spania și Portugalia, care erau la un nivel de abandon școlar de 30% au reușit să reducă acest abandon școlar, Portugalia până la 9,9%, în media Uniunii Europene, Spania fiind singura țară din Uniunea Europeană care în prezent o rată de abandon școlar mai mare decât România. România este cu al doilea cel mai mare abandon școlar din Uniunea Europeană”, a subliniat ministrul. El a adăugat că în mediul rural, inclusiv în medii defavorizate și de rromi abandonul școlar este de 23%: “Aceste categorii au fost afectate disproporționat de impactul pandemiei COVID, impact generat de închiderea școlilor. Situația s-a agravat foarte mult în timpul pandemiei”. Potrivit Eurostat, care a publicat recent datele si pe 2021, Romania este acum pe primul loc in UE la abandon timpuriu. Țara noastră a depășit Spania, care a reușit să reducă acest indicator cu 2,7 puncte într-un singur an, cât a reușit România în 6 ani. Întrebat ce măsuri ia ministerul pentru a reduce abandonul școlar, Sorin Cîmpeanu a vorbit despre 2 măsuri care deja se aplică. Este vorba despre creșterea cuantumului burselor: „O familie ar putea înțelege că trimițându-și copiii la școală, dacă bursele sunt atractive, s-ar putea ca având doi-trei copii bursele să depășească venitul părintelui”, a explicat ministrul. Sorin Cîmpeanu a vorbit și despre programul național de reducere a abandon prin care, peste 1400 de școli selectate de minister în primă fază, vor aplica programe pentru a convinge elevii să nu părăsească școala. „Este vorba de programul național de reducere a abandonului școlar. Din PNRR avem o finanțare de jumătate de miliard de euro. Am selecționat deja 1.415 școli care presupun măsuri integrate, nu numai la nivelul sistemului de educație, pentru reducerea abandonului școlar,” spune Sorin Cîmpeanu. Masă sănătoasă în școli, program pe care ministrul l-a anunțat recent, ar trebui să se aplice chiar din acest anu școlar, septembrie 2022, însă deocamdată nu există un pachet legislativ în dezbatere publică care să conțină acest proiect. 700 de mii copii ar putea primi mese la școală prin acest program extins, spunea ministrul Educației când a făcut anunțul. “O altă măsură care trebuie urgent pusă în aplicare este o masă sănătoasă, care poate face diferența între a-ți trimite și a nu-ți trimite copilul la școală, care să demareze sub forma unui program național integrat, pe cinci ani, cu finanțare de un miliard de euro. Masă sănătoasă în școli va fi aplicat începând cu septembrie, iar deja au crescut bursele, și prin aplicarea proiectului România Educată, pachetul legislativ care ar urma să intre în vigoare imediat ce va reuși să fie adoptat în Parlament,” a spus Sorin Cîmpeanu. Informații de context Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei. Anul trecut marchează chiar o ușoară îmbunătățire a indicatorului față de 2020 (15,3% față de 15,6%). La nivelul Uniunii Europene țara noastră rămâne statul cu cea mai mare problemă în acest domeniu dintre toate țările membre. Edupedu a scris încă de anul trecut că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.3% în 2021. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, acela de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020. Sursa

+ de incurajare

Angajatorii pot beneficia de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă (ISR) al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, dacă angajează elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), iar potrivit sursei citate, valoarea ISR, actualizată în 2022, este de 525,5 lei. Stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student. Pe perioada verii, angajatorii pot încheia contracte individuale de muncă cu elevi și studenţi pe perioada vacanţelor pe perioadă determinată, egală sau mai mică decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial sau a unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă. Stimulentul financiar se acordă lunar angajatorului per elev sau student și este egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă (ISR) al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă. Potrivit ANOFM valoarea ISR, actualizată în 2022, este de 525,5 lei, așadar stimulentul ar fi aproximativ 262 de lei. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de angajator din fonduri proprii. “Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor”, se mai spune în comunicat. Potrivit ANOFM, nu beneficiază de stimulentul financiar, angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi anterior datei de începere a vacanţei stabilite potrivit legii. Sursa

