Jump to content

NEW - Secțiunea cu https://forum.b-zone.ro/sugestii/ e acum deschisă. Sfaturi pentru a posta găsiți aici.

Sign in to follow this  
BIS aka OldNab

[13 februarie] 1785 - sinuciderea lui Crişan

Recommended Posts

Gheorghe Crisan.jpg

 

 

 

 

 

La data de 13 februarie 1785, Gheorghe Crișan, pe numele său adevărat Marcu Giurgiu, unul din conducătorii răscoalei țărănești din 1784 din Transilvania și cunoscută mai ales sub titlul generic de „răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, s-a spânzurat cu nojițele de la opinci în timpul detenției în închisoarea din Alba Iulia.

 

Lui Marcu Giurgiu i se spunea Crişan, pentru că era de loc din ţinutul Zarandului, ținut prin trece Crişul Alb, iar locuitorilor de aici li se mai spuneau și „crişeni”, fapt pentru care și lui Marcu Giurgiu oamenii i-au spus „Crișan”.

 

După înăbușirea răscoalei în decembrie 1784, Crişan a încercat să se ascundă, cu gândul ca în primăvara lui 1785 să reia lupta, dar a fost prins tot prin trădare precum Horea şi Cloşca și încarcerat alături de aceștia la Alba Iulia.

 

Crişan a fost trădat de către nouă ţărani în frunte cu preotul greco-catolic Moise din satul Cărpeniş, fiind prins pe drumul ce duce spre Ponor, de un regiment al armatei imperiale austriece. Imediat după capturare, Crişan a fost dus la Abrud şi interogat de către maiorul Pückler, pentru ca în final să fie dus la Alba Iulia şi întemniţat în celula aflată sub clădirea Gărzii Mari.

 

Ştiind ce avea să urmeze și nedorind să fie batjocorit de către călăii săi, Crişan se va spânzura cu nojiţele de la opinci, la data de 13 februarie 1785. Dar nici după moarte Crişan nu a scăpat de furia nobilimii maghiare, deoarece contele Iankovits va decide o sentinţă macabră şi anume că trupul fără viaţă a lui Crişan fie păstrat şi târât la locul execuţiei lui Horea şi Cloşca, execuţie ce a avut loc dimineaţa zilei de 28 februarie 1785.

 

După tragerea pe roată şi tăierea în bucăţi a trupurilor tovarăşilor săi, și trupul lui Crişan avea să fie despicat în bucăţi ce vor fi expuse public în localităţi precum Abrud, Bucium, Brad şi Mihăileni, localități ai căror ţărani se răsculaseră și fuseseră alături de cei trei martiri români.

 

Răscoala și moartea în chinuri a celor trei martiri vor avea însă un larg ecou în ţară şi în străinătate, iar numele lor vor rămâne pentru totdeauna în istoria şi conștiința poporului român.

 

 

SURSĂ: Marian Cojanu.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest
This topic is now closed to further replies.
Sign in to follow this  

×