F4L John

ORDONANȚA MILITARĂ nr. 9 din 16.04.2020 Având în vedere dispoziţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, ţinând seama de evaluarea realizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, aprobată prin Hotărârea nr. 20 din 16.04.2020, pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 240/2020, în temeiul art. 20 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanţă militară: Art. 1 (1) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 18 aprilie 2020. (2) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Italia şi din această ţară către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 19 aprilie 2020. (3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 21 aprilie 2020. (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, servicii tehnice, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale. Art. 2 (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Bulgaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19. (2) Prin lucrător transfrontalier se înţelege persoana care face dovada că locuieşte şi lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-bulgare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, şi care se reîntoarce la locuinţă cel puţin o dată pe săptămână. (3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prin care se permite intrarea în România în condiţiile alin. (1) sunt următoarele: Giurgiu-Ruse şi Calafat-Vidin. (4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prevăzute la alin. (3) se permite şi intrarea/ieşirea lucrătorilor transfrontalieri cu maşini şi utilaje agricole. (5) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor. (6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3 (1) La efectuarea schimbului de echipaj, la bordul navelor de navigaţie interioară care arborează pavilion român şi la bordul navelor maritime indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să prezinte autorităţilor competente "certificatul pentru lucrătorii din transportul internaţional" stabilit de către Comisia Europeană în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Libere (Green Lanes) în cadrul Liniilor directoare referitoare la măsurile de management al frontierelor pentru protecţia sănătăţii şi asigurarea disponibilităţii bunurilor şi serviciilor esenţiale - C(2020) 1897 din 23.03.2020. (2) Personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, şi care nu prezintă simptome asociate COVID-19, nu se supune măsurilor de carantinare în spaţii special amenajate sau la bordul navei ori măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin. (1) şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri. (3) La efectuarea schimbului de echipaj la bordul navelor maritime, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să fie în prealabil testat pentru COVID-19, indiferent de zona din care acesta provine, de personalul direcţiei de sănătate publică ce îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv. (4) Personalul navigant maritim, prevăzut la alin. (3), care nu prezintă simptome asociate COVID-19, va fi transportat dinspre/spre punctele de trecere a frontierei, indiferent de mijlocul de transport utilizat, pe ruta cea mai scurtă şi fără întreruperi. Personalul navigant maritim şi cel care îi asigură transportul trebuie să folosească echipamente individuale de protecţie împotriva COVID-19. (5) În vederea efectuării schimbului de echipaj, agentul navei maritime sau angajatorul personalului navigant maritim, după caz, are obligaţia să asigure personalului navigant următoarele: a) testarea pentru COVID-19; b) echipamentul individual de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul transportului prevăzut la alin. (4); c) certificatul prevăzut la alin. (1). (6) Personalul navigant român, maritim şi fluvial, care se repatriază şi care la intrarea în ţară nu prezintă simptome asociate COVID-19, se supune măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin. (1) şi a unei declaraţii pe propria răspundere, al cărei model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, privind utilizarea continuă a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19 pentru deplasarea de la navă la locaţia unde poate fi contactat în următoarele 14 zile. (7) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 4 Prevederile alineatului (2) al articolului 7 şi ale articolului 9 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea. Art. 5 - Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, se modifică şi va avea următorul cuprins: "- Art. 3 (1)Pe perioada stării de urgenţă pieţele agroalimentare rămân deschise, cu obligaţia administratorilor de a organiza activităţile în baza actelor normative incidente, prin adoptarea de măsuri de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, care să se refere cel puţin la purtarea de mănuşi şi măşti, precum şi la păstrarea distanţei sociale, atât la intrarea în piaţă, cât şi în interiorul acesteia." Art. 6 Prevederile alineatului (2) al articolului 3, ale articolelor 7 şi 8, ale literei d) a alineatului (1) al articolului 21, precum şi anexa nr. 2 la Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, îşi încetează aplicabilitatea. Art. 7 (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare: a) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru măsurile prevăzute la art. 1; b) Poliţia de Frontieră Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art. 2; c) Autoritatea Navală Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzute la art. 3. (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 1-3 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 8 (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.

Angajații care lucrează la stat pot fi obligați să revină la muncă în cazul în care se află în concediu, pe perioada stării de urgență, potrivit decretului de prelungire a stării de urgență. Mai mult, angajatorul poate decide să-i trimită în concediu pe cei care lucrează în instituțiile statului, chiar dacă ei nu doresc acest lucru. Potrivit Decretului nr. 240/2020, pe perioada stării de urgență astfel prelungită până pe 14 mai, bugetarii care se află în concediu (de odihnă, suplimentar, fără plată, pentru studii sau pentru formare profesională) pot fi chemați oricând la muncă, dacă angajatorul decide acest lucru. Marginal, trebuie să menționăm, că, atât în sectorul privat, cât și în cel public, Codul muncii dă posibilitatea angajatorului să se opună unor plecări în concediu, dacă acestea nu au fost programate din timp, astfel încât angajatorul să nu se confrunte cu o lipsă acută de personal, din cauza unor concedii luate pe ultima sută de metri. Deci, chiar și în lipsa decretării stării de urgență, anagajatorii pot refuza unele cereri de concediu dacă acestea nu sunt înregistrate din timp (Codul muncii prevede că ele trebuie stabilite până la finalul anului în curs, pentru anul următor). A doua prevedere din noul Decret care îi vizează pe bugetari este aceea că pot fi trimiși în concediu de odihnă sau concediu de odihnă suplimentar, dacă angajatorul decide asta, pe durata stării de urgență. Până acum, acest lucru nu era posibil, pentru că, potrivit Codului muncii, angajatul nu poate fi obligat să își ia concediu de odihnă. Programarea zilelor de concediu trebuie să fie făcută de comun acord, așa încât dacă angajatorul vrea ca angajatul său să își ia concediu într-o anumită perioadă, el trebuie să discute cu salariatul și să îl consulte în această privință. Potrivit noii prevederi din Decretul nr. 240/2020, situația se schimbă, pe perioada stării de urgență, pentru cei care lucrează la stat. În această perioadă, angajatorul poate decide, fără să ceară acordul salariatului, că acesta din urmă trebuie să își ia concediu. Reamintim că, din cauza epidemiei de coronavirus și a numărului în creștere de persoane infectate, președintele țării a emis un decret prin care prelungește starea de urgență cu încă 30 de zile. Astfel, România va rămâne în stare de urgență până pe data de 14 mai. Sursă: avocatnet.ro

Recent, perioada în care se aplică starea de urgență în țara noastră a fost prelungită de președintele țării, cu încă 30 de zile, printr-un decret. Măsurile aplicate până în prezent se mențin, dar decretul șefului statului conține și măsuri suplimentare, ce se vor aplica de acum încolo. Una dintre acestea îi vizează pe cei din sistemul medical, din armată și din poliție, care, pe perioada stării de urgență, vor fi nevoiți să meargă la lucru, chiar dacă și-au prezentat demisia, deoarece preavizul se suspendă în următoarea perioadă. De fapt, Decretul nr. 240/2020, actul normativ ce prelungește, în contextul epidemiei de coronavirus, starea de urgență cu încă 30 de zile, adaugă noi măsuri la cele ce s-au aplicat până-n prezent. Concret, una dintre acestea nu va mai permite celor ce activează în unitățile sanitare, în cele de asistență socială ori în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale să intre în preaviz atâta timp cât este stare de urgență, adică să-și dea demisia. Mai mult, medicii, asistenții, infirmierii, militarii sau polițiștii, printre alții, care intraseră deja în preaviz trebuie să știe că, în această perioadă, curgerea acestuia este întreruptă și se va relua la încheierea perioadei speciale, deci, în tot acest timp, nu se vor putea despărți de angajator și vor trebui să se prezinte în continuare la muncă. De asemenea, salariații din domeniul sanitar, armată ori poliție nu vor putea, potrivit noului decret al președintelui, să-și dea demisia fără preaviz, chiar dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, așa cum stabilește legislația muncii în vigoare. Practic, asta înseamnă că toate aceste categorii de personal vor trebui să se prezinte la muncă pe toată perioada în care e instituită stare de urgență, fără să-și poată da demisia, indiferent de motiv sau chiar și atunci când și-au dat demisia deja, pentru că preavizul se suspendă. Conform Codului muncii, un salariat se poate despărți de un angajator dându-și demisia, care reprezintă o decizie personală a acestuia, și numai după împlinirea termenului de preaviz, ce este "cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile". Mai exact, perioada de preaviz nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție și de 45 de zile lucrătoare pentru cei care ocupă funcții de conducere. Sursă: avocatnet.ro

Evenimentele generate de criza coronavirus și schimbările impuse prin diferitele modificări ale unor reguli au efect și asupra termenelor în care persoanele care sunt amendate contravențional pot să plătească sancțiunea la jumătate din valoarea acesteia și pot face plângere împotriva procesului verbal de contravenție. Mai exact, curgerea acestor două termene este suspendată pe perioada cât este decretată starea de urgență și, dacă nu au început să curgă înainte de a fi instituită acea stare, acestea nu mai curg (însă doar pe perioada stării de urgență). Prin Decretul președintelui României nr. 195/2020, din 16 martie, au fost luate mai multe măsuri pe durata stării de urgență, printre care și suspendarea tuturor termenelor de decădere (sau prevenirea curgerii lor, pe perioada stării de urgență, dacă acestea nu au început să curgă). Această măsură este relevantă și pentru persoanele sancționate contravențional, care, odată amendate, au două termene foarte importante la dispoziție (conform Ordonanței de urgență nr. 2/2001). E vorba de un termen de 15 zile, în care ei pot depune plângere împotriva procesului-verbal de contravenție (de la momentul înmânării sau comunicării acestuia) și de un alt termen, tot de 15 zile, în care contravenienții pot achita jumătate din minimul amenzii stabilit de actul normativ în care este prevăzută sancțiunea. Aceste două termene, având în vedere prevederile decretului menționat mai sus, vor fi suspendate și ele pe perioada în care este decretată starea de urgență (16 martie-14 aprilie, urmând ca aceasta să fie prelungită, luni, cu încă 30 de zile, până în 14 mai). Acest lucru ține de natura celor două termene, care sunt de decădere. Faptul că vor fi suspendate sau nu vor începe să curgă cele două termene, pe perioada stării de urgență, a fost confirmat și de Dan Năstase, consilier juridic, cu care am vorbit despre aceeași problemă. De asemenea, acesta a spus că, în situații precum actuala stare de urgență, va fi suspendată și curgerea termenelor pentru sancțiunile contravenționale aplicate pentru nerespectarea măsurilor instituite pe timpul stării de urgență (puteți afla mai multe detalii aici). Mai mult, a continuat Dan Năstase, trebuie luat în considerare și faptul că, prin decret, a fost suspendată și judecarea majorității proceselor civile, ceea ce ar face injustă curgerea termenelor. Altcumva, termenele ar curge în defavoarea contravenienților, dar ei nu ar avea cum să acționeze înăuntrul lor, ținând cont de suspendarea judecății acelor procese. Sursă: avocatnet.ro

