Jump to content

[16 august] 1960 - independenţa Ciprului


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

Imagini pentru cyprus

 

 

 

Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, după Sicilia şi Sardinia. Este situată în sudul Turciei (70 km), la mică distanţă de coastele Orientului Apropiat (100 km) şi la 500 de km de Egipt. Cele două lanţuri muntoase, Pentadactylos în nord şi Troodos în partea centrală şi sud-vestică, înconjoară câmpia Mesaoria, favorabilă agriculturii.

Republica Cipru este împărţită în 6 districte: Nicosia, Famagusta, Limassol, Pafos, Larnaca şi Kyrenia. Capitala este Nicosia (325.756 locuitori), iar principalele oraşe sunt: Limassol (235.056), Larnaca (143.367), Paphos (88.266). Limba oficială este greaca.

Capitala ţării încă din secolul XII, Nicosia (sau Lefkosia) are 325.756 locuitori, conform https://www.mae.ro. Este un oraş cu o istorie bogată, ale cărei urme sunt vizibile şi astăzi pentru cei care vizitează centrul vechi al oraşului. Zidurile acestuia au fost ridicate de veneţieni. Tot aici se pot vedea biserici bizantine, precum şi Muzeul Bizantin. Nicosia a rămas singura capitală divizată din lume, Linia Verde sub supravegherea ONU despărţind capitala în două zone: sudul cipriot şi nordul turcesc.

Poarta de intrare în Cipru este Larnaca, prin aeroportul internaţional. Larnaca a devenit principalul centru comercial al insulei sub administraţia otomană şi apoi britanică, dar la începutul secolului XX a fost depăşit de oraşele Famagusta şi Limassol. 

Atât în capitală, cât şi în împrejurimi există un număr impresionant de muzee şi galerii, de la cele de artă la cele de istorie şi arheologie, potrivit Enciclopediei Statelor Lumii, ediţia a XIV-a. Printre acestea se numără: Muzeul Arheologic - cu o bogată colecţie de artefacte descoperite pe teritoriul insulei şi nu numai, vechi mărturii ale culturii elene; Muzeul Bizantin situat în Palatul Arhiepiscopal, parte a Fundaţiei Culturale Arhiepiscopul Makarios, are cele mai bogate colecţii de artă bizantină de pe insulă; Muzeul Oraşului Nicosia prezintă istoria acestui oraş de-a lungul vremii, prin intermediul operelor de artă, obiectelor şi documentelor istorice originale, hărţilor şi dioramelor.

Bucătăria cipriotă păstrează influenţe predominant greceşti şi turceşti. Printre cele mai des folosite ingrediente în gastronomia cipriotă sunt legumele proaspete, precum zucchini, ardeiul, fasolea verde şi neagră, okra, cartofii, castraveţii, salata verde etc. Foarte popular în Cipru este souvla, preparat asemănător cu grecescul souvlaki. Constă din bucăţi de carne de miel, porc sau pui, marinată în prealabil, fripte la grătar. Este servit, de regulă, sub formă de frigărui, împreună cu legume, potrivit https://dietamediteraneana.wordpress.com. Deşi mai puţin populară decât souvla, totuşi gyros are suficienţi adepţi şi în Cipru, nu numai în Grecia. Carnea preparată la rotisor este învelită şi servită într-o pită, împreună cu salată sau cu brânză feta ori halloumi.

Halloumi este o brânză tradiţională în Cipru, cu o textură şi compoziţie aparte, care îi permite să fie friptă, proces în urma căruia se caramelizează la suprafaţă, fără să se topească. Este o brânză semi-dură şi nematurată. Tradiţional, ea este făcută dintr-un amestec din lapte de oaie şi capră nepasteurizat. 

Alte feluri de mâncare des întâlnite în insulă sunt: afelia, ce constă în carne de porc gătită în vin roşu cu seminţe de coriandru; kleftiko ofto, o mâncare din carne de oaie sau capră, coaptă în vas de lut; koupepia, asemănătoare sărmăluţelor noastre de post. Populară este şi caracatiţa în vin roşu, numită octopodi krasato. Se mănâncă şi marida, adică peşti mici prăjiţi, precum şi calamarul prăjit sau pane. 

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited by BIS aka OldNab
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.