Jump to content

[14 martie] 1879 - naşterea lui Albert Einstein


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

Ce a descoperit Albert Einstein despre călătoria în timp. Care sunt  misterele timpului din perspectiva savanților

 

 

 

Personalitate complexă şi un om de ştiinţă vizionar, Albert Einstein este probabil cel mai cunoscut fizician al tuturor timpurilor. Mulţi au auzit de numele lui dar puţini sunt cei care înţeleg importanţa descoperirilor acestuia. În continuare vom vedea câteva evenimente mai importante din viaţa sa.

 

Einstein se naşte la 14 martie 1879 în Ulm, Germania, într-o familie de evrei. Deşi astăzi este considerat unul dintre cei mai inteligenţi oameni care au trăit vreodată, în copilărie Einstein nu părea un copil prea inteligent, ba chiar din contra. Acesta începe să vorbească abia de la vârsta de 3 ani, părinţii lui considerând din această cauză că este retardat. Deşi a început să vorbească aşa târziu micul Einstein vorbea cu fluenţa şi vocabularul unui adult.

 

Încă de mic, Einstein obişnuia să analizeze detaliat orice idee, informaţie sau fenomen pe care le întâlnea în lecturile sale. Această capacitate împreună cu talentul său de autodidact i-au permis să înveţe o mulţime de lucruri despre legile lumii în care trăieşte. Se consideră că pasiunea lui pentru fizică s-a născut când tatăl său i-a dăruit o busolă. Micul Albert a devenit curios de forţa care ghidează acul busolei.

 

La vârsta de 6 ani, la insistenţele mamei sale, micul Albert ia lecţii de vioară. Einstein dovedeşte un real talent pentru vioară şi va continua să cânte toată viaţa. În momentele în care cercetările sale se aflau într-un impas sau avea vreo problemă de altă natură, Einstein cânta la vioară.

 

Casa familiei Einstein era frecventată de un tânăr student la medicină, Max Talmud, care îi va împrumuta micuţului Einstein numeroase cărţi de ştiinţă şi filozofie. Astfel Einstein începe să citească însetat de cunoaştere şi îşi formează o bază solidă de cunoştinţe ştiinţifice.

 

La vârsta de 11 ani este înscris la un gimnaziu de elită din Munchen. Acest gimnaziu era bazat pe modelul milităresc specific tuturor şcolilor din Germania acelor vremuri. Disciplină era strictă, iar profesorii era foarte autoritari. Einstein nu se putea adapta acestui mediu, iar cursurile erau pentru el foarte plictisitoare. La şcoală, profesorii îl considerau un copil problematic deoarece acesta nu se putea adapta sistemului de învăţământ şi nu era interesat de cursurile ţinute. Einstein era o fire introvertită şi singuratică, fiind evitat de colegii săi.

 

Deşi nu dădea mari rezultate la şcoală, Einstein a fost de mic un auto-didact. Încă de la o vârstă fragedă începe să studieze fizica şi matematica. La 12 ani, Einstein cunoştea întreaga geometrie euclidiană.

 

La vârsta de 15 ani, împreună cu familia sa Einstein se mută la Pavia, Italia. Aceasta mutare este datorată afacerilor tatălui său. Acest lucru îi permite să scape de serviciul militar, care în Germania era obligatoriu de la vârsta de 16 ani.

 

La vârsta de 17 ani, Einstein pleacă în Elveţia pentru a se înscrie la Universitatea Politehnică din Zurich, una dintre universităţile de prestigiu ale acelor vremuri. Deşi nu trece examenul de admitere, profesori îi promit că va fi admis anul viitor. Einstein se  înscrie la liceul din Aaarau. Sistemul şcolar din Elveţia îi va fi prielnic lui Einstein; aici profesori respectau caracterul şi modul de a gândi a fiecărui elev. În această perioadă Einstein se indrăgostește pentru prima dată de Mari, fiica profesororului său de istorie. În Elveţia, Einstein a început pentru prima dată să socializeze. Deja din această perioadă, Einstein îşi pune pentru prima dată întrebarea care va constitui esenţa cercetărilor sale de mai târziu: ,,Ce s-ar întâmpla dacă am putea călători cu viteza luminii?’’

