[21 decembrie] 1989 - începea Revoluţia şi la Bucureşti

BIS aka OldNab · December 21, 2017

În urmă cu 28 de ani, în Bucureşti izbucnea Revoluţia care a dus la căderea regimului comunist. După o noapte de foc, Ceuşeascu fugea, puterea rămânând scurtă vreme în mâinile poporului din stradă. Ce a urmat nu a fost elucidat nici până astăzi, vinovaţi de sute de crime rămânând nepedepsiţi.

Manifestaţiile începute la Timişoara, în 15 decembrie 1989, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes, însoţite de o reprimare sângeroasă, dar şi de declararea oraşului liber de comunism, în 20 decembrie 1989, şi-au găsit ecoul la Bucureşti în 21 decembrie.

Într-un discurs televizat, Ceauşescu, întors din Iran în 20 decembrie 1989, îi etichetează pe cei de la Timişoara drept duşmani ai revoluţiei socialiste. Pentru a doua zi, convoacă o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat, în faţa Comitetului Central. De la balconul CC, în vremea prânzului, Ceauşescu se adresează mulţimii evocând realizările revoluţiei socialiste şi ale "societăţii socialiste multilateral dezvoltate" din România, însă reacţia mulţimii nu este cea aşteptată. Este aplaudat doar în primele rânduri.

La un moment dat se aude o explozie, despre care se ştie acum că a fost provocată de un grup de timişoreni veniţi la Bucureşti, şi mulţimea începe să se agite. "Alo! Alo! Alo! Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi la locurile voastre!", încearcă Ceauşescu să îi potolească pe oamenii care începuseră să se împrăştie, aruncând pe jos steagurile şi pancartele cu lozinci. Încep în schimb să se audă alte lozinci, precum: "Jos dictatorul!”, "Moarte criminalului!”, Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”, "Jos Ceauşescu!“, "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!“.

Imaginea lui Ceauşescu din acel moment - cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată - a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Înainte de a se retrage în sediul CC, Ceauşescu promite creşterea salariilor cu 100 de lei.

Între timp, participanţii la adunare se regrupaseră la Universitate. La Intercontinental a fost improvizată o baricadă din mese şi scaune. Tot mai mulţi oameni ies în stradă ocupând tot centrul Capitalei, din Piaţa Rosetti până în Piaţa Mihail Kogălniceanu şi de la Romană până la Unirii. Apar şi steagurile naţionale cu stema comunistă tăiată şi începe să se cânte "Deşteaptă-te române", interzis în timpul regimului comunist.

Ceauşescu cere mobilizarea tuturor forţelor armate pentru lichidarea manifestaţiei. Spre seară începe represiunea, coordonată de ministrul Apărării Naţionale Vasile Milea, care va dura până a doua zi. Sunt detaşaţi soldaţi, tancuri, TAB-uri, ofiţeri ai Unităţii Speciale de Lupta Antiteroristă (USLA) şi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine civile. Se trăgea asupra mulţimii de pe clădiri, străzi laterale şi din tancuri. Au fost oameni împuşcaţi, înjunghiaţi, striviţi de vehiculele armatei. Alţii erau bătuţi şi reţinuţi de miliţieni, fiind duşi la Jilava. Baricada de la Inter a fost spulberată după miezul nopţii. Măcelul a continuat până la 3.00 dimineaţa, când nu mai era nimeni pe stradă. Caldarâmul a fost spălat de sânge de maşinile pompierilor şi Salubrităţii. În acea noapte au fost omorâţi 49 de oameni, aproximativ 500 răniţi şi peste 1.000 reţinuţi şi duşi la Jilava.

Vestea celor petrecute în timpul nopţii în centrul Bucureştiului ajunge la primele ore ale dimineţii la muncitorii de pe marile platforme industriale din jurul oraşului, spre care s-au îndreptat supravieţuitorii măcelului.

La ora 7.00 dimineaţa, zeci de mii de muncitori din Militari, Pipera, de la Uzinele "23 August" şi Republica se îndreptau spre centrul oraşului, purtând steaguri fără stemă. Barajele instalate pentru a împiedica accesul în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Palatului s-au dovedit inutile. Două ore mai târziu, Piaţa Universităţii era plină de demonstranţi, cu care începuseră să fraternizeze şi forţele armate.