Perioada de stare de urgență cauzată de epidemia de coronavirus, care este programată momentan să țină între 16 martie și 14 aprilie 2020, va fi prelungită cu încă 30 de zile, conform unor declarații de azi ale președintelui României, Klaus Iohannis. Șeful statului a spus că săptămâna aceasta va pregăti decretul pentru prelungirea stării de urgență, care ar urma să fie emis, cel mai probabil, luni. „Am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgență. În acest fel, am solicitat Guvernului să vină cu propuneri, pentru a fi incluse în acest decret (de prelungire a decretului inițial prin care s-a declarat starea de urgență - n. red.). În cursul acestei săptămâni vom elabora textul decretului și la începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret, care va prelungi starea de urgență cu încă o lună de zile”, a declarat azi Klaus Iohannis. Inițial, președintele a decretat starea de urgență în România pentru o perioadă de 30 zile, care va fi prelungită în câteva zile cu alte 30 de zile. Dacă n-ar fi prelungită, aceasta ar expira pe 15 aprilie 2020. Starea de urgență presupune luarea unor măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în anumite zone. Cei care nu respectă măsurile impuse riscă amenzi maxime de 20.000 de lei, dacă sunt persoane fizice, și de 70.000 lei, dacă sunt persoane juridice. Concret, măsurile cuprinse actualmente în decretul prezidențial privind starea de urgență, care ar putea suferi modificări prin viitorul decret de prelungire a stării de urgență, sunt: 1. Școlile sunt închise pe toată perioada stării de urgență - toate unitățile de învățământ preuniversitare și universitare. 2. Posibila plafonare a unor prețuri pentru a limita povara financiară: dacă este nevoie, se pot limita prețurile la servicii de utilități publice (apă, gaze, electricitate, salubritate etc.), la medicamente și aparatură medicală, alimente de strictă necesitate ori carburanți. 3. Toate persoanele din România care se infectează cu coronavirus sunt tratate din banii statului, chiar și cei neasigurați la stat. Serviciile medicale și medicamentele pot fi acordate și validate și fără semnarea cu cardul național de sănătate și fără termen de raportare în trei zile lucrătoare de la data acordării serviciilor. 4. Activitatea judiciară funcționează doar în cazurile de urgență deosebită. Aceste cazuri sunt stabilite de către Curtea Supremă, colegiile de conducere ale curților de apel etc. Termene mai scurte date în procese, de pe o zi pe alta sau chiar în aceeași zi. Ședințe de judecată prin videoconferință. 5. Inspecția Muncii nu face controale la firme, cu unele excepții: controalele dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cele necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă. Angajatorii și angajații afectați sunt sprijiniți prin derogări de la prevederile legale în vigoare, iar angajații beneficiază de protecție socială. Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 este realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul de stat la nivelul necesar. 6. Salariații din acele sectoare de activitate care nu pot beneficia de legea cu liberele pentru a sta acasă cu copiii mici beneficiază de majorări salariale (armata, de pildă). 7. Sprijin pentru cei aflați în izolare la domiciliu, de la autoritățile locale. 8. Nu mai este necesară deplasarea la sediile instituțiilor pentru depunerea cererilor pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale - totul se poate depune online. 9. Achiziția directă a materialelor sanitare (fără procedurile de achiziție publică ce presupun perioade lungi de timp). Personalul medical necesar poate fi angajat fără procedurile de concurs. 10. Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe perioada stării de urgență. 11. Păstrarea stimulentelor de inserție: persoana îndreptățită își păstrează stimulentul de inserție, în situația pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19. 12. Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență. 13. Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit decretului privind starea de urgență. 14. Suspendarea executărilor silite, cu excepții: Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită. 15. Guvernul României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară. Măsurile de urgență cu aplicabilitate graduală se dispun pe baza următoarelor criterii: intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19; frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică; numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar; capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație; capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică; măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României; capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină; apariția altor situații de urgență. Notă: Decretul prezidențial (textul integral, aici) ce cuprinde toate măsurile impuse prin starea de urgență a intrat în vigoare în adta de 16 martie 2020, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 212 din 2020. Sursa: avocatnet.ro

ORDONANȚĂ MILITARĂ privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 și art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 18 din 4 aprilie 2020, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor pct. 1, 3 și 4 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 195/2020, în temeiul art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanță militară: CAPITOLUL I Instituirea măsurii de carantinare în orașul Țăndărei, județul Ialomița Art. 1. — Se instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de carantinare în orașul Țăndărei, județul Ialomița. Art. 2. — În localitatea carantinată prevăzută la art. 1 sunt permise intrarea, respectiv ieșirea pentru: a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, al materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în localitatea carantinată, precum și aprovizionării populației; b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentației publice, alimentării cu apă, comunicațiilor și transporturilor. Art. 3. — Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, precum și operatorii economici din domeniul transportului feroviar de persoane nu vor comercializa bilete/abonamente sau alte titluri de călătorie pentru transportul călătorilor în localitatea carantinată decât dacă sunt respectate dispozițiile art. 2. Art. 4. — În localitatea carantinată potrivit art. 1 se aplică în mod corespunzător toate interdicțiile și restricțiile stabilite prin ordonanțele militare emise în perioada stării de urgență. Art. 5. — Se împuternicește Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Ialomița (CJCCI) pentru a stabili completări și derogări în ceea ce privește dispozițiile prevăzute la art. 2, cu acordul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Art. 6. — (1) Organele cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale vor stabili măsuri specifice de prevenire și limitare a intrării, respectiv ieșirii persoanelor în/din localitatea carantinată. (2) Autoritățile administrației publice locale și județene vor aduce la cunoștință obligațiile ce le revin persoanelor, referitoare la deplasarea și accesul în/din localitatea carantinată. (3) Aplicarea măsurilor de verificare, control și acces în/dinspre localitatea carantinată se realizează de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării Naționale. Art. 7. — Consiliul Județean Ialomița, primarul și Consiliul Local al Orașului Țăndărei vor lua măsuri pentru a asigura funcționarea serviciilor de protecție și asistență socială, funcționarea corespunzătoare a serviciilor de utilități publice, precum și aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susținători sau altă formă de ajutor și care nu se pot deplasa de la locuință/gospodărie. Art. 8. — Este strict interzisă intrarea/ieșirea în/din orașul Țăndărei, județul Ialomița, prin alte zone și căi de acces decât cele deschise circulației publice de pe drumurile europene, naționale, județene și comunale. CAPITOLUL II Alte măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 Art. 9. — (1) Se suspendă toate zborurile efectuate de operatorii economici aerieni spre Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Turcia și Iran și din aceste țări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile. (2) Măsura se aplică începând cu data de 5 aprilie 2020, ora 23,00, ora României. (3) Se prelungește măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici aerieni spre Franța și Germania și din aceste țări către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 8 aprilie 2020. (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și aterizărilor tehnice necomerciale. Art. 10. — (1) Sunt permise zborurile efectuate de toți operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de destinație. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică lucrătorilor care își desfășoară activitatea în domeniul sanitar și al asistenței sociale. Art. 11. — Se suspendă transportul rutier internațional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos și Turcia și din aceste țări către România, pe toată perioada stării de urgență. Art. 12. — La intrarea în România, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care nu prezintă simptome asociate COVID-19, completează o declarație pe propria răspundere, al cărei model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin care își asumă locația unde pot fi contactați în perioada dintre curse. Aceștia nu se supun măsurilor de izolare la domiciliu/ carantinare, cu condiția asigurării de către angajator a materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19. Art. 13. — Prevederile art. 12 se aplică în mod corespunzător conducătorilor autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care de deplasează în interesul desfășurării profesiei din România într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în România, ca stat de rezidență al conducătorului auto, indiferent dacă deplasarea se face la bordul autovehiculului de transport marfă sau prin mijloace individuale sau în cont propriu. Aceștia trebuie să prezinte, la intrarea în România, o adeverință de salariat, asumată de angajator. Art. 14. — (1) Conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care tranzitează teritoriul României, nu sunt obligați să completeze, la intrarea pe teritoriul României, declarația epidemiologică, dacă respectă următoarele condiții minimale: a) utilizează doar coridoare de tranzit și puncte pentru trecerea frontierei de stat situate la capetele acestor coridoare, aprobate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne, fiind interzisă abaterea de la acestea; b) tranzitarea teritoriului României se face într-un interval de timp minim, fără a depăși 48 de ore de la intrarea în România, incluzând și perioadele de staționare pentru odihna zilnică normată; c) staționarea autovehiculului se realizează exclusiv în parcări situate pe coridoarele de tranzit, marcate în mod corespunzător. (2) În cazul nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (1), conducătorul autovehiculului va fi obligat să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea sa. Autovehiculul poate fi preluat, în acest caz, de un reprezentant al deținătorului. (3) La intrarea în România, conducătorul auto este obligat să aplice, pe părțile vitrate ale autovehiculului (parbriz), un colant special pus la dispoziție de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, respectiv să păstreze asupra sa formularul de tranzit al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Art. 15. — Prevederile art. 5 din Ordonanța militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, nu se aplică mecanicilor de locomotivă și personalului feroviar. Art. 16. — (1) Ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale vor asigura, la cerere, spații hoteliere destinate repausului dintre ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19. (2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 17. — (1) Personalul gărzilor forestiere teritoriale și județene sau cu atribuții de control/de pază pe linie silvică va participa în dispozitivele de ordine publică și control al circulației pe drumurile publice, împreună cu personalul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale, în vederea desfășurării activităților/controalelor specifice pe linie de control silvic. (2) Controalele specifice se fac în punctele de control existente, în funcție de personalul disponibil la nivelul gărzilor forestiere sau cu atribuții de control/de pază pe linie silvică. CAPITOLUL III Dispoziții finale Art. 18. — (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare: a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art. 2 și 8; b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsurile prevăzute la art. 3 și 9; c) Poliția de Frontieră Română, pentru măsurile prevăzute la art. 11 și 13; d) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română și Jandarmeria Română, poliția locală, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsura prevăzută la art. 12; e) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, pentru măsura prevăzută la art. 14. (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 2, 3, 8, 9 și 11—14 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare. (3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare. Art. 19. — Prevederile art. 4 din Ordonanța militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, își încetează aplicabilitatea. Art. 20. — (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin două zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.