Mai este doar o săptămână din anul școlar în curs și începe vacanța mare. România are una dintre cele mai lungi vacanțe din Europa, de fix 12 săptămâni în această vară, prima fără nicio restricție de la începutul pandemiei. Cu concedii care variază în general între 2 și 4 săptămâni, părinții sunt preocupați să găsească soluții pentru petrecerea timpului copiilor, în cazul celor mai mici având nevoie de supraveghere permanentă. G4Media.ro a stat de vorbă cu părinți ai copiilor de diferite vârste, de la grădiniță și până la liceu. Ce faceți cu copiii toată vara? Cum își vor petrece copiii voștri vacanța de vară? – sunt întrebările la care ne-au răspuns mai mulți părinți. O mică parte din vacanță, copiii și-o vor petrece cu părinții, în perioada de concediu a acestora. În general, vor călători fie în țară, fie spre alte destinații. În rest, bunicii, after-school-urile și taberele rămân soluțiile cele mai la îndemnă. Copiii de grădiniță și școlarii trebuie să fie supravegheați aproape tot timpul, nu pot rămâne singuri în casă cât părinții sunt la serviciu. Când au bunici la țară sau în alte orașe, își petrec mare parte din vară cu ei. Dacă această variantă nu există, părinții plătesc bone, after-school-uri sau, acolo unde există, își duc copiii la puținele grădinițe de stat care rămân deschise și în cursul verii. Sursa

Cinci elevi au terminat cu media zece și au absolvit drept șefi de promoție la Colegiul Național „Vasile Alecsandi” din Galați, după ce anul trecut au existat trei șefi de promoție, transmite ziarul Viața Liberă, potrivit G4Media.ro. Este vorba de Daria Teodora Hărăbor, Vlad Ştefănuţ Radu, Bianca Maria Negrău, Ioana Harabagiu şi Daria Teodora Vasilache. Amintim că eleva Daria Hărăbor a fost admisă la Harvard. Întrebată de ce a ales să plece din țară, aceasta a răspuns următoarele: „Am observat că în țară nu prea am ce să fac la facultate cu astrofizica la un nivel înalt și, de exemplu, Harvard are foarte mulți bani dați în cercetare, are multe oportunități de internshipuri, de joburi. (…) Pur și simplu nu pot să compar oportunitățile de aici cu oportunitățile de acolo și nu am vrut să mă limitez.” Anul trecut, Daria a obținut medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică Columbia 2021. Ea a câștigat medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2019. Sursa

Fara raspuns in 24h.

Ministerul Educației propune introducerea catalogului electronic, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro privind modificările aduse Regulamentului de funcționare a unităților din învățământul preuniversitar. Documentul care aduce și alte modificări după ce structura anului școlar a fost modificată în Monitorul Oficial din toamnă, va fi discutat în Consilului de Dialog Social, luni. Licitația pentru catalogul electronic ar trebui să fie organizată în prima parte a acestui an, spunea în martie, Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educației într-un răspuns pentru Edupedu.ro. Procesul de digitalizare este doar pe jumătate realizat deoarece deși ministerul va permite introducerea catalogului electronic, școlile sunt obligate să îl tipărească și să îl arhiveze la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat. În urma schimbării structurii anului școlar din toamna anului școlar 2022, în 5 module de învățare în loc de semestre, ministerul Educației a venit cu mai multe propuneri. Una dintre ele este legată de introducerea catalogului electronic. Astfel, la art 106, se introduce la lit b: “Rezultatele evaluării se consemnează în catalogul electronic, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat.” De precizat, licitația pentru Catalogul electronic, proiect în valoare de 42 de milioane de euro, semnat în 2018 și blocat până acum, urma să fie lansată în „prima jumătate a anului în curs”, potrivit unui răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro de secretarul de stat Maria Manea, din Ministerul Educației, în martie. Proiectul a fost prins în Bugetul din acest an al ministerului cu 225,3 milioane de lei. Pentru 2023 estimarea este zero. În 2021 s-au cheltuit totuși 34.000 de lei, din care 29 din fondurile nerambursabile, potrivit fișei de buget. Ministrul Sorin Cîmpeanu spunea în noiembrie 2021, despre acest proiect, că este un semnal de alarmă pentru capacitatea administrativă de a implementa proiectele din PNRR. „Alt proiect pe care n-am avut capacitatea să-l gestionăm cum se cuvine – catalogul electronic – este vorba de un instrument fără de care orice dezvoltare digitală sustenabilă nu poate fi concepută. Până acum, deși contractul a fost semnat în 2019, nu s-a reușit nici măcar demararea licitației, darămite încheierea contractului de peste 40 de milioane de euro, care, pe baza unei slabe capacități administrative, nu a putut nici măcar să fie demarat. Este un semnal de alarmă major pentru sumele pe care le avem la dispoziție prin PNRR. (…) Lucrurile trebuie să se deruleze cu o viteză mult mai mare pentru că acel ministru al Educației care nu va reuși să valorifice această oportunitate nu va mai avea la dispoziție nici măcar scuza pe care toți miniștrii Educației au avut-o până acum – nu am avut resurse”, a spus Cîmpeanu. Catalogul electronic a fost anunțat și semnat pe 10 septembrie 2019 ca proiect finanțat din fonduri europene. Totul s-a făcut cu ceremonie publică la care participau trei miniștrii – cel interimar al Educației (Daniel Breaz), al Comunicațiilor (Alexandru Petrescu) și al Fondurilor Europene (Roxana Mînzatu). Responsabilă de scoaterea la licitație și de implementarea proiectului a fost și este Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare – ARNIEC. Această structură este în subordinea Ministerului Educației. Sursa

