Jump to content

[17 august] 1945 - independenţa Indoneziei


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

Imagini pentru indonesia

 

 

 

 

 

Republica Indonezia sărbătoreşte Ziua Naţională la 17 august. Potrivit www.mae.ro, independenţa a fost proclamată la 17 august 1945, prin crearea de către liderul mişcării de eliberare, generalul Soekarno, a unei republici în insulele Java şi Sumatra. În perioada 1945-1949 s-a desfăşurat războiul de eliberare colonială. La 27 decembrie 1949, Olanda a recunoscut independenţa Indoneziei. În august 1950 a fost proclamată Republica Indonezia.

Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, fiind compus din cinci insule principale şi circa 30 de grupuri mai mici de insule. Numărul total al insulelor este de 17.508, după datele Biroului Indonezian Naval Hidro-Oceanografic. Arhipelagul se află la întâlnirea a două oceane, Pacific şi Indian şi este o punte de legătură între două continente, Asia şi Australia.

Suprafaţa maritimă indoneziană este de patru ori mai mare decât cea terestră, care are circa 1,9 milioane kmp. Cele cinci insule principale sunt: Sumatra, cu o suprafaţă de aproximativ 473.606 kmp; cea mai fertilă şi mai dens populată insulă, Java/Madura, 132.107 kmp; Kalimantan, care include două treimi din insulele Borneo şi are o suprafaţă de 539.460 kmp; Sulawesi, 189.216 kmp; Irian Jaya, 421.981 kmp, care face parte din a doua insulă ca mărime din lume, Noua Guinee. 

Enciclopedia Statelor Lumii, ediţia a XIV-a (2016) menţionează că Indonezia are ca diviziuni administrative 31 provincii, o provincie autonomă, o regiune specială şi un district special metropolitan (Jakarta Raya). Capitala este Jakarta, oraş situat pe ţărmul nord-vestic al Insulie Java (peste 20 milioane locuitori - 2013).

Potrivit www.indonezia.ro, clima indoneziană se caracterizează prin două anotimpuri tropicale. Anotimpul secetos (din iunie până în septembrie) este influenţat de masele de aer continentale australiene, în timp ce anotimpul ploios (din decembrie până în martie) este rezultatul maselor de aer oceanice asiatice şi pacifice. În zonele tropicale plouă aproape tot timpul anului.

Ţara are un relief predominant muntos, cu circa 400 vulcani, dintre care 100 sunt activi. Munţi cu înălţimi de peste 2.745 metri se întâlnesc pe insulele Sumatra (Leuser şi Kerinci), Java (Gede, Tangkubanperahu, Ciremai, Kawi, Kelud, Semeru şi Raung), Sulawesi (Lompobatang şi Ratenkombala), Bali (Batur şi Agung), Lombok (Rinjani) şi Sumbawa (Tambora). Cel mai înalt munte este Vârful Mandala, acoperit veşnic de zăpadă (4.666 metri), din lanţul muntos Wijaya, pe Irian Jaya. 

Indonezia este străbătută de numeroase râuri. Acestea sunt importante rute de transport pe anumite insule; de exemplu, râurile Musi, Batanghari, Indragiri şi Kampar în Sumatra; râurile Kapuas, Barito, Mahakam şi Rejang în Kalimantan; râurile Memberamo şi Digul în Irian Jaya. Râurile care străbat Java sunt importante pentru irigaţii; de exemplu râurile Bengawan Solo, Citarum şi Brantas. Multe insule au lacuri naturale, cum ar fi lacurile Toba, Maninjau şi Singkarak în Sumatra, lacurile Tempe, Towuti, Sidenreng, Poso, Limboto, Tondano şi Matana în Sulawesi şi lacurile Paniai şi Sentini în Irian Jaya, indică www.indonezia.ro.

Indonezia este renumită la nivel mondial pentru speciile de peşti ornamentali care sunt exportaţi în SUA, Japonia şi Germania. Fauna bogată a ţării include numeroase specii rare de plante tropicale. Rafflesia arnoldi, care se întâlneşte numai în anumite zone ale Sumatrei, este cea mai mare plantă din lume. Aceasta plantă parazit creşte pe anumite liane, dar nu produce frunze. Din aceeaşi zonă a Sumatrei provine o altă specie gigant, Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescenţă a genului. Plantele carnivore sunt reprezentate prin multe specii în diferite zone din Indonezia de Vest. În această zonă se întâlnesc nenumărate specii de orhidee, cu diferite dimensiuni, de la cea mai mare, orhidea-tigru (Grammatophyllum Speciosum), la specia cea mai mică, fără frunze, Taeniophyllum, care se poate mânca şi este folosită de localnici atât ca medicament, cât şi ca ornament la obiectele artizanale. Solul pădurilor este bogat în humus, care favorizează creşterea luxuriantă a nenumărate specii de ciuperci, inclusiv specia luminescenta şi ovidium. O parte consistentă a populaţiei trăieşte în Indonezia de pe urma resurselor naturale, indică sursa citată anterior. Se cunosc circa 6.000 specii de plante care sunt folosite direct sau indirect de oameni. Un exemplu remarcabil în vremurile moderne îl constituie folosirea plantelor în producerea medicamentelor tradiţionale pe bază de plante sau Jamu. 

