Jump to content

Sezonul 2 de Maraton a început. Detalii aici

Cartea Recordurilor pe sa-mp a revenit. Mai multe detalii aici

Sign in to follow this  
BIS aka OldNab

[15 mai] 1873 - moartea lui Alexandru Ioan Cuza

Recommended Posts

Imagini pentru unirea principatelor romane 1859

 

 

 

 

 

 

După abdicarea din 1866, Alexandru Ioan Cuza a supraviețuit în stăinătate. În septembrie 1867, s-a mutat la Oberdöbling, lângă Viena. Pe 21 mai 1870, fostul domnitor vindea casa din Austria și, la prescripțiile medicului, pleca în Italia. Deziluzionat să bată aceleași locuri, fără efect substanțial penntru plămânii săi șubrezi, Cuza a ajuns în iunie (1871) prin localitatea balneară Hale – din Austria și ajungea, în aceeași lună, la Viena; în iunie, cu o ultimă deznădejde, poposea iar la Reichenhall, mai mult pentru sănătatea Elenei Cuza (care avea dureri pricinuite de reumatism); în iarna 1871-1872, familia se găsea la casa ei din Florența.

 

În acea perioadă, Cuza purta o corespondență destul de activă cu Petre Grădișteanu. Pe 25 ianuarie 1873, scria însă împărătesei Eugenia, exprimându-și regretele pentru moartea lui Napoleon al III-lea; începea o perioadă de împăcare cu sine și cu lumea din jur, fiind dispus să ierte; își presimțea propriu-i sfârșit – după ce-l încunoștiințase pe Iordachi Lambrino de planurile sale, în mai 1873 s-a stabilit în Heidelberg, unde dorea să-și dea copiii la învățătură și să se trateze la un specialist. Elena Cuza ne-a oferit indicii asupra momentelor de final ale vieții lui Alexandru Ioan Cuza; pe 15 mai 1873, la ora unu și jumătate noaptea, Alexandru Ioan Cuza se înveșnicea (printre străini); cu ajutorul lui Theodor Rosetti (cumnatul lui), agent diplomatic de la Berlin, trupul domnitorului Unirii a fost îmbălsămat la cimitirul din Heidelberg; Mihail Sturdza, fostul domnitor al Moldovei, i-a asigurat un preot din Baden Baden.

 

Pe 27 mai 1873, sicriul ajungea în țară (cu trenul) după ce trecuse prin Cracovia, Lemberg și Cernăuți; în orașul din Bucovina, un corp de oaste austriac a prezentat onorul și depus o ghirlandă de flori; în gara Ițcani (Suceava) au ajuns peste 100 de delegați și o mulțime de suceveni (Dimitrie Gusti rostea o cuvântare, iar arhiereul Vladimir Suhopan a săvârșit o scurtă slujbă); la Verești, au venit săteni din tot Botoșaniul (în frunte că țăranul Simion Stanciu, fost deputat în Adunarea ad-hoc/ a urmat sicriul până la Ruginoasa); primiri asemănătoare au avut loc și la Dolhasca, Liteni și Pașcani. În gara Ruginoasa a fost așteptat de o mulțime de țărani, ostași, demnitari; pe o culme din apropiere, regimentul 5 de infanterie intona marșuri funebre (s-au tras 21 de salve de tun); sicriul a fost așezat într-un cort în curtea bisericii din Ruginoasa; s-a ridicat o tribună de la care s-au citit numeroase discursuri.

 

Domnitorul a fost înmormântat pe 29 mai 1873 la biserica din Ruginoasa; giulgiul care a acoperit sicriul domnitorului, cu tricolorul în bernă plus monogramele „A.I.I”. și cartea de condoleanțe unde se distinge iscălitura lui Mihail Kogălniceanu, se găsesc astăzi la Muzeul Militar „Regele Ferdinand".

 

 

SURSĂ: Radio România Actualităţi.

Edited by BIS aka OldNab

Share this post


Link to post
Share on other sites

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest
This topic is now closed to further replies.
Sign in to follow this  

×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.