Propunere respinsă de Senat: Stresul să fie considerat hărțuire morală la locul de muncă

[F4L John]

Stresul și epuizarea fizică nu vor fi considerate o formă de hărțuire morală la locul de muncă, deoarece proiectul de act normativ care prevedea acest lucru a fost respins marți de Senat, deși fusese propus pentru adoptare. Dacă identificau fapte de hărțuire morală, autoritățile ar fi putut să oblige angajatorul la plata consilierii psihologice a salariaților, însă s-ar fi putut ajunge și la amenzi de până la 200.000 de lei, dacă firma refuza să dea banii.

Stresul și epuizarea fizică ar fi urmat să fie considerate hărțuire morală la locul de muncă, după cum reiese dintr-un proiect de lege care a fost respins marți de Senat, deoarece n-a strâns destule voturi favorabile. Totuși, votul decisiv va aparțile deputaților, astfel că documentul încă poate ajunge să se aplice.

 

„Constituie hărțuire morală la locul de muncă chiar și o singură manifestare serioasă a unui comportament, care poate avea un efect dăunător de lungă durată asupra unui salariat. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”, este explicat în documentul citat.

 

Astfel, dacă reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) identificau fapte de hărțuire morală la locul de muncă, aceștia puteau să oblige angajatorul să ia măsurile necesare pentru a stopa hărțuirea salariaților în cauză. Totodată, CNCD putea să oblige angajatorul să plătească, pentru salariații hărțuiți moral, consilierea psihologică necesară, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii.

 

În eventualitatea în care angajatorul nu lua măsurile dispuse de CNCD, acesta putea fi amendat cu o sumă cuprinsă între 100.000 și 200.000 de lei. Iar sancțiunea nu scăpa firma de obligația de a lua măsurile impuse de CNDC. În plus, dacă se ajungea în instanță, angajatorii ar fi putut fi obligați să acorde inclusiv despăgubiri și daune morale.

 

Conform propunerii legislative, hărțuirea morală ar fi reprezentat, în esență, orice comportament legat de muncă (conduită ostilă, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi) ce duce la deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional.

Stresul este una dintre problemele grave de sănătate cu care se pot confrunta salariații la serviciu, acesta având efecte nedorite atât pentru angajați, cât și pentru angajator.

 

Sursa: avocatnet.ro