Cu o populaţie de peste 253 milioane de locuitori (estimare iulie 2014), Indonezia ocupă locul al patrulea în lume în clasamentul demografic, după China, India şi SUA. Limba oficială este indoneziana (bahasa indonesia), provenită din limba malay, înrudită cu cea vorbită în Malaezia. În arhipelag se vorbesc circa 500 de dialecte locale, iar religiile întâlnite sunt: musulmană (88% din populaţie), protestantă (5%), catolică (3%), hindi (2%), budistă (1%).

Europenii au ajuns în Indonezia în 1600. Principala colonie olandeză, economia arhipelagului a fost sub o formă strictă de control timp de trei secole până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când Indonezia şi-a declarat independenţa în 1945. 

Conform www.mae.ro, la 30 septembrie 1965 a avut loc o tentativă de lovitură de stat, organizată de Partidul Comunist. Aceasta a eşuat, iar prerogativele preşedintelui Soekarno au fost restrânse simţitor. Generalul Soeharto a condus ţara din martie 1966 până în mai 1998. După demisia acestuia, Bacharuddin Yusuf Habibie, vice-preşedintele în exerciţiu, a preluat funcţia supremă, până la organizarea de alegeri anticipate, desfăşurate la 7 iunie 1999. În perioada 20 octombrie 1999-23 iulie 2001, preşedinte al Indoneziei a fost Abdurrahman Wahid (Gus Dur), liderul Partidului Redeşteptării Naţionale. În urma demisiei acestuia, vice-preşedintele în exerciţiu, Megawati Soekarnoputri, a preluat funcţia de preşedinte, pe care a exercitat-o până la alegerile prezidenţiale din iulie 2004, care au fost câştigate de tandemul general în rezervă Susilo Bambang Yudhoyono, preşedinte, respectiv Jusuf Kalla, vice-preşedinte. În urma alegerilor din iulie 2014, preşedinte a fost ales Joko Widodo, fost guvernator al capitalei Jakarta, iar Jusuf Kalla, vicepreşedinte, indică www.mae.ro.

Dezvoltarea economică a fost în creştere până în anii '80-'90, datorită exploatării resurselor naturale şi îmbunătăţirii serviciilor. Pe acest fond de dezvoltare economică, clasa de mijloc a cunoscut o coagulare vizibilă la nivelul societăţii, însă populaţia săracă reprezintă o pondere consistentă. Indonezia a trecut şi printr-o criză economică în 1997.

Potrivit Enciclopediei Statelor Lumii, ediţia a XIV-a (2016), Indonezia are un ritm anual de creştere a PIB de 6-7% (inclusiv în timpul crizei economice) şi are numeroase atuuri pentru a deveni o putere economică, mai ales graţie reformelor radicale din ultima vreme, îndeosebi în sectorul financiar; piaţa bursei de mărfuri este una dintre cele mai performante din lume. Indonezia dispune de o populaţie numeroasă, de resurse minerale variate, de o agricultură diversificată şi de stabilitate politică. Aceasta din urmă a favorizat masive investiţii străine (Japonia, Hong Kong, R. Coreea, Taiwan) - peste 200 miliarde USD în 2013 - în domenii precum metalurgia (aluminiu), lichefierea gazelor naturale, electronică, chimie ş.a. Balanţa comercială a ţării este echilibrată, principalii parteneri fiind Japonia, China, Singapore, SUA, R. Coreea, Malaysia, Thailanda. 

Turismul a înregistrat în 2012 peste opt milioane de turişti străini (în principal din Singapore, Malaysia, Australia, China şi Japonia), rezultând venituri de circa 8,32 miliarde de dolari. Principalele zone sau obiective turistice sunt: Insula Java, cu oraşul Jakarta, capitala ţării, o adevărată metropolă modernă, cu vulcani şi temple budiste şi hinduse, între care renumitul templu budist de la Borobodur (sec. VIII-XIX d.Hr.), cel mai mare monument arhitectonic din emisfera sudică, restaurat cu sprijin UNESCO, în anii '70-'80; Insula Bali, cu temple (Pejeng, Tam-paksiring), folclor renumit, plaje cu nisip fin (Kuti, Balina, Lovina) etc.

Potrivit portalului globi.ro, insulele Indoneziei au un farmec aparte, resorturile turistice din Bali sunt renumite pentru plaje şi viaţa de noapte activă; junglele din Sumatra sunt căminul a numeroase elefanţilor, tigrilor, urangutanilor şi ale altor creaturi sălbatice; palatele şi monumentele din Yogyakarta oferă o imagine din cultura străveche a regiunii.

Chiar dacă vremea în Indonezia este plăcută în mare parte a anului, perioada cea mai propice pentru excursii este în timpul sezonului uscat, între lunile mai şi septembrie. Musonii pot transforma multe dintre regiuni în destinaţii inaccesibile în perioadele ploioase, însă zonele turistice din Bali, Java sau Sumatra sunt întotdeauna plăcute. 

Cu numeroase atracţii precum lacurile din Munţii Kelimutu, sculpturile în piatră de la Batubulan, festivalurile culinare, artistice sau muzicale, Indonezia este o destinaţie turistică interesantă, oferind o combinaţie de plaje însorite, jungle dense, tradiţii multicolore şi istorie bogată. 

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited by BIS aka OldNab
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.