[4 iulie] 1776 - independenţa SUA

[BIS aka OldNab]

http://flagpedia.net/data/flags/ultra/us.png

 

 

 

 

Statele Unite ale Americii sărbătoresc la 4 iulie, Ziua naţională. Cunoscută ca Ziua Independenţei, aceasta marchează aniversarea declaraţiei de independenţă din 1776, faţă de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american.

 

Unul dintre cele mai întinse state din lume (9.833.517 km pătraţi şi 323.995.528 locuitori, estimare iulie 2016, potrivit www.cia.gov), cu o varietate spectaculoasă şi un uriaş contrast al condiţiilor naturale, SUA ocupă partea centrală şi de nord-vest a Americii de Nord şi are ca limite - Canada în nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic în est, Mexic şi Golful Mexic în sud şi Oceanul Pacific în vest.

 

Relieful SUA prezintă trei zone distincte, potrivit volumului ''Enciclopedia Statelor Lumii'' (2005), şi anume: partea centrală a Americii de Nord (48 state, 83,8% din teritoriul naţional), nord-vestul continentului (statul Alaska, 16% din teritoriul ţării) şi Arhipelagul Hawaii (0,2% din suprafaţă). În partea continentală, de la est la vest, relieful este diferenţiat în trei mari zone paralele, orientate nord-sud: Munţii Apalaşi (Appalachian Mountains), Marile Câmpii (Great Plains) şi Munţii Stâncoşi (Rocky Mountains). Apalaşii, munţi vechi şi erodaţi (2.500 km lungime; altitudine maximă Mt. Mitchel 2.037 m), se desfăşoară paralel cu ţărmul Oceanului Atlantic, pe direcţia NE-SV. 

 

Munţii Stâncoşi (altitudine maximă Mt. McKinley 6.194 m, Alaska), parte a sistemului Cordilierilor, care se găseşte în ambele continente americane, se întind în vest, paralel cu ţărmul pacific. Aceştia se prezintă sub forma unor lanţuri distincte, paralele: Stâncoşii propriu-zişi în est (Mt. Elbert 4.402 m), Munţii Cascadelor (Cascade Range) şi, în continuarea lor, spre sud, Sierra Nevada (Mt. Whitney 4.418 m). Lanţurile muntoase închid vaste podişuri interioare înalte (altitudini 1.500-2.000 m), precum: Columbia Plateau, Great Basin (600.600 km pătraţi) - cu cel mai coborât punct de pe teritoriul SUA - Valea Morţii/Death Valley (86 m) şi Colorado Plateau (300.000 km pătraţi). Între Apalaşi şi Stâncoşi se întind, pe o lăţime de peste 1.000 km, regiuni de podişuri şi câmpii înalte cunoscute sub numele de Marile Câmpii (Great Plains). 

 

Statul Hawaii, singurul aflat în afara continentului nord-american, este format din arhipelagul vulcanic cu acelaşi nume (20 insule, dintre care 8 principale: Hawaii, Mani, Oahu, Kanai ş.a.), aflat în partea centrală a Oceanului Pacific (altitudine maximă în vulcanul Mauna Kea, 4.205 m), notează acelaşi volum.

 

Clima, puternic influenţată de diversitatea reliefului, este temperată în jumătatea nordică, cu nuanţe oceanice pe coastele nord-atlantică şi nord-pacifică, şi subtropicală în sud. Precipitaţiile au valori cuprinse între cca 2.000 mm anual în Florida şi 250-500 mm în vestul Marilor Câmpii. Se înregistrează şi mai puţine precipitaţii în depresiunile şi podişurile interioare din vestul ţării (50 mm/an în Valea Morţii). Circulaţia generală a maselor de aer induce periodic, în spaţiul american, uragane ce afectează litoralul atlantic şi cel al Golfului Mexic (uraganele Katrina, Matthew) şi tornade în vestul mijlociu şi sud-estul ţării.

