Jump to content
Sign in to follow this  
South Example

Yamaha SCR 950 – cruiser deghizat în Scrambler

Recommended Posts

rsz__dsc0884.jpg

 

În ultimul timp, Yamaha ne-a obișnuit cu lansarea unor modele dezvoltate pe baza unei platforme comune.

 

Modelele MT-07 și MT-09 au adus după ele o întreagă serie de alte motociclete, MT devenind produsul de bază al firmei japoneze, reprezentând cu mult peste 50% din vânzările realizate.

 

În același timp, Ducati, unul dintre pionierii conceptului Scrambler, a prezentat o reactualizare a vechilor motociclete ale anilor ‘60, rezultate din modificările motocicletelor greoaie ale vremii, făcute de tinerii pasionați din Statele Unite, lansând noul Scrambler, nu ca un model aparte, ci ca o marcă separată a concernului.

 

În doar trei ani de la lansarea pe piață a acestei idei, Scrambler s-a dovedit un succes de piață răsunător, cu vânzări spectaculoase, o adevărată inspirație pentru toți producătorii.

 

Urmarea a fost apariția mai multor modele de Scrambler, printre care și o versiune prezentată de Yamaha – SCR 950, SCR fiind de fapt o prescurtare a numelui Scrambler, dar modelul lansat de Yamaha nefiind un Scrambler adevărat, nici măcar din punctul de vedere al producătorului.

 

Cum a devenit Scrambler?

 

Descris ca o motocicletă cu care se poate ieși în afara asfaltului, dar fără pretenții de enduro, SCR 950 este dezvoltată pe platforma modelului XV950R, motocicletă produsă probabil cu dedicație pentru piața americană, unde poartă numele Bolt, asemănarea cu modelul Harley-Davidson Sportster Iron fiind evidentă.

 

SCR a păstrat de la XV950R motorul, cadrul, amortizoarele, eșapamentul și, evident, transmisia pe curea.

Pentru a se preta mersului în teren, motocicleta a suferit destul de multe modificări, în primul rând poziția pilotului și garda la sol.

Subcadrul (partea din spate a cadrului) a fost înălțat, scărițele mutate, iar piese componente importante ale cruiserului, rezervorul și șaua, au fost înlocuite.

 

Rezervorul este inspirat din formele celui existent pe motocicleta legendară XT500, prima câștigătoare a Raliului Paris-Dakar, un model de referință al firmei Yamaha, devenită în timp obiect de colecție pentru pasionați.

rsz_20180627_213816.jpg

oate componentele caroseriei sunt construite din metal, așa cum erau Scramblerele vechi, care aveau aripi din metal sau deloc, fapt care influențează masa totală.

 

Șaua este plată și, împreună cu ghidonul lat, echipat cu bară de rigidizare, conferă pilotului o poziție dreaptă și comodă.

Chiar dacă prin modificările aduse garda la sol a crescut cu 15 mm, ajungând la 145 mm, scărițele pilotului, prin poziția lor, nu permit înclinări spectaculoase pe viraje, deși ai fi tentat s-o faci, motocicleta dovedindu-se foarte stabilă, dând senzația de încredere și control total.

 

Masă mare, control total

 

Stabilitatea motocicletei este dată de centrul de greutate coborât și de masa ridicată de 252 kg la plin, unul din minusurile modelului, dar care devine avantaj în timpul mersului.

Din punct de vedere al masei, SCR 950 nu se poate compara cu modelele concurente, fiind cu 20 de kg mai greu decât tot ce există și, poate mai supărător este faptul că motorul oferă doar 55 CP.

Probabil că nici nu este nevoie de mai mult, motocicleta descurcându-se onorabil în toate situațiile, dar cultura moto a ultimilor ani impune motoare cu mulți cai putere.

rsz_20180627_210905.jpg

Motorul este cel instalat pe XV950R, fără modificări, având până și același capac al filtrului de aer, vopsit în argintiu, în timp ce restul motorului este negru mat.

 

Cât despre electronică, așa cum am fost învățați de tehnologia prezentă pe noile generații de motoare, lipsește cu desăvârșire. Nu numai că un motor care furnizează 55 CP nu necesită moduri de livrare a puterii sau sisteme de protecție și control, dar chiar conceptul de Scrambler, așa cum îl construiau entuziaștii secolului trecut, presupune o motocicletă simplă, elementară, de pe care au fost eliminate toate reperele inutile.

 

Personal nu cred că acest model cere putere mai mare, nici măcar după ce am ieșit în test, nici după ce am ieșit de pe asfalt, în teren, într-o plimbare ușoară, menajând amortizoarele.

 

Singura sursă de stres pe care am avut-o la mersul în teren, a fost prezența curelei de transmisie, în locul obișnuitului lanț de tracțiune, cunoscut fiind faptul că, între curea și fulie, pot intra pietricele sau diverse alte obiecte nedorite, care pot afecta bunul mers, chiar dacă materialele din care sunt produse ultimele generații de curele sunt foarte rezistente.

 

Nici amortizoarele de pe motocicletă nu sunt cele mai bune pentru mersul în teren, fiind exact aceleași de pe modelul mamă: pe față o furcă telescopică de 41 mm, fără posibilitatea de a fi reglată, iar pe spate dublu amortizor cu compensator, având reglaj numai la preîncărcare, toate având cursa potrivită mersului pe stradă, nu pentru enduro, insa mai multe puteti vedea pe site.

 

Sursa

Share this post


Link to post
Share on other sites

topicclosed.png.ad7805fccfd375b67588618297227369.png

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest
This topic is now closed to further replies.
Sign in to follow this  

×