În condițiile în care, în România, este instituită starea de urgență din cauza epidemiei de coronavirus, majoritatea instituțiilor din țara noastră au fost obligate să limiteze interacțiunea directă a angajaților cu cetățenii, iar altele, în schimb, au luat decizia de a suspenda total activitatea unor departamente. De aceea, vă spunem astăzi ce se întâmplă în cazul în care ne expiră documente personale, precum actul de identitate, permisul auto, certificatul de înmatriculare și altele în această perioadă și cât timp avem la dispoziție, după ridicarea stării de urgență, pentru a ne reface documentele, potrivit unei liste publicate recent de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Cărțile de identitate și vizele de flotant Astfel, dacă ne expiră actul de identitate pe perioada în care este decretată stare de urgență, nu trebuie să facem absolut nimic. De ce? Deoarece chiar în actul normativ prin care președintele țării a instituit starea de urgență în România, timp de 30 de zile, respectiv Decretul nr. 195/2020, se specifică clar că, în această perioadă, valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice, deci și a actelor de identitate, se menține. Mai mult de atât, Ordonanța militară nr. 3, ce a intrat în vigoare în 24 martie, stabilește că, după ce se ridică starea de urgență, cei cu documente expirate au la dispoziție trei luni pentru a solicita autorităților eliberarea altora noi. Astfel, se consideră a fi valabile, pe toată perioada în care e decretată starea de urgență, printre altele, cărțile de identitate, cărțile de identitate provizorii, vizele de flotant ori permisele de conducere. În acest context, MAI a publicat recent o listă cu toate documentele a căror valabilitate se prelungește până la încetarea stării de urgență și sunt recunoscute de autorități pe teritoriul României. Printre acestea se numără, în mod evident, actele de identitate și vizele de flotant. În cazuri excepționale, ce au la bază motive medicale, pierderea, furtul sau distrugerea actului de identitate, cei interesați pot solicita eliberarea unui nou act de identitate sau a unei noi vize de flotant exclusiv prin programarea telefonică, în prealabil, la numărul de telefon precizat pe site-ul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor competent. Permisul de conducere, autorizațiile de circulație provizorie și dovezile înlocuitoare De altfel, după cum apare în lista MAI, dar și într-un comunicat al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), toate actele emise de serviciile teritoriale ale direcției sunt valabile pe toată perioada aplicării stării de urgență, adică permisele de conducere, autorizațiile de circulație provizorie, dar și dovezile înlocuitoare ale certificatelor de înmatriculare și ale permiselor de conducere. Dovezile sunt valabile până la primirea de către titulari/ deținători a certificatelor/ permiselor de conducere livrate de către DRPCIV, prin serviciile poștale. Nu intră în această categorie dovezile înlocuitoare cu drept de circulație ale permiselor de conducere care se eliberează de serviciile rutiere în cazul unor abateri la regimul circulației. De asemenea, cei ce beneficiază de prelungirea valabilității acestor documente pe perioada în care este instituită starea de urgență au la dispoziție trei luni de la încheierea acesteia pentru a depune cererile de preschimbarea a documentelor. În cazul în care, anterior declarării stării de urgență în țara noastră, fusese aprobată prelungirea dovezilor înlocuitoare cu drept de circulație ale permisului de conducere, cei interesați nu mai sunt nevoiți să depună cereri de prelungire, acest lucru făcându-se automat în această perioadă. Totodată, își păstrează valabilitatea timp de 90 de zile de la încetarea stării de urgență documentele care expiră în timpul acesteia și care sunt necesare operațiunilor de înmatriculare/transcriere, examinare sau preschimbare a permisului de conducere, precum certificatul de autenticitate, fișa medicală, dosarul de școlarizare etc. Apoi, legat de interacțiunea cu DRPCIV, până (cel puțin) la jumătatea lunii viitoare, se supendă activitatea de examinare în vederea obținerii permiselor de conducere, aici încadrându-se atât proba teoretică, cât și cea practică. Certificatele de cazier judiciar și adeverințele de integritate comportamentală În cazul în care certificatele de cazier judiciar sau adeverințele de integritate comportamentală sunt necesare pentru dosare de concurs, angajare, licitație și altele la instituțiile publice sau organele de specialitate ale administrației publice, ele pot fi emise de structurile specializate ale Inspectoratului General al Poliției Române pe durata stării de urgență, dar se recomandă pe cât posibil utilizarea mijloacelor de comunicare online, pentru evitarea prezentării persoanelor interesate la ghișeu. Documente eliberate de autorități cetățenilor străini Documentele eliberate cetățenilor străini de către Inspectoratul General pentru Imigrări, permise de ședere, avize de angajare/detașare, decizii de returnare, certificate de înregistrare a rezidenței sau cărți de rezidență eliberate cetățenilor europeni, documentele de călătorie emise beneficiarilor unei forme de protecție internațională și persoanelor fără cetățenie sau documentele temporare de identitate ale solicitanților de azil se supun acelorași reguli, respectiv vor avea valabilitatea prelungită cu 90 de zile de la ridicarea stării de urgență. Ținând cont de măsurile de prevenire şi limitare a răspândirii infectării cu noul coronavirus, pentru situații de urgență sau care nu suferă amânare, cetățenii străini pot utiliza mijloacele electronice de comunicare la distanță cu structura competentă teritorial, precum aplicația portaligi.mai.gov.ro, corespondență poștală sau alte mijloace conform datelor de contact ce se regăsesc pe site-ul igi.mai.gov.ro. Valabilitatea pașaportului nu se prelungește Pe de altă parte, chiar dacă nu le este foarte util în această perioadă, deoarece cele mai multe țări au restricționat majoritatea deplasărilor, cei ce vor totuși să preschimbe un pașaport ce expiră în perioada în care este instituită starea de urgență trebuie să știe că sunt nevoiți să se prezinte la autoritatea competentă, dar numai după ce s-au programat online, pe platforma www.epasapoarte.ro. Totodată, aceștia trebuie să motiveze necesitatea efectuării unei deplasări în afara granițelor, măsura fiind programată să se aplice pe toate perioada în care este instituită starea de urgență, cu posibilitatea de prelungire. Sursă: avocatnet.ro

ORDONANȚA MILITARĂ nr. 6 din 30.03.2020 privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 17 din 30.03.2020, În temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct.1 și 3 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare, Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanță militară: Art.1 - Se instituie pe perioada stării de urgență, măsura de carantinare în municipiul Suceava și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: Adâncata, Salcea, Ipotești, Bosanci, Moara, Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei. Art.2 - Se instituie pe perioada stării de urgență o zonă de protecție, ca perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. Art.3 - În zona carantinată prevăzută la art.1 este permisă intrarea, respectiv ieșirea pentru: a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în zona carantinată, precum și a aprovizionării populației; b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată dar care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii alimentației publice, alimentării cu apă, comunicațiilor și transporturilor. Art.4 - Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, precum și operatorii economici din domeniul transportului feroviar de persoane, nu vor comercializa bilete/abonamente sau alte titluri de călătorie pentru transportul călătorilor în zona carantinată decât dacă sunt respectate dispozițiile art. 3. Art.5 - Toate restricțiile stabilite prin ordonanțe militare precedente se aplică în mod corespunzător în localitățile carantinate și în zona de protecție. Art.6 - Se împuternicește Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Suceava (CJCCI) pentru a stabili completări și derogări în ceea ce privește dispozițiile prevăzute la art. 3. Art.7 - (1) În zona de protecție, organele cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale vor stabili măsuri specifice de prevenire și limitare a intrării, respectiv a ieșirii persoanelor în/din zona de carantinare prevăzută la art. 1. (2) În zona de protecție este interzisă deplasarea între localitățile din zonă a persoanelor ce aparțin altor categorii socio-profesionale. (3) Autoritățile administrației publice locale și județene vor aduce la cunoștința persoanelor din zona de protecție obligațiile ce le revin referitoare la deplasarea și accesul în/din zona carantinată. (4) Aplicarea măsurilor de verificare, control și acces în/dinspre zona carantinată se realizează de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării Naționale. Art.8 - Accesul pe aeroportul internațional „Ștefan cel Mare” Suceava este permis doar pentru zboruri efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și aterizărilor tehnice necomerciale. Art.9 - Consiliul Județean Suceava împreună cu primarii și consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale situate în zona de carantinare și zona de protecție vor lua măsuri de a asigura funcționarea serviciile de protecție și asistență socială, funcționarea corespunzătoare a serviciilor de utilități publice, precum și aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susținători sau altă formă de ajutor și care nu se pot deplasa de la locuință/gospodărie. Art.10 - Este strict interzis accesul între localități prin alte zone și căi de acces decât cele deschise circulație publice de pe drumurile europene, naționale, județene și comunale. Art.11 - (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare: a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.3; b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsurile prevăzute la art.4 și 8. (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.3, 4 și 8 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare. (3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare. Art.12 - (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.

