Jump to content
Hostul a fost schimbat. Daca vedeti serverul offline readaugati rpg.b-zone.ro sau 141.95.124.78:7777 in clientul de sa-mp ×

[29 iunie] 1886 - naşterea lui Robert Schuman


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE, la un pas de  beatificare. Papa Francisc i-a recunoscut ”virtuţile eroice” – Evenimentul  Zilei

 

Omul politic și juristul Robert Schuman, considerat arhitectul proiectului de integrare europeană, ministru francez de Externe (1948-1952), s-a născut la 29 iunie 1886, în suburbia luxemburgheză Clausen, având cetățenie germană, potrivit robert-schuman.eu. "Europa se va crea prin realizări concrete, generând înainte de toate o solidaritate de fapt", sublinia Schuman la 9 mai 1950, cu ocazia citirii celebrei "Declarații Schuman".

 

Între 1904 și 1910, a studiat Dreptul, Economia, Filosofia politică, Teologia și Statistica la universitățile din Berlin, München, Bonn și Strasbourg. A obținut o diplomă în Drept cu cea mai înaltă distincție de la Universitatea din Strasbourg. După terminarea studiilor, în 1912, și-a deschis un cabinet de avocatură în Metz.

 

În timpul Primului Război Mondial, a fost scutit de serviciul militar din motive medicale, iar după încheierea războiului, a devenit activ în politică, începându-și cariera în sistemul serviciilor publice ca membru al Parlamentului francez pentru regiunea Moselle (1919-1940). A devenit cetățean francez în 1919, când regiunile Alsacia și Lorena au fost restituite Franței, potrivit site-ului europa.eu. A avut un rol decisiv în asigurarea reintegrării progresive a celor două provincii. Ca militant catolic, a reușit să mențină regimul confesional și școlar în Alsacia și a luptat pentru acordarea unui rol sporit al Bisericii în cadrul societății franceze, precum și pentru justiție socială.

 

La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, a făcut parte ca subsecretar de stat pe probleme de refugiați din guvernele Paul Reynaud și Philippe Petain. Pus în domiciliu supravegheat, în 1942, a reușit să evadeze și a intrat în mișcarea de rezistență franceză. Reușind să scape de deportarea în lagărul de concentrare de la Dachau, a fugit în zona "liberă" a Franței, unde s-a ascuns după invazia naţional-socialiştilor. Ascuns și dat în urmărire, contra unei recompense de 100.000 de mărci ale Reichului german, i-a sfidat pe germani pentru următorii trei ani, mai scrie site-ul europa.eu.

 

După Război a revenit în Lorena, unde a fost ales deputat și a devenit ministru de Finanțe, în 1946, în cadrul Guvernului Paul Ramadier. În intervalul 1947-1948, a deținut funcția de prim-ministru. În lupta contra inflației și a "pieței negre", a urmărit o politică de restricții pentru atingerea echilibrului bugetar.

 

Opera sa politică esențială s-a desfășurat în perioada 1948-1952, interval în care a fost ministru de Externe, sub nouă cabinete diferite, imprimând orientări noi în politica externă a Franței. A mai fost ministru al Justiției între 1955 și 1956, conform site-ului Comisiei Europene, ec.europa.eu. În calitate de ministru de Finanțe și de Externe, a fost negociator cheie al unor tratate și inițiative importante precum Statutul Consiliului Europei (semnat în 1949), Tratatul Atlanticului de Nord (semnat în 1949), Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (semnată în 1950), Tratatul de la Paris instituind Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) (semnat în 1951).

 

Planul Schuman, celebru în întreaga lume și realizat împreună cu Jean Monnet, a fost prezentat la 9 mai 1950, zi considerată în prezent data nașterii Uniunii Europene. Răspunsul din partea cancelarului german Adenauer a fost unul pozitiv, astfel încât s-au pus bazele construcției europene, prin crearea, la Luxemburg, a CECO, care includea și Germania (1951). Potrivit site-ului http://europa.eu/, planul propunea exercitarea unui control comun asupra producției de cărbune și oțel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Schuman era convins că, datorită acestei colaborări, războiul va deveni "nu doar de neconceput, ci practic imposibil", potrivit sursei menționate mai sus.

 

Procesul început prin Tratatul de la Paris din 1951 a fost continuat prin proiectul Comunității Economice Europene (CEE), ratificat la Roma în 1957 și care reunea Franța, Germania, Italia și Beneluxul. Din 1993, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, Comunitatea Economică Europeană și-a schimbat denumirea în Uniunea Europeană, constructul european devenind, pe lângă unul economic și unul politic. 

 

Între 1958 și 1960 a fost primul președinte al Adunării Parlamentare Europene (în prezent, Parlamentul European), iar în momentul în care a părăsit această funcție, Parlamentul i-a acordat titlul de "părinte al Europei". Datorită importanței "Declarației Schuman", pe care a prezentat-o la data de 9 mai 1950, această zi a fost desemnată "Ziua Europei". În semn de onoare față de eforturile sale de pionierat pentru o Europă unită, zona din Bruxelles unde își au sediul mai multe instituții ale Uniunii Europene poartă numele de Robert Schuman, menționează site-ul www.robert-schuman.eu.

 

Robert Schuman a încetat din viață în Scy-Chazelles din Lorena, la 4 septembrie 1963, la un an după retragerea sa din viața politică.

 

Casa pe care a moștenit-o Schuman în 1924 în satul Scy-Chazelles din Lorena, a fost restaurată în 2004, fiind astăzi transformată în muzeu. În ianuarie 2012, casa a primit eticheta de "Illustrious Houses" din partea ministerelor Comunicațiilor și Culturii din Franța. 

 

În iulie 1986 a fost instituită "Medalia Robert Schuman" de către grupul parlamentar al Partidului Popular European, în semn de omagiu față de personalitățile care, prin acțiunile lor publice și angajamentul personal, au susținut și promovat cauza păcii și construcția europeană. Medalia a fost acordată de-a lungul timpului unor personalități precum Pierre Pflimlin, Helmut Kohl, Valéry Giscard d'Estaing, Jacques Delors și Michel Barnier, scrie strasbourg-europe.eu. Există de asemenea, peste tot în Europa, numeroase institute și centre care îi poartă numele.

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited by BIS aka OldNab
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.