 

În anul 1896, Einstein se înscrie la Politehnica din Zurich. Aceasta era una din instituţiile de prestigiu ale acelor vremuri şi dispunea de unele dintre cele mai dotate laboratoare. Dar mare a fost dezamăgirea lui Einstein când a văzut că profesorii predau după vechile principii ale fizici, nefiind la curent cu noile descoperiri. Einstein îşi petrecea mult timp în cafenele unde purta discuţii ştiinţifice cu colegii săi.

 

Din cauza faptului că unii profesori îi purtau antipatii puternice, nu obţine nicio funcţie în universitate, iar lucrarea sa de doctorat este respinsă.

 

De la terminarea studiilor, în 1901 şi până în 1914 când se mută în Berlin, Einstein îşi schimbă foarte des locul de muncă; lucrează ca meditator, tutore, profesor la o şcoală particulară, examinator la Institutul de Patente şi profesor universitar. În anul 1905 Einstein obţine titlul de doctor al Universităţii din Zurich cu o teză despre determinarea dimensiunilor moleculare.

 

Anul 1905 este un an al minunilor pentru Einstein. În acest an publică un număr mare de teorii şi articole, printre care şi teoria relativităţii, care îi aduce ulterior celebritatea. Tot în acest an publică teoria efectului fotoelectric, care îi va aduce Premiul Nobel.

 

Deşi teoria relativităţii a fost publicată în numeroase reviste ştiinţifice, aceasta nu era luată în seamă de comunitatea ştiinţifică, dar Einstein primeşte o scrisoare de la Max Planck în care acesta îşi exprimă interesul pentru teoria sa. Interesul lui Plack, o personalitate importantă a fizicii pentru teoria sa reprezenta un pas înainte pentru Einstein.

 

În anul 1909, Einstein îl cunoaşte pe Max Planck, cu care va menţine o relaţie de prietenie întreaga viaţă, în ciuda faptului că aveau opinii politice diferite, Planck fiind un puternic susţinător al politicii Germaniei. În această perioadă a fost numit profesor al universităţii din Zurich.

 

În 1914 se mută în Berlin, unde obţine funcţia de director al Institutului Kaiser Wilhelm şi profesor la Universitatea din Berlin.

 

În 1919, observaţiile astronomice, privitoare la direcţia luminii, confirma teoriile lui Einstein. Tot în 1919, Mileva pronunţa divorţul. După ascensiunea lui Einstein şi naşterea primului lor copil, relaţia dintre cei doi s-a răcit puternic. Mileva se ocupa doar de treburile casnice, iar Einstein era din ce în ce mai absorbit de teoriile sale. Tot în Berlin se căsătoreşte cu Elsa, care îl va însoţi peste tot unde călătorea.

 

În 1927 îl cunoaşte pe Niels Bohr, unul dintre părinţii mecanici cuantice. Împreună cu acesta va dezvolta mecanica cuantică. Deşi mecanica cuantică rezultă din teoriile sale, Einstein nu era de acord cu interpretarea şcolii de la Copenhaga, din care făceau parte prinţe alţii Niels Bohr şi Werner Heisenberg. Discuţiile în legătură cu mecanica cuantică au continuat mult timp, dar Einstein a murit fără să accepte această teorie. În ciuda acestui fapt, prietenia sa cu Niels Bohr a durat întreaga sa viaţă.

 

În 1932 datorită urcării la putere a naziştilor, evreu fiind, Einstein este nevoit să părăsească Germania şi se îndreaptă spre SUA, unde este numit profesor la Institutul pentru Studii Avansate din Princeton.

 

Restul vieţii lui este împărţită între politica şi ştiinţă. Einstein este un susţinător al dezarmării mondiale şi al emancipării popoarelor. Una dintre dorinţele lui din ultima parte a vieţii a fost teoria unificată a câmpurilor. Einstein visa să poată unifica teoria relativităţii cu cea a mecanicii cuantice, pentru a creea o teorie care să descrie întregul univers.

 

Einstein moare în 1955, ca urmare a unui atac de cord, provocat de o afecţiune netratată a unor vase de sânge. Un medic din spitalul Princeton, i-a extras creierul, fără acordul familiei sale, în speranţa că se va descoperi ce îl face pe Einstein atât de inteligent.

 

 

SURSĂ: Jurnal Spiritual.

Edited by BIS aka OldNab
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.