Ordonanta 5/2020 MILITARĂ privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 Având în vedere dispoziţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând seama de evaluarea realizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, aprobată prin Hotărârea nr. 16 din 30.03.2020, În temeiul art. 4 alin. (2) şi (4) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă la nivel naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct. 1 şi 4 din anexa nr. 2 la acelaşi decret şi al art. 20 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanţă militară: Art. 1 (1)Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania şi din Spania către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 31 martie 2020 ora 18,00. (2)Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Italia şi din Italia către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 6 aprilie 2020. (3)Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale. Art. 2 (1)Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor este abilitat să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor art. 1 din prezenta ordonanţă militară. (2)Nerespectarea măsurii prevăzute la art. 1 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare. (3)Personalul instituţiei prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 3 (1)Alineatele (1) şi (2) ale articolului 3 din Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1)Persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităţilor competente, vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, şi vor răspunde penal conform legii. (2)Persoanele care nu respectă condiţiile izolării la locul declarat/la care au optat să efectueze izolarea şi sunt identificate în afara spaţiului de izolare vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, şi vor fi sancţionate contravenţional conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, dacă fapta nu constituie infracţiune." (2)Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 4 Prevederile art. 4 din Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, nu se aplică: a)piloţilor de aeronave şi personalului navigant care zboară înspre şi dinspre zone aflate sub incidenţa codului "zonă GALBENĂ" sau fără risc epidemiologic; b)piloţilor de aeronave şi personalului navigant care zboară înspre şi dinspre zone aflate sub incidenţa codului "zonă ROŞIE" sau cu risc epidemiologic, care nu coboară din aeronave între zboruri, sau poartă echipament de protecţie (combinezon, mănuşi, ochelari, mască), dacă între zboruri coboară din aeronavă. Art. 5 (1)Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2)Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare. Ordonanța este preluată în integralitate de pe portalul juridic sintact.ro

Ministrul internelor, Marcel Vela, a anunțat duminică măsurile dispuse într-o nouă ordonanță militară, Ordonanța militară 4. Conform documentului, vârstnicii vor putea ieși din casă oricând dacă o fac pentru a-și rezolva probleme medicale. De asemenea, sunt plafonate preturile la energie, gaze, apă și carburanți. Persoanele care părăsesc izolarea la domiciliu sau carantina vor fi băgate 14 zile în carantină, pe cheltuiala lor. Ce prevede Ordonanța militară 4: „Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 15 din 29.03.2020, În temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct.1 și 3 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare, Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanță militară: Vârstinicii vor putea ieși din casă oricând pentru nevoi medicale și între 20-21 pentru animale Art.1 - (1) Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în exteriorul locuinței/gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11.00-13.00 dacă aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natură medicală, precum tratamentele oncologice planificate, dializă etc. folosind mijloacele proprii de deplasare sau ale familiei/susținătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat. (2) Pentru verificarea motivului deplasării în situațiile prevăzute la alin. (1) se prezintă o declarație pe propria răspundere completată în prealabil, care trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura. (3) Circulația persoanelor prevăzute la alin.(1), în afara locuinței/gospodăriei, este permisă și în intervalul orar 20.00 – 21.00, dacă aceasta se face pentru a asigura nevoile animalelor de companie/domestice doar în proximitatea locuinței/gospodăriei. Declarația pentru acest interval orar nu este necesară atunci când deplasarea se face în acest scop. (4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art.2 - (1) Operatorii economici care comercializează alimente și produse de strictă necesitate și care își desfășoară activitatea în condițiile dispuse prin ordonanțe militare în perioada stării de urgență își vor organiza programul de lucru pentru a facilita și a asigura, cu prioritate, accesul persoanelor de peste 65 de ani în intervalul orar 11.00-13.00, limitând, în acest interval, accesul persoanelor din alte categorii de vârstă. (2) Măsura se aplică începând cu data de 30 martie 2020. Cei care părăsesc izolarea sau carantina vor fi sancționați mai dur Art.3 - (1) Persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor. (2) Persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu și sunt identificate în afara spațiului de izolare, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor. (3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Șoferii de tir pot opta pentru locul unde vor sta în izolare sau carantină Art.4 - (1) La intrarea în țară, pentru protejarea propriilor familii, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone optează pentru carantinare/izolare, dar nu mai mult de 14 zile, în perioada dintre curse, pentru una dintre următoarele modalități de protecție împotriva răspândirii COVID-19: a) carantinarea în spații puse la dispoziție de către angajator; b) izolarea la domiciliu împreună cu toate persoanele cu care locuiesc/se „gospodăresc, sau singuri, în alt spațiu locativ disponibil; c) carantinarea la cerere, în spațiile puse la dispoziție de autoritățile administrației publice, cu suportarea cheltuielilor aferente carantinării. (2) Opțiunea pentru una dintre modalitățile prevăzute la alin. (1) se materializează prin completarea, de către conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, a unei declarații pe propria răspundere prin care își asumă una dintre cele 3 variante de carantinare/izolare. (3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și piloților de aeronave și personalului navigant. (4) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020. Angajații se pot izola la locul de muncă Art.5 - (1) Se instituie, pentru o perioadă stabilită de angajator, măsuri de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul care ocupă funcții esențiale pentru asigurarea funcționării producției, transportului și distribuției energiei electrice și gazelor naturale, a activităților de întreținere și mentenanță a echipamentelor și instalațiilor specifice, precum și a celorlalte activități de aprovizionare, respectiv, extracție, producție și procesare a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate energetice necesare funcționării corespunzătoare Sistemului Energetic Național în concordanță cu prevederile Planurilor proprii de continuitate a activităților de bază în cazul instituirii stării de urgență pe teritoriul României. (2) Refuzul izolării preventive de către personalul prevăzut la alin.(1) atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz. (3) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020, ora 12.00. Măsuri dispuse pentru autoritățile locale și centrale Art.6 - (1) Autoritățile administrației publice locale vor asigura montarea de dispozitive cu soluții dezinfectante la toate intrările blocurilor de locuințe situate pe raza unității administrativ-teritoriale și vor dezinfecta periodic lifturile, casa scărilor și alte spații comune. (2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020. Art.7 - (1) Ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale care au în subordine sau în coordonare unități sanitare vor asigura la cerere spații hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19 în rândul cadrelor medicale sau al familiilor acestora. (2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020. Prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă și carburanți vor fi plafonate Art.8 - (1) În perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate și carburanți nu pot fi majorate peste nivelul practicat la data emiterii prezentei ordonanțe militare, acestea putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă. (2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. „Mesajele de utilitate publică” Art.9 - (1) În perioada în care este instituită starea de urgență, alertele sanitare, comunicatele, textele, materialele fotografice și audio-video cu mesaje de interes public care sprijină măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, guvernamentale și/sau sponsorizate de către operatorii economici publici sau privați, persoane fizice sau organizații neguvernamentale, vor fi mediatizate gratuit și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate. (2) Difuzarea categoriilor de mesaje prevăzute la alin. (1) va fi solicitată radiodifuzorilor sau instituțiilor mass-media de către Grupul de comunicare strategică din cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și se vor identifica în momentul difuzării cu mențiunea „Mesaj de utilitate publică.” (3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art.10 - (1) Pe perioada stării de urgență se autorizează Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare, Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN1 și Ecologie, Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” pentru avizarea/autorizarea materialelor, componentelor, echipamentelor și dispozitivelor medicale necesare pentru prevenirea și combaterea răspândirii, precum și pentru tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2, respectiv a biocidelor. (2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art.11 - (1) Transportul maritim și pe căile navigabile interioare, accesul navelor în porturile românești, precum și inspectarea și operarea navelor se desfășoară fără restricții, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire a infectării cu COVID19, impuse de Ministerul Sănătății. (2) Se interzice accesul piloților la bordul navelor maritime și fluvio-maritime, sosite din zonele de risc roșu sau galbene, dacă nu dispun de echipamentul de protecție stabilit de Ministerul Sănătății. (3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. În mașină au voie mai mult de 3 persoane Art.12 - (1) După alineatul (2) al articolului 3 din Ordonanța militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(3), cu următorul cuprins: „(3) Interdicția privind circulația persoanelor într-un grup mai mare de 3 persoane se aplică exclusiv circulației pietonale.” Art.13 - (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare: a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.1; b) Poliția Română, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și poliția locală, pentru măsura prevăzută la art.2; c) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română, poliția locală, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsurile prevăzute la art.3 și 4; d) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru măsura prevăzută la art.5; e) Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsurile prevăzute la art.11. (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1-5 și art.11 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare. (3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare. Art.14 - (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.” Documentul poate fi consultat și aici. Sursă: digi24.ro

Sâmbătă, 28 martie 2020, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că este activă platforma electronică formular.sts.ro pentru completarea online a declarațiilor pe proprie răspundere și a adeverințelor de angajator, potrivit unui comunicat. Platforma operaționalizată pe site-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale le permite cetățenilor să completeze de pe telefon sau calculator câmpurile predefinite și, ulterior, să salveze documentele în format PDF. Menționăm că documentele necesită semnătura olografă pentru autentificarea acestora. Este foarte important de menționat că datele personale nu sunt prelucrate de către STS, acestea rămân în telefonul/calculatorul utilizatorului. Pe timpul verificărilor făcute de autorități, persoanele pot prezenta declarația pe proprie răspundere/adeverința de angajator direct de pe telefon (cu semnătură olografă aplicată) împreună cu actul de identitate, pe care personalul abilitat cu verificarea acestora le va putea fotografia. Precizăm faptul că formular.sts.ro este singura platformă electronică avizată pentru completarea declarațiilor pe proprie răspundere/adeverințe de angajator. Orice alte astfel de platforme online NU beneficiază de acordul autorităților guvernamentale și nu se realizează în colaborare cu acestea. În acest sens, avertizăm asupra riscului folosirii, în mod nejustificat, a unor astfel de instrumente electronice pentru prelucrarea și folosirea fără drept a datelor personale. În baza colaborării cu Guvernul României, platforma formular.sts.ro a fost dezvoltată de compania IT Binovate Labs, cu suportul juridic din partea RTPR și cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale. În continuare, de pe platorma stirioficiale.ro pot fi descărcate modelele declarațiilor pe proprie răspundere (https://bit.ly/2UCPf9e ) / adeverințe angajator (https://bit.ly/3aC2BJq ), în format PDF, care pot fi completate ulterior descărcării fișierelor. În cazul platformei formular.sts.ro completarea datelor se realizează anterior generării și descărcării documentului în format PDF. Sursă: juridice.ro