 

Partea centrală a statului american este străbătută de fluviul Mississippi, unul dintre cele mai mari din lume (6.019 km lungime, împreună cu afluentul său Missouri, 3.250.000 km pătraţi suprafaţa bazinului). Alte râuri: Kansas (1.000 km), Ohio (1.578 km), Columbia (1.953 km), Arkansas (2.333 km), Colorado (2.740 km), care taie cel mai lung şi spectaculos canion din lume (Grand Canyon). În nord-est, la graniţa cu Canada, se află Marile Lacuri (Superior, Michigan, Huron, Erie şi Ontario), cel mai mare sistem de lacuri cu apă dulce de pe Glob (246.000 km pătraţi), şi, totodată, un important sistem hidroenergetic şi de navigaţie. 

 

Vegetaţia naturală este formată în est din păduri amestecate (conifere şi foioase), în zona centrală din prerii, cu ierburi înalte în câmpiile centrale şi ierburi joase în Marile Prerii, vegetaţie stepică, semideşertică şi deşertică în Podişul Marelui Bazin, păduri de conifere în Stâncoşi, vegetaţie subtropicală în sud. Fauna, bogată şi variată, include cea mai mare parte a animalelor caracteristice zonelor temperată şi arctică, precum şi elemente subtropicale şi tropicale. Se remarcă fauna pădurii de conifere, cu animale caracteristice precum ursul grizzly (în Munţii Stâncoşi), lupul, vulpea roşie, jderul mare, veveriţa roşie şi cea zburătoare, sconcsul, râsul, castorul ş.a. Între elementele subtropicale şi tropicale se înscriu jaguarul, aligatorul, salamandra etc. Avifauna este, de asemenea, extrem de bogată şi variată. 

 

În SUA există un impresionant număr de zone ocrotite, între care 48 parcuri naţionale (Yellowstone, cel mai vechi parc naţional din lume, fondat în 1872), 82 păduri naţionale, 89 parcuri de stat, 91 monumente naţionale ş.a., unele dintre ele fiind incluse în lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural UNESCO. 

 

Numeroase triburi amerindiene (irochezi, sioux, apaşi, comanşi ş.a.) de vânători şi pescari, ai căror strămoşi imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârşitul Paleoliticului, populau teritoriul nord-american în epoca precolumbiană (circa 26.000 î. Hr.). În jurul anului 1 000, coastele răsăritene (New England şi Newfoundland în Canada) au fost vizitate de vikingii veniţi din Islanda, sub conducerea lui Leif Eriksson. În 1492, genovezul Cristofor Columb a fost navigatorul care a dezvăluit Europei existenţa noului continent. 

 

Spaniolii, conduşi de Pedro Menendez de Aviles, au fondat în 1565, Sf. Augustin (Florida), prima aşezare europeană permanentă de pe continentul nord-american. Pe coasta Atlanticului au luat fiinţă, între 1607 şi 1733, potrivit mae.ro, 13 colonii engleze - Massachusetts (1620), Maryland (1634), Pennsylvania (1681), Georgia (1733) ş.a. Florida a fost colonizată de spanioli, Canada, valea fluviului Mississippi cu Louisiana de francezi, astfel încât din secolele XVII-XVIII, coloniile engleze au fost implicate în conflictele care au opus aceste mari puteri. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, măsurile discriminatorii adoptate de metropolă faţă de coloniile nord-americane au determinat, în cele din urmă declanşarea Războiului de independenţă (1775-1783). 

 

La 4 iulie 1776, cele 13 colonii şi-au proclamat independenţa, adoptând ''Declaraţia de independenţă'' a Congresului (Thomas Jefferson, B. Franklin, J. Adams ş.a.), prin care au fost rupte legăturile cu Marea Britanie, fapt recunoscut prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. În 1787 a fost adoptată Constituţia SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care a proclamat SUA stat federal şi introduce sistemul prezidenţial de guvernământ - George Washington (1789-1797) - primul preşedinte al ţării. Colonizarea Vestului Îndepărtat a cunoscut apogeul la jumătatea secolului al XIX-lea, mai ales după 1848, când au fost descoperite depozitele de aur din California. Victoria în Războiul Mexican (1846-1848) a adus în posesia SUA a încă şapte state (printre care California şi Texas). Graniţa de nord-vest a fost stabilită prin Tratatul cu Marea Britanie din 1846. 

