HDD vs SSD - de ce merită să investeşti în cumpărarea unui SSD pentru PC-ul tău

[South NonSt0p3R]

Prezent în configuraţia aproape oricărui PC sau laptop comercializat în ţară noastră, umilul hard disk este acceptat fără obiecţii de majoritatea utilizatorilor, bucuroşi că s-au ales cu suficient spaţiu de stocare în schimbul unui preţ “la oferta”. Mai târziu, când produsul cumpărat deja nu mai este nou iar aplicaţiile pornesc din ce în ce mai greu, puţini utilizatori înţeleg care este principala sursă a problemelor şi cum pot aduce performanţele la un nivel acceptabil.

Inventat în anul 1954 de compania IBM, hard disk-ul a cunoscut probabil cea mai spectaculoasă evoluţie dintre toate componentele care intră în alcătuirea unui sistem de calcul, iar asta fără că principiul sau de funcţionare să fie schimbat în mod fundamental. Astfel, hard disk-ul este un dispozitiv mecanic ce foloseşte că mediu de stocare unul sau mai multe discuri acţionate de un motor electric. Informaţiile sunt depozitate pe aceste discuri folosind mai multe capete de scriere/citire fixate la capătul unui braţ mobil, dirijat către altă locaţie de pe suprafaţă discului ori de câte ori PC-ul solicită fişiere pentru accesarea sau scrierea de date.

Dacă viteză de transfer a hard disk-urilor este în prezent suficient de mare pentru a nu pune probleme la transferul fişierelor de dimensiuni mari (muzică MP3, poze, filme), timpul de acces încă măsurat în milisecunde rămâne o limitare serioasă pentru PC-urile moderne, pe care o resimţim de fiecare dată când pornim o aplicaţie sau transferăm mai multe fişiere simultan. Atât de rapid încât mişcările sale se traduc într-un zornăit sâcâitor ce reverberează prin carcasa PC-ului, braţul mobil al hard disk-ului este totuşi constrâns de legile fizicii, cererile prea numeroase primite pentru accesarea de fişiere putând genera timpi de aşteptare uşor perceptibili de utilizator. Dacă vitezele la copierea şi scrierea de fişiere pot fi îmbunătăţite crescând viteză de rotaţie a platanelor (spre 15000 RPM în cazul hard disk-urilor pentru server), respectiv montarea unor braţe mobile cu sistem de acţionare mai puternic pentru micşorarea timpilor de acces, la final câştigurile obţinute pălesc în comparaţie cu zgomotul care ajunge la urechile utilizatorului. Nu trebuie uitat nici consumul de energie crescut, tradus în căldură excesivă şi autonomie redusă în cazul sistemelor laptop.

Între timp, producătorii de hard disk-uri au renunţat să mai ţintească sporirea performanţelor prin forţă brută, mizând în schimb pe ultimul mare avantaj păstrat de venerabilul hard disk: capacitatea de stocare generoasă oferită la costuri extrem de competitive. Cu o limita superioară de 8TB în cazul modelelor cu format 3.5 inch şi aşteptări pentru depăşirea pragului de 12 TB în prejma anului 2016, hard disk-ul cu platane rotative pare să aibă viitorul asigurat.

Dispozitive de stocare Solid State - cum funcţionează şi de ce costă atât de mult un SSD încăpător

Având drept mediu de stocare chip-uri de memorie NÂND Flash gestionate cu ajutorul unui procesor dedicat, dispozitivele SSD au un principiu de funcţionare fundamental diferit de clasicul hard disk. Total lipsite de piese care se învârt sau oscilează sub acţiunea unui câmp electromagnetic, SSD-urile îşi văd performanţele limitate doar de calitatea chip-urilor de memorie şi viteză controller-ului dedicat. Astfel, SSD-urile pot fi de sute de ori mai rapide în privinţa timpilor de acces la date şi ating viteze de transfer net superioare, însă au şi un dezavantaj major: costul per GB al spaţiului de stocare. Deşi se pot laudă cu funcţionare complet silenţioasă, consum de energie neglijabil şi fiabilitate superioară unui hard disk, SSD-urile sunt dezavantajate de costul crescut al chip-urilor de memorie NÂND flash, producătorii fiind nevoiţi să limiteze capacitatea de stocare oferită pentru a nu duce preţurile la valori inaccesibile.