Importatorii de produse destinate combaterii efectelor coronavirusului vor beneficia atât de amânarea plății TVA-ului în vamă, cât și de scutiri de taxe vamale și TVA, conform unor informări ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Înainte de toate, este vorba de o ordonanță de urgență adoptată aseară de Guvern, ce prevede amânarea plății TVA-ului în vamă pentru firmele care importă kituri de testare pentru coronavirus, echipamente de protecție și dezinfectanți, echipamente medicale și medicamente pentru tratarea persoanelor care au contactat virusul, conform unui prim comunicat al MFP. Concret, personalul vamal nu va cere plata TVA-ului în vamă pentru importurile acestor produse atât timp cât România este în stare de urgență, dar și timp de 30 de zile după încetarea stării de urgență. TVA-ul pentru importuri se va evidenția în decontul de TVA atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă. Apoi, conform unui al doilea comunicat al MFP, în curând s-ar putea aplica o scutire de taxele vamale și de TVA pentru importurile destinate prevenirii și combaterii răspândirii coronavirusului. Această măsură a fost cerută de autoritățile de la noi Comisiei Europene. Autoritățile europene ar urma să se pronunțe prin decizie chiar azi, mâine sau poimâine. Practic, scutirea de taxe vamale și de TVA va fi acordată pentru importurile de echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale, medicamente, ce sunt făcute de către organizații de stat, de organizații caritabile sau filantropice, aprobate de autoritățile competente, sau de agenții/organizații pentru ajutor în caz de dezastre, potrivit comunicatului al doilea. Bunurile importate vor fi distribuite sau puse la dispoziție gratuit victimelor ori pentru nevoile legate de prevenirea, limitarea și combaterea răspândirii coronavirusului. Sursă: avocatnet.ro

În situația economică dificilă pe care o traversează țara noastră, generată de pandemia de coronavirus, guvernanții au decis aseară amânarea plății ratelor la credite pe o perioadă de până la nouă luni, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate și care urmează să apară în Monitorul Oficial. Măsura se va aplica tuturor celor ce au credite contractate la bănci sau la IFN-uri, indiferent dacă-s persoane fizice sau firme. Ordonanța de urgență pentru amânarea ratelor la bănci și IFN-uri trebuie să apară curând în Monitorul Oficial, însă aceasta va trebui pusă în aplicare prin norme stabilite prin hotărâre de Guvern. Conform ministrului finanțelor, Florin Cîțu, săptămâna viitoare ar urma să apară și aceste norme de aplicare. „Cine sunt debitorii care pot să beneficieze de această ordonanță? Persoane fizice sau juridice - aici includem pe toată lumea care are calitatea de împrumutat în contractele de credit. Pe ce perioadă se pot suspenda ratele? Se suspendă la cererea debitorului cu până la nouă luni, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020”, a declarat aseară Florin Cîțu. Cererile vor putea fi depuse inclusiv online, dar numai în timpul perioadei în care este decretată stare de urgență în România. Așadar, orice cerere de amânare a ratelor la credite venită după starea de urgență va fi respinsă din start. De principiu, vor exista două mari condiții pentru a beneficia de amânarea ratelor: solicitanții să nu aibă restanțe la momentul depunerii cererii și aceștia să fi fost afectați direct sau indirect de coronavirus. „Se acordă suspendarea plății doar debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația gravă provocată de pandemia coronavirusului. Vom detalia în normele de aplicare ce înseamnă direct sau indirect. Până când pot face aceste cereri cei care doresc suspendarea ratelor? Cel mai târziu până la încetarea stării de urgență pe teritoriul României”, a adăugat ministrul. Atenție! Ordonanța adoptată de Guvern NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie publicată în Monitorul Oficial, iar apoi trebuie să se dea norme pentru aplicarea ei. Sursă: avocatnet.ro

Persoanele în vârstă de peste 65 de ani, considerate cele mai vulnerabile în fața pandemiei de coronavirus, trebuie să stea în casă pentru a se proteja. Vor avea însă voie să iasă din casă între orele 11.00 și 13.00, pentru cumpărături sau asistență medicală. Excepție fac cei care sunt încă angajați sau desfășoară activități agricole, a spus ministrul de Interne, Marcel Vela. Ordonanţa Militară nr.3 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 a fost publicată, în noaptea de marţi spre miercuri, în Monitorul Oficial, Partea I, astfel că prevederile ei au intrat în vigoare. „Comportamentul nostru, al tuturor, va face diferența în zilele care vor urma. Îi îndemn pe cei care încă nu conștientizează pericolul să se trezească. Nu ne jucăm cu sănăatea publică. Noaptea trecută, numărul mare de persoane sancționate ne arată 2 lucruri: Angajații MAI și-au făcut treaba. Sunt încă foarte mulți români care nu conștientizează pericolul la care se expun”, a spus Vela. În aceste condiții MAI a emis ordonanța militară nr. 3, în care se precizează că se interzice circulația tututor persoanelor, cu următoarele excepții: deplasarea în scop profesional, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază, deplasarea pentru asistență medicală, depasări pentru îngrijirea copilului sau asistența persoanelor bolnave, deplasări pentru sport în apropierea locuinței, deplasarea pentru donarea de sânge, deplasarea pentru voluntariat, pentru activități agricole. Circulația persoanelor peste 65 de ani este permisă numai între 11 și 13, pentru deplasarea pentru cumpărarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază, pentru asistență medicală, pentru îngrjirea unui minor, pentru necesitățile animalelor.Este permisă și în afara acestui interval pentru activități profesionale sau activități agricole. Angajații prezintă legitimație de serviciu sau adeverință de la angajator. Liber profesioniștii și PFA prezintă declarație pe proprie răspundere, care trebuie să cuprindă numele, data nașterii, motivul deplasării, data, semnătura. Declarația poate fi prezentată și prin intermediul telefonului sau tabletei. Măsura se aplică de mâine, 25 martie, ora 12.00, a mai spus Vela. DOCUMENT. Modelul de formular pe care trebuie să-l completeze românii pentru a putea ieși din casă Textul integral a Ordonanței militare 3: Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 14 din 24.03.2020, În temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct.1, 3 - 5 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare, Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanță militară Art. 1. – Se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu următoarele excepții: a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi; b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale; c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță; d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie; e) deplasările scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice; f) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină; g) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat; h) deplasarea pentru realizarea de activități agricole; i) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare. Art. 2. – Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinței/gospodăriei, este permisă numai în intervalul orar 11.00 – 13.00, strict pentru următoarele motive: a) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice; b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță; c) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea unui minor, asistența altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori în cazul decesului unui membru de familie; d) deplasări scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități fizice colective), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice. Art. 3. – Circulația persoanelor prevăzute la art. 2, în exteriorul locuinței/ gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11.00 – 13.00, dacă aceasta se face în interes profesional ori pentru realizarea de activități agricole. Art. 4. – (1) Pentru verificarea motivului deplasării: a) angajații prezintă legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator; b) persoanele fizice autorizate, titularii întreprinderilor individuale, membrii întreprinderilor familiale, liber profesioniștii și persoanele care practică activități agricole prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil. (2) Pentru verificarea motivului deplasării în alte situații decât cele prevăzute la alin.(1), se prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil. (3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura. (4) Adeverința eliberată de angajator sau declarația pe propria răspundere pot fi prezentate personalului autorităților abilitate și prin intermediul telefonului, tabletei sau unui dispozitiv electronic similar. (5) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00. Art. 5. – (1) Se instituie măsura izolării la domiciliu sau, după caz, carantinării pentru toate persoanele care intră în România. (2) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00. Art. 6. – (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să identifice și să țină evidența persoanelor fără adăpost, precum și să asigure adăpostirea și îngrijirea acestora. (2) Evidența persoanelor fără adăpost se actualizează și se raportează săptămânal la Centrul județean/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției. (3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I. Art. 7. – (1) Instituțiile publice și operatorii economici au obligația de a marca zona destinată accesului cetățenilor/clienților și suprafața de relații cu publicul/vânzare cu semne vizibile care să orienteze persoanele în respectarea unei distanțe de siguranță de minimum 1,5 metri. (2) Administratorii piețelor agroalimentare au obligația de a organiza activitatea de vânzare astfel încât să se păstreze o distanță socială între producătorii agricoli, comercianți și cumpărători. Comercianții și producătorii agricoli aflați în piețele agroalimentare sunt obligați să adopte măsuri de protecție împotriva răspândirii COVID-19, respectiv să poarte mănuși și măști. (3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I. Art. 8. – Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Franța și Germania și din Franța și Germania către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile. (2) Măsura nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și autorizărilor tehnice necomerciale. (3) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 23.00, ora României. Art. 9. – (1) Se interzice accesul piloților la bordul navelor, sosite din zonele de risc roșii/galbene în porturile maritime române, dacă nu dispun de echipament de protecție stabilit de Direcția de sănătate publică Constanța sau dacă navele nu au efectuat perioada de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă de risc roșie/galbenă. (2) Se interzice accesul navelor maritime și fluvio-maritime în porturile situate pe Dunărea maritimă, până la efectuarea perioadei de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă roșie/galbenă, în următoarele două zone de staționare în ancoră: a) rada portului Sulina, pentru navele care vin dinspre Marea Neagră; b) Dunărea, mila marină 44, pentru navele care vin dinspre canalul Bâstroe. (3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I. Art. 10. – Ministerul Apărării Naționale asigură, la solicitarea ministrului afacerilor interne: a) preluarea în pază a unor obiective a căror protecție este asigurată în prezent de către Jandarmeria Română; b) personal și mijloace logistice pentru sprijinirea activităților de ordine publică; c) personal și mijloace logistice pentru sprijinirea activităților Poliției de Frontieră Române, în punctele de trecere a frontierei de stat. Art. 11. – Pentru verificarea respectării condițiilor de carantinare sau izolare la domiciliu, instituțiile de securitate națională vor proiecta sisteme de comunicații și aplicații informatice, necesare Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și autorităților locale, pentru a comunica în timp real și permanent cu persoanele carantinate sau izolate la domiciliu. Art. 12. – (1) Documentele care expiră pe perioada stării de urgență, eliberate de autoritățile publice, pot fi preschimbate într-un termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgență. Art. 13. – (1) După alineatul (2) al articolului 2 din Ordonanța militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(21), cu referire la activități permise în centrele comerciale, cu următorul cuprins: „(21) Suspendarea temporară a activității comerciale potrivit alin.(1) nu se aplică: a) vânzării produselor electronice și electrocasnice de către operatorii economici care asigură livrarea la domiciliul/sediul cumpărătorului; b) vânzării produselor și serviciilor de optică medicală.” (2) Măsurile prevăzute la alin.(1) se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I. Art.14. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare: a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală pentru măsurile prevăzute la art.1 - 4; b) Poliția Română, Jandarmeria Română, poliția locală, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsura prevăzută la art.5; c) Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția locală, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsura prevăzută la art.7; d) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsura prevăzută la art.8; e) Autoritatea Navală Română și direcțiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art.9. (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1 – 5, art. 7 – 9 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare. (3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare. Art. 15. – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Prevederile art.4 și 5 din Ordonanța militară nr.2/2020 își încetează aplicabilitatea. (3) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare. Descarcă textul ordonanței aici. Sursă: digi24.ro