În jurul orei 9.30, Vasile Milea s-a sinucis, fiind numit ministru al apărării Victor Stănculescu. S-a instituit starea de necesitate în întreaga ţară, care interzicea întrunirea în grupuri mai mari de cinci persoane. La acea oră, în centrul Bucureştiului se aflau peste 100.000 de oameni. În jurul orei 11.30, Ceauşescu a luat o portavoce şi a încercat să se adreseze mulţumii de la balconul Comitetului Central, dar a fost întâmpinat cu un val de dezaprobare şi furie. Din elicoptere erau împărţite manifeste în care li se spunea oamenilor că este o diversiune şi li se cerea să nu se lase manipulaţi şi să meargă acasă.

Manifestanţii care au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central au forţat uşile masive ale clădirii şi au escaladat balconul. Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişul clădirii, unde erau aşteptaţi de un elicopter. După fuga dictatorului, manifestanţii au ocupat atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind considerat momentul victoriei Revoluţiei.

În jurul orei 12.50, Televiziunea Română îşi reia emisia. Mircea Dinescu şi Ion Caramitru apar în fruntea unui grup de revoluţionari, anunţând fuga dictatorului. În majoritatea localităţilor din România se declanşează atunci manifestaţii spontane de protest faţă de regimul ceauşist şi de solidarizare cu revoluţia.

După ora 14.00, soseşte la Televiziune şi Ion Iliescu. Petre Roman citeşte de pe balconul CC al PCR Declaraţia în trei puncte a Frontului Unităţii Poporului, care este citită în jurul orei 15.00 şi la Televiziune. În jurul lui Iliescu se formează un grup care se deplasează la sediul CC, unde sunt rostite discursuri. Se întorc apoi la Televiziune, iar în jurul orei 23.00 este anunţată constituirea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ca noul organ al puterii.

Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic "terorişti". Populaţia şi armata sunt chemate să apere cuceririle revoluţiei. Ion Iliescu personal, prin televiziune şi radio, a făcut apel la populaţie să iasă din nou pe străzi pentru reuşita revoluţiei. Este din nou deschis focul asupra mulţimii şi sunt atacate Piaţa Universităţii, Piaţa Platului, Televiziunea, Radioul, sediile companiei de telefoane, Casa Scânteii, oficii poştale aeroporturile Otopeni şi Băneasa, spitale şi Ministerul Apărării. În noaptea de 22 spre 23 decembrie, jurnalistul francez Jean-Louis Calderon moare călcat de un tanc în Piaţa Palatului.

Sunt transmise informaţii neverificate, contradictorii, care creează o stare de psihoză generală. Astfel, la Aeroportul Otopeni sunt trimise întăriri, dar apărătorii cred că sunt atacaţi şi deschid focul asupra lor, omorând în jur de 50 de militari.

Pierderile de vieţi omeneşti pe fondul dezinformărilor alimentate de mesaje difuzate oficial şi zvonuri privind aşa-zisele acţiuni ale teroriştilor continuă şi în următoarele două zile. S-au distribuit arme multor civili pentru a acţiona în colaborare cu forţele armate. Grupuri de soldaţi şi civili trăgeau haotic oricând se auzea un foc de armă răzleţ, dar şi la orice mişcare suspectă, precum deschiderea unei ferestre sau chiar mişcarea unei perdele.

Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar.

Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, dacă până pe 22 decembrie în momentul fugii soţilor Ceauşescu s-au înregistrat în Bucureşti 49 de morţi şi 599 de răniţi, ulterior au fost omorâţi 515 oameni şi răniţi alţi 1.162. În ţară au fost 1.104 morţi şi 3.321 răniţi, dintre care pe 22 decembrie la amiază erau 126 morţi şi 1.107 răniţi.

SURSĂ: Mediafax.

Edited January 18, 2023 by BIS aka OldNab

BIS aka OldNab · December 21, 2018