Jump to content

Depresia.


Elena
 Share

Recommended Posts

image.jpg

 

Depresia este o tulburare psihica intalnita foarte des, ce implica intreg corpul, starea de spirit si gandurile. Trebuie sa precizam faptul ca depresia nu este doar o stare trecatoare sau controlabila de tristete si nu reprezinta o slabiciune de caracter. Aceasta afectiune poate lua forme multiple, de la distimie si tulburari afective de sezon, pana la tulburare bipolara sau maniaco - depresiva.

Cercetarile au dovedit faptul ca tulburarile depresive sunt afectiuni ale creierului - imaginile obtinute prin rezonanta magnetica au aratat ca persoanele ce sufera de depresie se evidentiaza prin functionarea anormala a partilor din creier ce moduleaza starea de spirit, gandirea, somnul, apetitul si comportamentul. Totodata apare o dezechilibrare a unor neurotransmitatori importanti.

Originea tulburarilor depresive este plurifactoriala, imbinand agenti genetici, biochimici, de mediu si psihosociali. Factorii biologici pot fi predispozitia genetica, anumite afectiuni neurologice (Parkinson, scleroza multipla, atacuri cerebrale), expunerea la agenti chimici (medicamente sau abuz de stupefiante) sau afectiuni medicale cronice, insotite in special de durere si stres. Factorii psihosociali includ pierderile afective majore si traumele ce au avut loc mai ales in prima parte a vietii, precum si capacitatea de a gestiona aceste evenimente.

Persoanele cu un nivel de stima de sine scazut, care privesc lumea si propria imagine cu pesimism, sau cele care sunt coplesite foarte usor de situatiile stresante, sunt predispuse la depresie, insa nu este clar daca aceste caracteristici reprezinta debutul bolii sau doar o predispozitie psihosociala.

Simptomele depresiei
Sentimentul de tristete nemarginita si lipsa sperantei nu sunt singurele simptome ce ne pot duce cu gandul la o stare patologica de depresie. Apatia, lipsa de energie, sentimentul de gol in suflet si chiar starea continua de iritabilitate, furie sau anxietate, toate acestea pot fi indicii ale depresiei. Tulburarile depresive afecteaza capacitatea pacientului de a munci, studia, dormi, de a se alimenta si a se distra, iar sentimentele de neputinta si lipsa sperantei sunt foarte intense si de durata. Aceste trairi duc la indepartarea de prieteni si familie, precum si la cresterea sau scaderea in greutate.

In cazul in care prezentati cateva din urmatoarele simptome pe o perioada mai mare de doua saptamani, consultati medicul: oboseala si lipsa energiei; pierderea interesului in activitatile de zi cu zi si viata sexuala; pierderea apetitului sau cresterea acestuia; tulburari de somn - dificultati la adormire si trezire, somn prelungit; plans excesiv sau frecvent; dureri ce nu cedeaza la tratament; stare permanenta de neliniste si iritabilitate; scaderea puterii de concentrare, memorare si luarea deciziilor; sentimente de vinovatie, disperare, neputinta; ganduri de moarte si suicid, eventual incercari de suicid.

Tipuri de depresie
Depresiile pot fi usoare, moderate sau severe. Aceste tulburari se pot prezenta in mod diferit, in functie de varsta si sexul pacientului. De exemplu adolescentii sunt mai degraba irascibili si morocanosi, decat tristi, insa tratamentul depresiei la aceasta varsta are un prognostic extrem de pozitiv. Varstnicii se confrunta cu dificultati specifice varstei, cum ar fi pierderea autonomiei si independentei fizice, pierderi afective, iar depresia este o parte integranta a procesului de imbatranire.

La barbati depresia se manifesta prin sentimente de slabiciune si emotionalitate excesiva, insa acestia se plang mai degraba de oboseala, iritabilitate, tulburari de somn, si pierderea interesului in activitatile zilnice. De multe ori simptomele includ agresivitate, furie, comportament riscant si abuz de substante ce dau dependenta. Datorita in cea mai mare parte factorului hormonal, incidenta depresiilor este de doua ori mai mare la femei decat la barbati. Totodata, sentimentul de vinovatie si tulburarile de somn si apetit sunt mult mai probabile la femei.

•  Tulburare depresiva majora (TDM) - Simptomele sunt constante, moderate sau severe si pacientul este dominat de imposibilitatea de a experimenta placere de orice fel (anhedonie). Acest tip de depresie apare in episoade repetate de-a lungul vietii si include un important factor genetic, predispozitia la boala fiind mostenita. Prognosticul pozitiv depinde de varsta tardiva de debut, tratamentul medicamentos profilactic, mediul familial stabil, factorii psihosociali precedenti bolii normali, absenta internarilor prelungite, precum si absenta altor afectiuni psihice. Tulburarea depresiva majora este divizata in mai multe tipuri:

- Depresie psihotica - Tulburare depresiva majora caracterizata de manie - bolnavul crede ca a comis pacate impardonabile, este persecutat, etc. Aceste persoane pot avea halucinatii auditive sau vizuale.
- Depresie catatonica - Este caracterizata de retard psihomotor sau activitate inutila excesiva, grimase, repetarea sau imitarea unor cuvinte sau miscari. Aceasta forma de depresie este foarte grava si necesita tratament specializat.
- Melancolia - Aceasta stare se manifesta prin lipsa profunda a placerii in orice domeniu, sentiment excesiv de vinovatie, retard psihomotor sau agitatie, pierdere semnificativa in greutate, o tristete diferita de cea resimtita dupa moartea cuiva drag, insomnie dimineata, cateodata idei de suicid.
- Depresie atipica - Este un tip de depresie ce se manifesta prin hipersomnie si apetit excesiv, hipersensibilitate la reactiile critice din jur, senzatie de greutate in brate si picioare. Simptomele pot disparea temporar, insa revin si se agraveaza in timp.

•  Tulburare distimica - Este o tulburare afectiva majora, cu simptome mai usoare - stare generala de tristete si lipsa de interes - decat in cazul tulburarilor depresive majore, insa pe o perioada indelungata: cel putin doi ani la adulti si un an la copii si adolescenti. Simptomele mai includ scaderea sau cresterea apetitului, insomnie sau somnolenta, lipsa energiei, stima de sine scazuta, dificultati de concentrare si luare a deciziilor, lipsa sperantei. Unele persoane cu distimie pot avea si episoade de depresie profunda. Pacientii cu distimie sunt mai predispusi la anxietate, abuz de substante sau tulburari de personalitate.

Sursa: la psiholog

 

 

Link to comment
Share on other sites

  • Elena locked this topic
Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.