 

În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, SUA a continuat expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicţiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, şi cele nordice, aboliţioniste, au condus la părăsirea uniunii de către 10 state sudice şi la izbucnirea Războiului de secesiune (1861-1865). După victoria nordului, SUA au cunoscut o dezvoltare economică rapidă, devenind, la sfârşitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.

 

În Primul Război Mondial, SUA, după trei ani de neutralitate, au intervenit de partea Antantei (1917), însă la sfârşitul acestuia nu au semnat Tratatul de la Versailles (1919) şi nici nu au devenit membru al Societăţii Naţiunilor. În perioada interbelică au adoptat o politică de izolaţionism. SUA şi-a proclamat neutralitatea în contextul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, dar au sprijinit economic, militar şi moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA au intervenit în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord şi Europa. Războiul s-a încheiat în urma capitulării necondiţionate a Germaniei (mai 1945) şi lansării bombelor atomice asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki (august 1945). 

 

Forma de guvernământ a SUA este republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimţită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal şi un ''stat asociat'' - Puerto Rico), se arată pe site-ul menţionat. Constituţia federală (în vigoare din 1787, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Preşedinţia - Administraţia şi Congresul) cu puterile locale, aparţinând statelor (guvernatorii şi legislativele statale). În SUA, preşedintele este cumulativ şi prim-ministru, ca şef al executivului compus din miniştri denumiţi secretari.

 

Cele 50 de state ale SUA sunt: Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming şi un district - Columbia.

 

Totodată, SUA deţin mai multe teritorii dependente: în Oceanul Pacific - Samoa Americană, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins. Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Atolul Johnston, Atolul Palmyra, Ins. Wake, Ins. Midway, Reciful Kingman; în Arhipelagul Antile - Puerto Rico, Ins. Virgine Americane, Ins. Navassa.

 

Oraşe principale ale SUA şi populaţia urbană (2015, www.cia.gov): Washington D.C. (4.955.000 locuitori), New York - Newark (18.593.000 locuitori), Los Angeles-Long Beach-Santa Ana (12.310.000 locuitori), Chicago (8.745.000 locuitori), Miami (5.817.000 locuitori), Dallas-Fort Worth (5.703.000 locuitori).

 

Capitala Statelor Unite este Washington D.C., un oraş fondat la 16 iulie 1790, şi numit după primul preşedinte al SUA, George Washington (1732-1799). Oraşul găzduieşte nenumărate memoriale şi monumente, biblioteci şi muzee, galerii şi grădini, unele dintre cele mai importante simboluri americane: Casa Albă, reşedinţa oficială a preşedinţilor Statelor Unite ale Americii; Capitoliul, sediul Congresului american; Memorialul Lincoln înfăţişat de un templu în stil doric, iar coloanele ce încadrează monumentul la exterior reprezintă statele în număr de 36, la momentul preşedinţiei lui Abraham Lincoln (1861-1865); Monumentul Washington, un obelisc înalt de 169 de metri, construit între anii 1848 şi 1884, în onoarea primului preşedinte american, George Washington, toate reunite sub forma unui parc uriaş - National Mall; Biblioteca Congresului, cea mai mare bibliotecă din ţară, inaugurată în 1800; Galeria Naţională de Artă fondată în 1937; Muzeul Naţional Aero-Spaţial, care deţine cea mai mare colecţie de exponate din domeniul aero-spaţial din lume; Institutul Smithsonian, cel mai mare complex muzeal, educaţional şi de cercetare din lume înfiinţat în 1846; faimoasa Union Station, construită în 1907 şi multe altele. 

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited July 7, 2022 by BIS aka OldNab

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[QQQ777]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.