Jump to content

[15 septembrie] 1924 - Răscoala de la Tatarbunar


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

Imagini pentru rascoala de la tatarbunar

 

 

 

 

Astăzi, localitatea Tatarbunar din Sudul Basarabiei (în prezent teritoriu aflat în componenţa Ucrainei) numără puţin peste 10.000 de locuitori. Monumentul colosal din centrul oraşului aminteşte de un eveniment sau de un plan definitoriu al Kremlinului de a distruge statul român prin sovietizare.

 
Totuşi, ce importanţă are „revolta" de la Tatarbunar şi care sunt consecinţele acestei operaţiuni regizate de Comintern asupra redefinirii identitare a spaţiului dintre Prut şi Nistru? Care au fost adevăratele intenţii ale Uniunii Sovietice şi cine a stat în spatele „mascaradei-puci"? 

 

Nu doar realizarea Marii Uniri din 1918 a fost foarte dificilă, ci și păstrarea ei. Tatarbunar este unul dintre episoadele care au pus în pericol Unirea. Răscoala de la Tatarbunar (15 septembrie 1924), din Sudul Basarabiei, a fost finanțată de Rusia Sovietică și ar fi trebuit să dea prilejul Armate Roșii să ocupe Moldova dintre Prut și Nistru. Răscoala a fost înăbușită de intervenția Armatei Regale Române, însă propaganda sovietică a prezentat restabilirea ordinii drept un act de represiune, care i-a indignat pe intelectuali de talie mondială precum Romain Rolland, Albert Einstein, George Bernard Shaw sau Henri Barbusse.

 

Încheierea Primului Război Mondial a însemnat și formarea României Mari. Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureșul, Crișana și Banatul s-au unit cu Regatul României. Însă Unirea a adus și o serie de conflict armate: 

- 1919, Armata Regală Română a înfrânt Republică Sovietică Ungară, care atacase România. 
- 1924, a fost rândul Uniunii Sovietice să atace România. Autoritățile de la Moscova nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu România din 1918, astfel că în 1924 au încercat să provoace o răscoală care să dea prilejul Armatei Roșii să intervină în Moldova dintre Prut și Nistru. Răscoala a început în 15 septembrie, în satul Tatarbunar din Bugeac.

 

La 27 martie-2 aprilie 1924 U.R.S.S. a „planificat" eşecul discuţiilor româno-sovietice de la Viena, ale cărei obiective, date delegaţiei conduse de N.N. Krestinski, fixau că „În niciun caz, Basarabia nu poate fi dată României". Iată ce îi scria M.M. Litvinov lui Christian Racovski la 27 ianuarie 1924: 

 

„Noi ne aflăm acum, formal, în stare de război cu România. Noi considerăm că trupele române ocupă teritoriul nostru şi, formal, putem, în orice moment, să trecem Nistrul fără declaraţie de război".

 

La începutul anilor ʼ20 Rusia sovietică recurge la grupuri înarmate pregătite pe teritoriul ei, arme şi muniţii proprii, urmărind să desfăşoare cu ajutorul agenţilor comunişti locali mişcări de secesiune şi destabilizatoare în sud-estul Moldovei, pentru a da un semnal de scţiuni similare pe întreg teritoriul României, unde un rol important îl avea Partidul Comunist din România (P.C.R.). 

 

Astfel, în timpul desfăşurării Conferinţei româno-sovietice de la Viena (martie-aprilie 1924), agenţii sovietici din Sudul Basarabiei au demarat o propagandă largă în favoarea organizării unui plebiscit în Basarabia, prin care populaţia locală să se exprime „pro" sau „contra" Actului Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918. 

 

Doi agenți sovietici au mizat pe sprijinul minorităților naționale din Basarabia și au reușit să îi atragă în răscoală pe ruși, pe ucrainieni, pe găgăuzi și pe bulgari, în timp ce țăranii români și germani s-au opus acțiunii rusești. 

 

Concret, în 15 septembrie 1924, un grup de agenți sovietici au intrat în comuna Tatarbunar, au tăiat firele telefonice, au arborat drapele roșii și au proclamat instaurarea puterii sovietice. 

 

Comandantul român al postului de jandarmi și doi soldați au fost uciși. Imediat, detașamente de răsculați au pus stăpânire pe satele învecinate: Cișmele, Achmanghit, Nerușai, Mihăileni și Galilești. În total, în răscoală au fost angrenate între 4.000 și 6.000 de persoane.

 

Pentru a restabili ordinea, Armata Regală Română a trimis detașamente din Cetatea Albă, sprijinite de voluntari români și germani. Armata a ajuns la Tatarbunar în 16 septembrie seara. În data de 18 septembrie l-au luat cu asalt, iar a doua zi răscoala a fost înăbușită. 

 

489 de săteni au fost arestați, iar 287 au fost trimiși în judecată. 85 dintre ei au primit diferite condamnări. Doar doi agenți sovietici au primit pedepse grele: o condamnare la închisoare pe viață și o alta de 15 ani de închisoare. De asemenea, Guvernul României a interzis Partidul Comunist.

 

În replică, rușii au proclamat o republică moldovenească în Transnistria și și-au intensificat propagandă în Occident, reușind să păcălească o serie întreagă de personalități ilustre, care au condamnat intervenția armatei în Tatarbunar. 

 

 

SURSĂ: Antena 1.

Edited by BIS aka OldNab
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.