O abordare mai costisitoare, dar cu avantaje evidente pentru sistemele laptop care oferă un singur compartiment pentru hard disk, sunt dispozitivele HDD/SSD de tip 2-în-1. După cum spune şi numele, acestea alatureaza un SSD performant şi hard disk încăpător într-o singură carcasa cu format 2.5˝. Luăm spre exemplu seria Western Digital WD Black2, recunoscut că două dispozitive de stocare distincte: SSD de 128GB şi HDD de 1TB. Utilizatorii au posibilitatea să instaleze sistemul de operare şi aplicaţiile pe componentă SSD, lăsând colecţia de fişiere pe volumul de 1TB găzduit de hard disk-ul cu platane rotative. Pe lângă maximizarea performanţelor în aplicaţii, folosirea unei configurati duale prezintă avantaje şi din punct de vedere al uzurii la care este expusă componentă SSD, eliberată de traficul cauzat de transferul fişierelor mari şi utilizarea programelor de tip file sharing. La final, preţul de peste 1100 Lei este mai mare decât cel al unui SSD+HDD cumpărate separat, însă trebuie să apreciem elegantă acestei soluţii şi avantajele oferite sistemelor de calcul fără alte posibilităţi de expansiune.

Dacă în primul caz, performanţele variază prea mult de la un scenariu de utilizare la altul, în cel de-al doilea caz spaţiul de 120GB alocat pentru SSD ar putea fi în cele din urmă insuficient, mai ales dacă luăm în calcul şi câteva jocuri PC.

Durata de viaţă

Şi durata de viaţă este un aspect care merită luat în calcul. La hard disk-uri, uzură componentelor mobile face că durata de viaţă să scadă proporţional cu numărul de ore de funcţionare, mai repede dacă dispozitivul este folosit pentru accesarea constanţa a unui număr mare de fişiere (ex. folosind aplicaţii de file sharing). Lăsând la o parte eventuale vicii de fabricaţie, durata de viaţă a dispozitivelor SSD este raportată uzurii chip-urilor de memorie NÂND Flash, proiectate pentru un număr finit de cicluri scriere citire. Astfel, dacă unui hard disk îi putem mari durata de viaţă instalând sistemul de operare pe un SSD şi păstrând datele care nu sunt accesate foarte des, în cazul dispozitivelor SSD soluţia poate fi o gestionare prudenţă de a volumului de date transferat pe acesta în folosirea de zi cu zi. Primul pas în această direcţie este instalarea unui sistem de operare modern (minim Windows 7), optimizat pentru gestionarea eficientă a dispozitivelor de stocare SSD. Alte măsuri care merită luate în considerare sunt achiziţionarea unei cantităţi suficiente de memorie RAM (ex. 8-16GB) şi dezactivarea memoriei virtuale, folosind opţiunea Performance Settiings din secţiunea Advanced a meniului System Properties.

Exceptând seriile cu probleme, în general, durata de viaţă a SSD-urilor este mai mare decât cea a HDD-urilor.

Viteză

În prezent, vitezele de transfer ale dispozitivelor Solid State se încadrează între 400 şi 550 MB/s în cazul celor cu interfaţă S-AŢă III şi ajungând la peste 2 GB/s în cazul soluţiilor de înalta performanţă, conectate folosind interfaţă PCI-E 3.0.

În schimb, viteză unui HDD depăşeşte cu greu pragul de 140 MB/s, viteză reală fiind semnificativ mai mică la scrierea/accesarea fişierelor de mici dimensuni.

Capacitate VS preţ

Perfecţionarea continuă a tehnologiilor face că în prezent să putem achiziţiona HDD-uri la preţ de 15-20 bani per GB, mai ieftin decât orice alt mediu de stocare folosit în prezent. În schimb, la un cost minim de 2 lei per GB, dispozitivele SSD vor epuiza rapid bugetul unui pasionat de filme BluRay sau jocuri PC de ultima generaţie.

Practic, pe piaţă din România HDD-urile de 3 TB costă de regulă între 400-450 lei. Spre comparaţie, SSD-urile încadrate la acelaşi nivel de preţ ating cu greu capacitatea de 240GB, ajungând rapid la costuri deloc atractive pe măsură ce ne apropriem de 1TB, capacitatea minimă aşteptată de la un hard disk modern.

Sursa:go4it.ro

 

[kristopher]

Nici macar nu ai citit tot articolul sa vezi daca e scris corect. " interfaţă S-AŢă, NÂND Flash "

copy paste

[F0rever]

E bun SSD ca merge mai iute

[Radu]

multumim dar... nu prea

e clar copy - paste.

TC