Părțile se întâlnesc și stabilesc ce anume își dorește Clientul de la cel care îi produce website-ul / aplicația ori proiectul cu componenta IT (furnizorul, să îi zicem). Toate cerințele clientului sunt trecute într-un document, care va deveni ulterior Anexa privitoare la specificațiile tehnice și artistice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorul atunci când execută contractul. De la acest moment, lucrurile pot avea o desfășurare de genul celei de mai jos (cu mențiunea că mulți dintre pașii menționați aici să fie incluși drept clauze în contract, pentru a avea efect): Odată ce sunt stabilite specificațiile tehnice și artistice ale noului website, acestea devin Anexă a contractului. Se negociază obiectul contractului, prețul contractului, termenul de predare, modalitățile de plată a prețului etc. Se semnează contractul de dezvoltare web. Uneori, se plătește chiar la momentul semnării contractului o primă tranșă din prețul contractului. În maximum x zile de la momentul semnării, furnizorul trebuie să îi prezinte clientului propuneri de interfață grafică (layout-uri) pentru diferite pagini ale viitorului website / aplicație, dacă proiectul implică o astfel de componentă (de obicei se fac trei - cinci propuneri cu privire la pagina principală, dar ar fi bine să se propună și un layout pentru alte tipuri de pagini ale website-ului). În maximum y zile de la data la care a primit propunerile de layout, clientul trebuie să își exprime opinia cu privire la modul în care acesta respectă specificațiile tehnice și artistice ale contractului. Dacă acel client nu spune nimic în termenul de mai sus, atunci contractul se poate considera ca fiind reziliat, iar suma oferită cu titlu de avans nu se mai restituie (bineînțeles, părțile pot agrea, prin contract acest curs al lucrurilor sau altul, mai aplicabil situației lor particulare). Dacă opinia clientului este una favorabilă și găsește layout-ul ca fiind acceptabil (chiar dacă părțile decid să îl modifice în anumite aspecte), atunci furnizorul va avea z zile pentru a dezvolta website-ul bazat pe propunerile de layout. Pentru liniștea clientului, ar fi bine ca acest termen să fie împărțit în cât mai multe termene intermediare, care să îl oblige pe furnizor să “dea raportul” cu privire la activitatea sa. La momentul la care furnizorul a finalizat website-ul, îi comunică clientului locul unde acesta poate fi vizualizat (de regulă, este o locație din internet la care furnizorul își găzduiește website-urile aflate în curs de dezvoltare). De la comunicarea furnizorului, clientul are un număr de zile pentru a-și exprima opinia cu privire la respectarea de către produs a specificațiilor contractuale. Dacă în termenul convenit clientul nu își manifestă în niciun fel opinia, atunci website-ul se consideră a fi recepționat cu calificativul “corespunzător”, iar clientul trebuie să achite ultima tranșă din prețul contractului. În cazul în care clientul își manifestă nemulțumirea față de modul în care a fost executat website-ul, atunci părțile pot conveni că termenul de execuție să se prelungească pană la momentul rezolvării doleanțelor clientului. De regulă, aceasta este etapa cea mai tensionată a contractelor de dezvoltare web. Furnizorul își dorește banii, iar clientul amână plata pană la momentul la care website-ul este întocmai așa cum și l-a dorit. Fiecare dintre părți are propriile derapaje: furnizorul n-a respectat chiar toate specificațiile website-ului, iar clientul și-ar dori să fie rezolvate și niște specificații noi, nediscutate la semnarea contractului. Până la urmă, însă, un eventual diferend ar fi câștigat de partea care își situează pretențiile cel mai aproape de modul în care au fost redactate specificațiile tehnice și artistice ale contractului. Părțile semnează un proces verbal de predare-primire (fizic ori virtual), în care clientul se declară mulțumit de munca furnizorului. Se face plata ultimei tranșe a contractului (dacă așa s-a făcut negocierea). Sursa: avocatnet.ro

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă, că a decis să decreteze starea de urgență în România începând de săptămâna viitoare. Potrivit șefului statului, măsura va permite alocarea de resurse suplimentare pentru gestionarea mai eficientă a epidemiei de coronavirus. Conform normelor legale, starea de urgență poate fi instituită pentru cel mult 30 de zile, dar poate fi prelungită succesiv cu câte 30 de zile. Cei care nu vor respecta măsurile impuse riscă amenzi maxime de 5.000 de lei, dacă sunt persoane fizice, și 70.000 lei, dacă sunt persoane juridice. „Am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare. Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a declarat președintele Klaus Iohannis în discursul ținut la ceremonia de depunere a jurământului de către noul Guvern, condus de Ludovic Orban, care a fost învestit astăzi de Parlament. Potrivit articolului 93 din Constituție: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. Stare de urgență este reglementată de OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, care prevede, la articolul 3, că starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie dacă se constată „iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre. Ce mai prevede OUG legat de starea de urgență: se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile și se poate prelungi cu câte 30 de zile; se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României. „Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență”, se mai prevede în actul normativ citat. Ce măsuri pot lua autoritățile când e stare de urgență Potrivit OUG nr. 1/1999, în cazul stării de asediu sau urgență, autoritățile au dreptul să recurgă la mai multe tipuri de măsuri: să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute; să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație; să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun; să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice; să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate; să efectueze razii; să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune; să limiteze desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor; să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică; să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora; să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora; Totuși, ordonanța menționează expres că pe durata stării de urgență sunt interzise: limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război; tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante; condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional; restrângerea accesului liber la justiție. Prin decretul care va fi publicat în Monitorul Oficial , vor fi precizate măsurile concrete care vor fi luate pe durata stării de urgență, urmând să fie luate doar acelea care sunt necesare pentru combaterea sau limitarea epidemiei. După cum se precizează în OUG nr. 1/1999, decretul de instituire a stării de urgență trebuie să prevadă: motivele care au impus instituirea stării; zona în care se instituie; perioada pentru care se instituie; măsurile de primă urgență care urmează a fi luate; drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor (constituționale și ale descrise de noi anterior); autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora; alte prevederi, dacă se consideră necesare. În cazul în care nu respectă măsurile impuse prin decret, persoanele fizice riscă amenzi cuprinse între 100 și 5.000 de lei, iar persoanele juridice, de la 1.000 lei la 70.000 lei. Sursă: avocatnet.ro

În contextul riscului de răspândire a epidemiei cu coronavirus, cei de la Finanțe vor să prelungească termenul de plată a impozitelor pe proprietate (31 martie 2020) până la finele lui iunie. Vorbim, mai exact, de impozitul pentru cei care dețineau în proprietate o mașină, o casă sau un teren la finele anului trecut. Impozitele locale pentru mașini, terenuri și clădiri și taxa pe teren se plătesc în 2020 de către toți cei care aveau în proprietate astfel de bunuri la 31 decembrie anul trecut. Ele se pot plăti în două tranșe, termenele legale de plată fiind 31 martie și 30 septembrie. Cine plătește până la primul termen tot impozitul beneficiază de o reducere de 10% din acesta (valabil pentru fiecare dintre aceste dări fiscale). În contextul coronavirusului, Ministerul Finanțelor Publice a propus azi prelungirea primului termen până pe 30 iunie 2020, doar că pentru asta e nevoie de o ordonanță de urgență, care ar trebui să fie dată cu ocazia primei ședințe de Guvern, odată ce vom avea unul în funcțiune. Atenție! Chiar dacă vinzi bunul în decursul acestui an, ești dator să plătești impozitul pentru anul 2020. Noul proprietar achită abia de anul următor impozitul. Despre ce impozite e vorba? 1. Impozitul pe mașini Să începem cu bunurile mai mici - autovehiculele. În ceea ce priveşte modul de calcul al impozitului pe maşini, acesta se determină în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului (cmc), prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracţiune din aceasta cu o sumă corespunzătoare din Codul fiscal. Există, de asemenea, unele scutiri de impozit, dar și posibilitatea de a beneficia de unele reduceri - toate informațiile importante pe acest subiect sunt aici. 2. Impozitul pe clădirile rezidențiale și nerezidențiale Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă deținute de persoane fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. La clădirile nerezidențiale, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii impozabile stabilite. Lucrurile devin puțin mai complicate în cazul în care respectiva locuință devine sau a devenit și sediu de firmă, adică este un spațiu mixt. 3. Impozitul pe clădirile mixte Atunci când același spațiu are și funcție rezidențială, și nerezidențială se complică puțin modul de calcul al acestui impozit. În determinarea cotelor de impozitare intră mai multe considerente: posibilitatea de a determina (din documentația cadastrală sau din contractul de închiriere) care e spațiul de locuit și care e cel folosit de firmă; în ipoteza în care spațiile nu pot fi identificate separat, atunci intră în calcul chestiuni pentru plata cheltuielilor cu utilitățile ș.a.m.d. Subiectul este detaliat aici. 4. Atenție la clădirile care n-au mai fost reevaluate în ultimii ani! Firmele sunt vizate, în principal, de această atenționare, pentru că legislația fiscală pretinde o reevaluare periodică a valorii impozabile a spațiilor deținute de acestea, indiferent de destinație. De asemenea, persoanele fizice trebuie să-și facă o reevaluare la cinci ani pentru clădirile cu destinație nerezidențială. Astfel de reevaluări sunt consemnate în rapoarte ce trebuie depuse la Fisc, până cel târziu la primul termen de plată pentru impozitul pe anul respectiv. În lipsa reevaluărilor, riscul este acela de a plăti un impozit mai mare. 5. Impozitul pe terenuri Modul de calcul al impozitului pe terenuri e stabilit prin raportare la suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat, zona și categoria de folosință, conform încadrării făcute de consiliul local și există și aici o lungă listă cu persoane scutite de plata lui. Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe teren. Taxa pe teren e plătită de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare/ folosință, în condiții similare impozitului pe teren, pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale. Mai multe despre plata acestui tip de impozit, aici. 6. Taxa pe teren Spre deosebire de impozit, taxa pe teren e plătită nu de proprietarul terenului, ci de concesionarul, cel care a închiriat sau a luat în administrare ori folosință un teren proprietate publică/privată a statului ori autorităților locale. Taxa pe teren se datorează similar impozitului pe teren. Atenție! Prelungirea termenului până la 30 iunie 2020 NU se aplică deocamdată, trebuind modificat Codul fiscal în acest sens. Sursă: avocatnet.ro

