Am întrebat studenții de ce renunță la facultate

[TG Chinez]

Rata de absolvire din Noua Zeelandă este în cel mai jos punct, o statistică ce face aluzie la deziluzia răspândită printre studenții Kiwi cu studii superioare. Statisticile sugerează că din studenții care încep facultatea în 2016, doar 66% o vor absolvi. Astfel, Noua Zeelandă a devenit țara cu cea mai mică rată de absolvire din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

VICE a vorbit cu patru studenți care au abandonat școala la 21 de ani și i-a întrebat ce ar face diferit dacă ar putea s-o ia de la capăt.

Josh, Arte Plastice

VICE: Bună, Josh, poți să-mi spui de ce ai renunțat la școală?

Josh: Păi, eu de fapt am plecat imediat după liceu într-o călătorie de un an. Când m-am întors, m-am trezit în punctul ăla în care nu știam ce să fac cu viața mea, așa că m-am hotărât să renunț după primul an de facultate.

Cred că nu mi-a convenit faptul că, după absolvire, aveam doar două opțiuni: profesor de arte sau artist. Știam că nu vreau să predau și m-am gândit că nu-mi trebuie diplomă ca să fiu artist.

Crezi că oamenii se duc la facultate doar ca să aibă o activitate?

Categoric. Știu mulți oameni care se duc la facultăți ca Universitatea Victoria, ca să studieze comerț sau orice altceva, pentru că nu vor să infrunte viața reală. Pot trăi din ajutorul de la stat, cu note de trecere și petreceri în fiecare weekend.

Deci nu te surprinde rata mică de absolvire?

Nu chiar. Eu cred că unii fac o facultate fără să fie pasionați de domeniu. Vor doar viața de student, unde te poți îmbăta oricând și poți ieși cel puțin trei zile pe săptămână. E mai mult ca o detașare de lumea reală decât un studiu.

După ce ai terminat liceul, ce opțiuni ai avut: facultate sau job?

Cam astea au fost. Nimeni nu vrea să fie cel care nu pleacă din orașul natal după liceu. Mulți adolescenți vor să scape și facultatea este o modalitate de evadare.

Acum stai în Londra. Care e planul tău?

Mi-am dat seama că îmi place mult design-ul grafic, dar chiar e greu să te angajezi ca designer fără o diplomă în CV. Deci, plănuiesc de la anul să mă întorc în Wellington și să-mi continui studiile, acum că știu ce vreau să fac.

Sophie, Biomedicină & Psihologie

VICE: Sophie, de ce ai renunțat la facultate?

Sophie: Am făcut șase luni și chiar îmi plăcea, dar presiunea socială m-a determinat să renunț. Locuiam într-un apartament nasol care mă făcea să detest orașul și simțeam nevoie de o schimbare.

Cât timp ți-ai înghețat facultatea? Știai că o să te întorci?

Mi-am luat un an pentru mine și cu siguranță nu credeam că o să mă mai întorc.

Ai simțit asta ca pe un eșec?

Doamne, m-am simțit atât de vinovată și apoi m-am chinuit să țin pasul cu restul. Deja eram în urmă cu un an, lucru care m-a incomodat, deoarece colegii mei intraseră la facultate după liceu. M-am gândit că dacă mă întorc o să fiu prea în urmă. Acum îmi dau seama că nu e mare scofală.

Ai simțit lipsa opțiunilor după liceu?

Da, clar. Și felul în care te presează să aplici la diverse universități, de parcă ești obligat. Te duceai la facultate doar ca să stai în cămin.

Dar tu nu ai stat în cămin, corect?

Nu. Eu cred că și ăsta e un motiv pentru cei care renunță. Toată lumea se duce la facultate ca să se bucure de atmosfera căminelor studențești. În primul an doar petreci constant și îți faci datorii. De abia în anul doi ajungi să realizezi că nu-ți place specializarea.

De ce te-ai întors la facultate?

Practic m-am mutat în Auckland și m-am angajat ca bonă, dar mi-am dat seama că asta nu o să mă satisfacă. Mereu am fost interesată de știința mediului, așa că am hotărât să o iau de la capăt. A fost cea mai bună alegere, că trebuie și un pic de studiu.

Daisy, Comunicare

VICE: Povestește-mi un pic despre ce studiai și de ce ai renunțat?

Daisy: Eu voiam să studiez jurnalism radio, dar cursurile de comunicare erau prea generale. Mi se părea că erau prea multe lucruri care nu se aplicau în cazul meu, fără pic de relevanță pentru ce voiam să fac. Mi s-a luat destul de repede. Oricum stăteam tot acasă și părea ca o extensie a anilor de liceu.

Deci nu ți s-au părut suficient de stimulante cursurile?

Mi s-a părut că toate lucrurile cu care m-am chinuit în liceu reveneau. Totul părea doar de suprafață, nu învățai de dragul educației sau să te pregătești psihic pentru lumea reală, ci doar ca să treci examenele. Nici măcar nu mergeam la conferințe ca să strângem informații pentru eseuri. Totul părea foarte nișat.

Facultatea a fost prima alegere după liceu?

Da, clar. Numai despre asta se vorbea: la ce facultate te duci și ce vrei să studiezi. Era multă presiunea din toate părțile. Mi-ar fi plăcut să plec într-o călătorie imediat după absolvire, dar nu am avut suficienți bani.

Cu ce ai atribui aceasta rata de absolvire în scădere?

Păi, toată viața ești integrat în sistemul educațional și nu e o alegere, ci o obligație. Deci, eu cred că există un fel de presiune internă sau externă să continui cu studii formalizate.

Eu am simțit multă presiune din partea liceului să aleg un curs care să se potrivească cel mai bine cu aspirațiile mele profesionale. Nici măcar nu mă gândisem așa departe. Mi-am dat seama de asta destul de timpuriu și am ales să plec. Cred că și mai mulți oameni ar renunța la facultate, dacă ar ști că există opțiunea asta.

Ai vreun regret?

Nici măcar unul. Mi-ar plăcea să lucrez și la radio, dar îmi place ce fac în momentul ăsta. Îmi iubesc viața!

Sursa: Click!

 

[Marius]

Closed.