@ Sir Mario ZEW

Odată cu realegerea lui Emmanuel Macron în funcția de Președinte al Republicii Franceze și, implicit, odată cu instaurarea noului guvern condus de Elisabeth Borne, ministrul Educației Naționale, al Tineretului și Sportului, Jean Michel Blanquer, și-a terminat mandatul de cinci ani. El a fost înlocuit cu Pap Ndiaye, o figură proeminentă în lupta contra rasismului din Hexagon. “Pap Ndiaye, până în prezent director al Muzeului Național de Istorie a Imigrației – inaugurat de François Hollande în 2014 – îl înlocuiește pe Jean-Michel Blanquer în funcția de ministru al Educației Naționale. Profesorul de istorie în vârstă de 56 de ani, specialist în istoria Statelor Unite și [în studiul] minorităților, s-a născut la Antony (Hauts-de-Seine) dintr-un tată senegalez și o mamă franceză. Intelectualul, absolvent al Școlii Naționale Superioare și doctor al Școlii de Înalte Studii în Științe Sociale, este fratele mai mare al scriitoarei Marie Ndiaye, laureată în 2009 cu premiul Goncourt pentru Trei femei puternice“, notează publicația ladepeche.fr. Sosirea lui Pap Ndiaye la ministerul de pe strada Grenelle marchează, fără îndoială, “o ruptură de predecesorul său”, conform aceleiași publicații. În timp ce Jean-Michel Blanquer, de orientare republicană clasică, consideră că “nu ne definim prin presupusa noastră identitate”, Pap Ndiaye adoptă o abordare diferită a problemelor identitare, importând din Statele Unite conceptul de ‘studii negre'”. Acest concept are ca scop considerarea existenței minorităților într-o societate ca un domeniu de studiu – istoric sau sociologic – de sine stătător. Cartea sa, “La Condition noire: essai sur une minorité française” (“Condiția negrilor: eseu despre una din minoritățile franceze”), publicată în 2009, a făcut din Pap Ndiaye un pionier în cercetarea privind discriminarea rasială. În primul său discurs în calitate de ministru, Ndiaye s-a definit drept “un produs pur al meritocrației republicane al cărei pilon este școala (…), poate un simbol, cel al meritocrației, dar poate și cel al diversității”, potrivit FranceInfo. El a continuat spunând că “abordează această sarcină cu umilință, cu modestie, dar și cu toată energia și bunăvoința inteligentă care îi sunt proprii”. Consolidarea cunoștințelor de bază, egalitatea de șanse și adaptarea necesară a școlilor la schimbările din economie și societate sunt “provocări” pe care acesta intenționează să le îndeplinească. Pap Ndiaye este unul din susținătorii aducerii înapoi a matematicii în trunchiul comun la liceu, după cum scrie leparisien.fr. Mai multe despre această problemă privind învățarea matematicii la liceele generale, în Franța, poți citi aici: Specialiștii francezi propun reintroducerea în trunchiul comun a “Matematicii pentru toți”, accesibilă liceenilor, după ce disciplina a devenit opțională în 2019 și Ministerul a constatat o scădere abruptă a rezultatelor – raport (martie 2022). Reacția sindicatelor din Educație Pentru Snes-FSU, principalul sindicat al profesorilor din învățământul secundar, “numirea lui Pap Ndiaye reprezintă o ruptură de Jean-Michel Blanquer în mai multe feluri”. Dar “educația națională nu este guvernată doar de simboluri”, a avertizat organizația cadrelor didactice într-un comunicat. “Urgențele sunt reale, se așteaptă răspunsuri rapide, mai ales în ceea ce privește salariile”, scrie franceinfo.fr. “Pentru noul ministru al educației, sarcina care îl așteaptă este imensă”, conchide publicația citată. Sursa