Programul "Prima Casă" urmează să fie înlocuit cu un program intitulat “O familie, o casă”, noul program urmând să aducă o reducere a costurilor de finanțare pentru românii care-și doresc o locuință. Măsura este într-un proiect legislativ ce a trecut deja de Senat și care azi a fost adoptat și la Camera Deputaților. Regulile programului ar urma să se schimbe din mers, chiar dacă deja au început înscrierile, în condițiile existente până acum, pentru fondurile din 2020. Schimbarea radicală a programului Prima Casă este prevăzută într-o propunere legislativă care urmează să ajungă la președintele României, pentru promulgarea prin decret. Ca în cazul programului pe care-l va înlocui, prin intermediul programului "O familie, o casă" se vor putea contracta credite garantate de stat, care se vor putea folosi la construirea sau achiziția unei case. O primă schimbare adusă de noul program va fi, de fapt, o limitare. Astfel, beneficiarii programului vor trebui să aibă un venit net individual sau împreună cu soțul sau soția de cel mult 4.500 de lei. Pentru familiile cu unul sau mai mulți copii, limita veniturilor va fi mai mare, respectiv aceasta va ajunge la valoarea de 7.000 de lei. Locuințele ce vor putea fi cumpărate vor trebui să aibă un preț de cel mult 70.000 de euro, în timp ce valoarea finanțării garantate va fi de maximum 66.500 de euro, iar avansul minim va trebui să fie de cel puțin 5% din prețul de achiziție sau cel de construire a locuinței. O altă condiție pe care vor trebui s-o respecte cei ce vor să beneficieze de acest program este legată de deținerea unei case. Astfel, cei interesați se vor putea înscrie în program doar dacă nu dețin sau nu dobândesc pe durata desfășurării contractului de credit mai mult de jumătate dintr-o altă locuință aflată la oraș. Excepție de la această regulă o să facă locuințele dobândite prin moștenire. Proiectul legislativ va aduce schimbări și în ceea ce privește subvențiile la dobânda de care vor putea beneficia cei interesați de înscrierea în noul program. Mai exact, familiile cu un copil vor beneficia de reducerea ratei dobânzii creditului garantat de stat cu 0,5%, în timp ce familiile cu doi sau mai mulți copii vor avea o dobândă mai mică cu 1%. Deși Prima Casă 2020 este în plină derulare, regulile vor fi schimbate din mers. Astfel, pentru dosarele depuse până la apariția O familie, o casă se vor aplica regulile Prima Casă, în timp ce pentru dosarele depuse după apariția modificărilor din proiect se vor aplica regulile O familie, o casă. Atenție! Această propunere legislativă NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie promulgată prin decret prezidențial și publicată în Monitorul Oficial. Sursă: avocatnet.ro Sursă foto: calculatorvenituri.ro

Cei ce vor să se căsătorească vor putea organiza ceremonia de cununie civilă și în afara primăriei sau altor clădiri, adică se vor putea căsători și în grădini publice, parcuri, pe plaje și în alte locuri situate în aer liber, după cum prevede o propunere legislativă ce a primit azi votul decisiv al deputaților. Propunerea legislativă ce va fi trimisă în curând la promulgare prevede relaxarea condițiilor în care se poate organiza cununia civilă. Mai exact, cei ce vor dori să se căsătorească vor putea organiza ceremonia și în aer liber, nu numai în sediul serviciului public de evidență a persoanelor, al primăriei sau în alte clădiri. Astfel, căsătoriile civile vor putea fi organizate și în grădini publice, parcuri, muzee, plaje și alte spații aflate în aer liber. Totuși, cei ce doresc să organizeze o astfel de ceremonie de căsătorie trebuie să știe că vor fi nevoiți să obțină, înainte de a o organiza, aprobarea primarului din localitate. Și în prezent este posibilă organizarea căsătoriilor în afara primăriei, dar nu se specifică, în mod expres, că spațiile în care se pot desfășura acestea pot fi situate în aer liber. Astfel, proiectul legislativ stabilește clar că ceremoniile de căsătorie pot fi organizate atât în alte clădiri în afară de cea a primăriei, dar și în aer liber (parcuri, grădini și altele). Inițiatorii sunt de părere că nu este neapărat necesar ca o căsătorie să fie oficiată într-o clădire, deoarece autoritatea “este dată de persoana care oficializează căsătoria, respectiv ofițerul stării civile, de tricolor și de formula care se rostește la starea civilă, iar nu de locul în care procedura de stare civilă are loc”. Atenție! Proiectul nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Sursă: avocatnet.ro Sursă foto: wedding-point.com

Începând de duminică și până la finele lunii martie, manifestările cu mai bine de 1.000 de participanți sunt interzise în toată țara, indiferent că acestea sunt publice sau private și indiferent că se desfășoară în spații închise sau deschise, conform unui comunicat de presă al Ministerul Sănătății. În plus, nici evenimentele cu mai puțin de 1.000 de participanți nu se pot organiza decât în urma aprobării lor de către autorități. Această măsură vine în contextul răspândirii coronavirusului în România. „Începând de astăzi, 8 martie 2020, sunt interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1.000 de persoane. Această măsură este obligatorie, la nivel național, pentru toți agenții publici și privați și nu este supusă negocierii, excepțiilor, neputând fi amânată. De asemenea, evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale”, scrie în anunțul ministerului. Totodată, conform unui comunicat de azi al Guvernului, de astăzi sunt oprite toate cursele aeriene către și dinspre Italia, restricțiile fiind valabile și pentru transportul maritim și fluvial. „Începând de astăzi, 9 martie 2020, ora 12:00, intră în vigoare deciziile Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență privind impunerea unor restricții de trafic dinspre și înspre statele afectate de infecția cu noul coronavirus. Astfel, sunt sistate cursele aeriene către și dinspre Italia. De asemenea, operatorii aerieni au obligația de a comunica cetățenilor români care se vor îmbarca din Italia, China, Iran și Coreea de Sud către România, cu escală, faptul că vor intra în carantină sau autoizolare pe teritoriul țării noastre”, scrie în comunicat. Până la finele lunii curente, vizitele în spitale la pacienți sunt interzise, iar școlile în care există persoane diagnosticate cu coronavirus pot suspenda cursurile prin decizie a comitetului județean pentru situații de urgență. Deși măsurile au fost stabilite pentru luna martie, este posibil ca acestea să fie prelungite sau chiar înăsprite, în funcție de evoluția răspândirii coronavirusului pe teritoriul țării noastre. Până acum, în țara noastră au fost confirmate 15 cazuri de persoane infectate cu coronavirus, dintre care cinci deja s-au vindecat. În rest, există 27 de persoane în carantină și 12.789 de persoane izolate acasă. Sursă: avocatnet.ro

Dacă stai la bloc, trebuie să știi că un reprezentant al asociației de proprietari, cum ar fi președintele de bloc, are dreptul să intre în apartament fără acordul tău, pe baza unui preaviz motivat, în anumite situații. Cei care restricționează accesul membrilor asociației în propria locuință riscă amenzi de până la 3.000 de lei. Potrivit Legii nr. 196/2018, adică actuala lege a asociațiilor de proprietari, proprietarul are obligația de a permite accesul unui membru al asociației în apartamentul său, pentru realizarea lucrărilor de construcții sau reparații ori în situații de urgență. Despre cele mai importante aspecte legate de organizarea și activitatea asociațiilor de proprietari, puteți accesa acest articol. Accesul în locuință se face pe baza unui preaviz motivat scris, din partea asociației de proprietari, de cinci zile (pentru construcții/reparații) sau de 24 de ore (pentru situații de urgență). Notă: Președintele de bloc nu este singurul care are dreptul să intre în apartament în urma unei notificări. Alături de acesta, administratorul sau persoana calificată să realizeze lucrările pot pătrunde și ei în apartament fără acordul proprietarului, într-una dintre situațiile expuse mai sus. Este important de reținut că refuzul proprietarului de a permite accesul în apartamentul său persoanelor menționate mai sus poate aduce prejudicii celorlalți locatari, pagube pentru care va răspunde civil și penal. Conform Legii nr. 196/2018, cei care nu le permit persoanelor abilitate să intre în locuință pentru lucrări de construcții și reparații sau în situații de urgență pot fi amendați cu sume între 500 și 3.000 de lei. Amenda se aplică de către Poliția Locală, primari sau împuterniciții lor. De cealaltă parte, însă, proprietarii care permit accesul în locuințele proprii și, în urma lucrărilor efectuate, se aleg cu pagube vor fi despăgubiți de către asociația de proprietari, din fondul de reparații. De asemenea, în cazul în care lucrările de intervenție au fost făcute de o persoană fizică sau de o firmă și proprietarul a fost păgubit, daunele vor fi acoperite de persoana sau firma respectivă. Sursă: avocatnet.ro

