Efectele Deciziei nr. 369/2017 pronunțată de Curtea Constituțională

[F4L John]

În primul rând, că prin Decizia nr. 369/2017, Curtea Constituțională își schimbă jurisprudența constantă până la acel moment, în sensul că se admite excepția de neconstituționalitate și se exclude pragul valoric care dă accesul la recurs. Ceea ce a avut în vedere legiuitorul în momentul la care a intrat în vigoare Codul de procedură civilă în 2013, prin instituirea acestui prag valoric pentru ca litigiile valabile în bani să fie susceptibile de recurs și acest recurs să fie soluționat de Înalta Curte, a fost aceea a instituirii unei ierarhizări în funcție de miza procesului. Până la urmă, 1 milion de lei nu înseamnă foare mult. Sunt aproximativ 200 mii de Euro și numai o categorie anumită de litigii care prin miza, prin valoarea lor patrimonială mai importantă ajungeau să fie soluționată de către cea mai înaltă instanță din țară.

 

Prin Decizia 369 din 2017, Curtea Constituțională spunea că își schimbă jurisprudența și consideră că, într-adevăr, prin instituirea acestui prag s-au aduce atingere dreptului de liber acces al justiției al cetățenilor la justiției, că s-ar face o discriminare nejustificată între dosare mai importante și dosare mai puțin importante doar în funcție de valoarea lor patrimonială în condițiile în care contenciosul constituțional consideră că nu valoarea conferă importanță unui litigiu, ci natura juridică. Motiv pentru care distinșii judecători ai acestei instanțe exclud acest prag, îl consideră absolut nejustificat și consideră că toți cetățenii care investesc instanțele cu litigiul valabil în bani ar trebui să aibă un acces nediscriminatoriu la un triplu grad de jurisdicție la un control de legalitate.

 

În considerentele Deciziei 369, oarecum ironice, identificăm și un alt aspect avut în vedere de această instanță respectiv acela că în opinia dânșilor singura rațiune pentru care legiuitor a instituit un asemenea prag valoric ar fi fost acela de a decongestiona Înalta Curte de Casație și Justiție, de soluționarea acestor recursuri având în vedere că potrivit art. 483 alin. (3) de principiu toate recursurile ar trebui să fie soluționate de către Înalta Curte. S-a ajuns totuși, pentru că să facem și legătura dintre litigiile de drept bancar, în situația în care din cea mai decongestionată instanță, Înalta Curte devine cea mai sufocată instanță, pentru că, dintr-o dată, ca efect acestei decizii, se vede asaltată de trimiterea pentru soluționare în recurs a tuturor litigiilor începute de la toate judecătoriile din țară, având ca obiect clauze abuzive și chiar și litigii de dări în plată, fie că este vorba de constestații, fie că este vorba de acțiunile întemeiate pe art. 8.

 

Avocat Valentina Preda

Partner STOICA & Asociații

 

Articol preluat de pe juridice.ro