De ce se convertesc musulmanii la creștinism, în Germania?

[RW DDonny]

Paralel cu invadarea Germaniei de către refugiați, se derulează un fenomen destul de ciudat: tot mai mulți musulmani se convertesc la creștinism. Nu doar teritoriul Germaniei este invadat de imigranți, ci și biserici ale acesteia sunt asaltate. Sute de islamici provenind în majoritate din Iran și Afganistan au fost recent botezați într-o biserică luterană de la periferia Berlinului, scrie National Post. Majoritatea pretind că au făcut acest pas în căutarea adevăratei credințe, însă adevărul pare să fie altul.

Iranieni fericiți

Mohamed Al Zanubi este unul dintre nou-convertiți. „Te lepezi de Satana și de faptele sale rele?” îl întreabă pastorul luteran, Gottfried Martens, pe refugiatul iranian. „Te lepezi de islam?” continuă formula botezului. „Mă simt ca și cum m-am născut din nou”, declară câteva clipe mai târziu proaspătul islamic devenit creștin. De acum nu mai este Mohamed, ci Martin. Zonoobi, cu un tatuaj pe braț cu numele lui Iisus, mărturisește că a participat la servicii religioase în secret încă de la 18 ani, când era în Iran. Apoi a decis să fugă în Germania după ce mai mulți prieteni au fost arestați pentru practicarea creștinismului. Pentru Zonoobi și soția sa, Afsaneh (devenită Katarina), botezul marchează o nouă șansă. „Acum suntem liberi și putem fi noi înșine”, a spus ea. „Cel mai important, sunt foarte fericită că copiii noștri vor avea un viitor bun aici și pot beneficia de o educație bună în Germania.”

Motivația convertirii

Este credința motivația unică a convertirii lor? Declarațiile oferite permit descifrarea și a unei alte cauze. Un alt musulman devenit membru al bisericii luterane din Germania este Vesam Heydari. Inițial s-a convertit în 2009 în Norvegia, acolo unde a încercat să obțină azil. Autoritățile norvegiene i-au respins solicitarea pe motiv că nu putea demonstra că a fost persecutat în țara sa datorită convingerilor sale creștine. Drept urmare, s-a mutat în Germania pentru a obține statutul de refugiat. Este încă în așteptarea unei decizii.

„Majoritatea iranienilor de aici nu s-au convertit din motive de credință”, a spus Heydari. „Ei doresc doar să rămână în Germania.”

Atunci când sunt întrebați, refugiații mărturisesc că s-au convertit din convingere, însă o femeie din Iran a recunoscut că a reușit să convingă mai mulți conaționali de-a ei să accepte convertirea pentru a-și spori șansele obținerii azilului. Nu recunosc existența acestei motivații de teama unei eventuale expulzări. Oricum, riscurile convertirii rămân, pericolul continuând să subziste în țara de origine. De aceea candidații la botez refuză să își spună public numele pentru a evita eventuale persecuții asupra celor rămași acasă.

Luteranii, în vogă

Pentru pastorul Martens, motivația convertirii lor nu este deloc importantă. „Îi primesc pe acești oameni deoarece cred că, venind aici, au șansa de a se schimba, în ciuda motivației inițiale pentru a face acest lucru”, a spus pastorul. A recunoscut că din cei recent creștinați numai 10% nu se mai întorc în biserică. Mulți dintre candidații lui Martens vin de la distanțe apreciabile, vestea că botează musulmani răspândindu-se cu rapiditate. După o perioadă de 3 luni de „curs intensiv” în tainele creștine, solicitanții pot să devină nu doar creștini, ci sunt chiar ajutați de pastor să obțină mai repede dreptul de azil. În timp ce alte biserici din Germania se luptă cu numărul din ce în ce mai mic al credincioșilor, pastorului Martens i-a crescut congregația în ultimii doi ani de la numai 150 de enoriași la 600. Mai mult, susține că mai are pe lista de așteptare încă vreo 80 de persoane, majoritatea iranieni, dar și câțiva afgani. Și alte comunități creștine din Germania, printre care bisericile luterane din Hanovra și Renania, au raportat, de asemenea, un număr tot mai mare de iranieni care solicită botezul.

Provocări

Date oficiale cu privire la numărul de musulmani care s-au convertit în Germania în ultimii ani nu există, fiindcă fenomenul este oarecum nou. Însă se înțelege de la sine că acești convertiți sunt o minoritate în comparație cu totalul de 4 milioane de musulmani din țară. Odată cu noul val de imigranți, este posibil să apară și date noi. Ceea ce surprinde este că iranienii se convertesc preponderent în bisericile protestante, sesizează editorii de la Patheos. De ce nu și la catolici? În opinia lor, aderarea la Biserica Catolică este mai dificilă și necesită mai mult timp. Iar pentru refugiați, timpul este extrem de prețios.

O scurtă privire în istorie arată că fenomenul nu este deloc nou. În Evul Mediu, mulți evrei au preferat să adopte creștinismul, crezând că așa vor fi în siguranță. Asta a dus la apariția unei noi categorii sociale: conversos, sau noii creștini. În Spania, li se spunea marranos („porci”), fiind o formulă profund jignitoare prin care se dorea diferențierea acestora de cei care practicau creștinismul din convingere. Nu puține au fost cazurile în care evreii convertiți continuau să practice în secret iudaismul. Scăpând însă de restricțiile ce le fuseseră impuse din cauza apartenenței la iudaism, au putut primi funcții politice importante. Mai târziu, au fost aprig persecutați de Inchiziție, care îi acuza de falsă convertire.

Deci islamicii ajunși în Germania nu recurg acum la o tactică originală și, mai mult decât atât, situația lor nu este deloc comparabilă cu cea a concetățenilor lor care și-au asumat riscul convertirii în țara de origine. Cazuri de acest gen au fost menționate de presă. Prin comparație, opțiunea refugiaților de a trece la creștinism odată ajunși în Europa este discutabilă. Totuși „cine știe dacă acești noi creștini nu sunt motivați de teamă și oportunism sau de fuga de martirajul pe care îl oferă regiunea lor ori de o combinație a celor două?” conchid editorialiștii de la Patheos. Sunt întrebări-dilemă în spatele cărora se poate citi complexitatea fenomenului și dificultatea decriptării cu precizie a motivațiilor umane. Din această perspectivă, poate că așteptările pastorului luteran nu sunt tocmai fanteziste.

Sursa