Mamele cu dificultăți financiare, dar și cele fără acte de identitate sau cele minore vor beneficia în curând de un pachet-trusou, ce conține materiale destinate îngrijirii nou-născuților, potrivit unui ghid de finanțare aflat în consultare publică la Ministerul Fondurilor Europene (MFE). Mamele vor primi trusoul ce conține zeci de produse până la cel mult trei luni de la nașterea copilului. Mai exact, ghidul aflat în consultare la MFE stabilește că mamele aflate în risc social, ce au născut începând cu 2020, vor putea beneficia, în termen de cel mult trei luni de la nașterea copilului, de un trusou ce conține materiale ce le vor ajuta să-și îngrijească nou-născuții. În categoria persoanelor aflate în risc social pot fi încadrate mamele cu venituri modeste, cele fără venituri, cele aflate în situații critice de viață (victime ale calamităților, ale violențelor domestice, persoane dependente etc.) sau mamele fără acte de identitate ori minore. După cum apare în documentul MFE, componența orientativă a trusoului este: costum bebe bumbac 1-3 luni – patru bucăți; costum bebe 3-6 luni bumbac – patru bucăți; costum bebe 6-12 luni bumbac – patru bucăți; costum de corp (body cu capse) 50-74 cm – patru bucăți; șepci/bonete – o bucată; șosete copii sub un an – două perechi; scutece 80/75 bumbac – cinci bucăți; prosop de baie – o bucată; cearșaf bumbac cu elastic 120/60 cm – două bucăți; pătură bumbac dublu strat 80/80 cm - o bucată; sac de dormit pentru vârsta de 0-6 luni cu arici lateral – o bucată; botoșei 0-3 luni – o pereche; botoșei 3-6 luni – o pereche; bavete – o bucată; termometru electronic cu vârf flexibil – o bucată; șampon copii – o bucată; plasture – cinci bucăți; comprese sterile – 20 de bucăți; vată medicinală – un pachet 200 de grame; unguent/cremă cu oxid de zinc – un tub; forfecuță unghii – o bucată; pieptene – o bucată; scutece absorbante de unică folosință pentru greutatea 2 - 5 kilograme – 30 de bucăți; prezervative – 30 de bucăți; pliant educație sanitară. Cererile pentru trusou nu vor fi depuse de către mamă, ci de către asistentul social care a stabilit că perechea mamă - nou-născut este în risc social, la serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul mamei. Măsura acordării unui trusou pentru nou-născuți a mai fost aplicată și în trecut (între 2007 și 2010), dar acesta era acordat tuturor mamelor, nu doar celor aflate în situații dificile sau vulnerabile. Totodată, în 2018 a apărut un proiect ce dădea mamelor dreptul de a primi din nou trusouri pentru cei mici, dar acesta nu a parcus întregul traseu legislativ și nu a ajuns să se aplice. Atenţie! Măsura acordării trusoului nu se aplică momentan. Pentru a se putea aplica, aceasta trebuie aprobată de autorități și publicată în Monitorul Oficial. Sursă: avocatnet.ro

Cand este o factura corect intocmita In activitatea financiar-contabila, pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA, factura este documentul justificativ fundamental in determinarea situatiei TVA. In mod evident, o tranzactie va fi consemnata intr-o factura, iar aceasta factura trebuie sa fie corect intocmita. Vom incepe materialul amintind ce se intampla daca o factura nu este corect intocmita. In acest sens, amintim dispozitia Deciziei nr. 5/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recurs al procurorului in interesul legii. ATENTIE !!! Conform acestei decizii, nu se poate deduce TVA, iar cheltuiala cu TVA este o cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit cand acestea sunt aferente unei facturi incorect intocmite. Cand este o factura corect intocmita? O factura este corect intocmita cand contine elementele minime obligatorii prevazute de art. 155 alin. (19) din Codul fiscal. Conform acestui temei normativ, elementele minime ale unei facturi pentru a fi corect intocmita sunt: a) numarul de ordine, in baza uneia sau a mai multor serii, care identifica factura in mod unic; b) data emiterii facturii; c) data la care au fost livrate bunurile / au fost prestate serviciile sau data incasarii unui avans, in masura in care aceasta data este anterioara datei emiterii facturii; d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile; e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal; f) denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala al beneficiarului, daca acesta este o persoana impozabila ori o persoana juridica neimpozabila; g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA pentru reprezentantul fiscal; h) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile aferente mijloacelor de transport noi pentru livrarile intracomunitare; i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor ori, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, inclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret, in cazul in care acestea nu sunt incluse in pretul unitar; j) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei; k) in cazul in care factura este emisa de beneficiar in numele si in contul furnizorului, mentiunea «autofactura»; l) in cazul in care este aplicabila o scutire de taxa, trimiterea la dispozitiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri; m) in cazul in care clientul este persoana obligata la plata TVA, mentiunea «taxare inversa»; n) in cazul in care se aplica regimul special pentru agentiile de turism, mentiunea «regimul marjei – agentii de turism»; o) daca se aplica unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, una dintre mentiunile «regimul marjei – bunuri second-hand», «regimul marjei – opere de arta» sau «regimul marjei – obiecte de colectie si antichitati», dupa caz; p) in cazul in care exigibilitatea TVA intervine la data incasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, mentiunea «TVA la incasare»; r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeasi operatiune. Sursă: facturis-online.ro

Unele persoane trebuie să suporte instalarea și/sau menținerea pe proprietățile lor a instalațiilor de producție a energiei electrice sau a altor asemenea elemente. Ca regulă, pentru acest inconvenient, ele pot să primească o indemnizație. Însă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a hotărât că această indemnizație poate fi acordată doar dacă astfel de elemente au fost instalate în sau după 22 februarie 2007. Decizia Curții a fost publicată de curând în Monitorul Oficial. Vorbim de Decizia ICCJ nr. 27/2019 (recurs în interesul legii), apărută în Monitorul Oficial nr. 152, care concluzionează astfel: „Titularii dreptului de proprietate privată afectaţi de capacităţile energetice pot pretinde indemnizaţii pentru lipsa de folosinţă numai în măsura în care capacităţile energetice au fost realizate după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007; pentru capacităţile energetice realizate anterior, exercitarea de către titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi de către titularii licenţelor a drepturilor de uz şi de servitute se face cu titlu gratuit, potrivit dispoziţiilor speciale în vigoare la data punerii lor în funcţiune”. În schimb, indiferent de momentul instalării elementelor menționate mai sus, cei pe ale căror proprietăți sunt instalate pot fi despăgubiți, dacă suferă prejudicii din cauza utilizării unor astfel de elemente, de către titularii drepturilor aferente. "Se cuvine din nou să fie subliniat că dreptul la despăgubiri este distinct de cel la indemnizare, primul dintre ele fiind legat în mod expres de producerea unei pagube, noțiune în categoria căreia nu intră și cea derivată din lipsa de folosință. În acest context, se impune a reitera că prejudiciile trebuie să fie produse cu ocazia exercitării drepturilor de uz și/sau servitute, pentru a putea da naștere dreptului la despăgubiri, simpla exercitare a dreptului de uz și servitute nefiind aptă să producă, ea însăși, pagube, deoarece exercitarea unui drept în limitele legii nu vatămă pe nimeni", punctează Înalta Curte în motivarea sa În esență, capacitățile energetice (în care intră și instalațiile de producție a energiei electrice), conform Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, se referă la „instalațiile de producere a energiei electrice și/sau energiei termice în cogenerare, rețele electrice și alte echipamente electroenergetice”. Practic, orice ar putea avea legătură cu activitatea de producție și distribuție a energie electrice. Sursă: avocatnet.ro

De la începutul acestui an au apărut sau au fost propuse mai multe schimbări ce vizează diverse chestiuni medicale. Astfel, printre altele, anumite categorii de bolnavi beneficiază acum de concedii pentru incapacitate temporară de muncă mai lungi, iar militarii și polițiștii, de concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav. 1. Anumite persoane obțin acum mai ușor concediile medicale. Concret, din februarie, cei diagnosticați cu SIDA, cancer sau tuberculoză beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai lungă decât în trecut. Mai exact, cei ce suferă de SIDA sau cancer nu mai sunt nevoiți să se prezinte lunar la medicul expert al asigurărilor sociale pentru a prelungi, până la un an și jumătate, certificatul de concediu medical și-l primesc din prima. Totodată, personalul militar în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot cere acum angajatorilor concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav. 2. Cadrele militare vor putea sta mai mult în concediu medical. După cum este propus printr-un proiect legislativ, cadrele militare, adică cei ce au grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, vor putea beneficia, în cazul în care suferă un accident de muncă, iar recuperarea depășește perioada maximă legală de 300 de zile, de un concediu medical suplimentar de peste un an. 3. Mai multe persoane beneficiază în acest an de servicii medicale gratuite în sistemul de stat. Pe lângă persoanele care erau deja scutite de la coplată în sănătate, spre exemplu, copiii de până în 18 ani sau pensionarii cu venituri din pensii de până în 900 de lei, de scutire beneficiază în acest an și victimele traficului de persoane și cele reținute, arestate sau deținute, care nu obțin venituri din muncă, pensie sau din alte surse. Apoi, de scutirea de la coplată mai beneficiază și copiii de până în 18 ani, tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar și ucenicii sau studenţii, fără să mai conteze dacă obțin venituri sau nu. 4. Duplicatul cardului european de sănătate se poate obține mai ușor. Din ianuarie 2020, asigurații din sistemul național de sănătate pot primi un duplicat al cardului de sănătate european în cel mult șapte zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. Duplicatul cardului se eliberează în situația pierderii, furtului, deteriorării sau modificării datelor personale, costurile fiind suportate de solicitant. 5. Românii vor putea să ia medicamente și să facă investigații medicale oriunde de anul viitor. Cei interesați vor putea obține medicamentele de care au nevoie din orice farmacie din țară, iar investigațiile paraclinice se vor putea face fără să se mai țină seama de casa de sănătate cu care are contract medicul care a făcut recomandarea de la începutul anului viitor. Măsura ar fi trebuit implementată de la 1 iulie 2018, dar autoritățile au propus recent amânarea implementării acesteia pentru a cincea oară. 6. Pachetele medicale pentru 2020-2021 au fost lansate în dezbatere. Spre sfârșitul lunii februarie au fost lansate în dezbatere publică viitoarele pachete de servicii medicale de stat, acestea urmând să acopere o perioadă de doi ani, respectiv anul în curs și cel viitor. Pachetele medicale sunt atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru cele neasigurate. 7. Angajatorii nu pot crea un sistem de profilare a salariaților bazat pe absențe medicale. Cu puțină vreme în urmă, un angajator cipriot a vrut să folosească un sistem de profilare automat bazat pe absențele medicale ale angajaților, pentru a îmbunătăți eficiența firmei, dar a fost amendat de autoritatea de protecție a datelor, aceasta considerând metoda ilegală. Sursă: avocatnet.ro