Jump to content

[3 octombrie] 1990 - reunificarea Germaniei


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

Imagini pentru germany

 

 

 

Republica Federală Germania sărbătoreşte la 3 octombrie ziua unificării celor două state germane Republica Democrată Germană şi Republica Federală Germania, în 1990.

Situată în Europa Centrală, Germania se învecinează cu Elveţia, Austria, Republica Cehă, Polonia, Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, precum şi cu Marea Nordului şi Marea Baltică. 

Republica Federală Germania, având o suprafaţă de 357.021 km pătraţi, este împărţită în 16 landuri federale (Bundesländer), conform volumului ''Enciclopedia statelor lumii'' (ediţia a XIV-a, 2016). Capitala este Berlin (situat în nord-estul ţării), iar cele mai mari oraşe sunt Hamburg, München, Köln, Frankfurt, Stuttgart, Düsseldorf, Dortmund, Essen.

Pe teritoriul Germaniei se succed trei mari unităţi naturale: Câmpia Germaniei de Nord, masivele muntoase vechi (hercinice) ale Germaniei de mijloc şi Alpii Bavariei. Câmpia Germaniei de Nord, sector al marii Câmpii Nord-Europene, este joasă, având sub 200 m altitudine. Ţărmul Mării Baltice este însoţit de puţine insule şi este pătruns de lungi fiorduri în sectorul vestic, în timp ce ţărmul Mării Nordului este mai coborât şi însoţit de numeroase insuliţe. În sudul Germaniei se află Alpii Bavariei, cei mai înalţi munţi din Germania (2.963 m, în vârful Zugspitze), la poalele cărora se întinde Platoul Bavariei.

Reţeaua hidrografică, bogată, se repartizează în trei mari bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Aller, Ems, Rhein), Marea Baltică (Oder şi câteva râuri mai mici), Marea Neagră (Dunărea şi afluenţii săi de pe teritoriul Germaniei). Clima este temperată. 

Teritoriul Germaniei a fost populat din antichitate de triburi germanice, celtice şi slave. În secolele I-IV, regiunile sudice şi cele din partea de vest sunt transformate în provincii ale Imperiului Roman. În secolele VI-VIII, ţinuturile locuite de triburile alamanilor, turingilor, saxonilor, frizilor, bavarezilor sunt incluse în Regatul Francilor, care atinge apogeul sub Carol cel Mare (768-814). 

Prin Tratatul de la Verdun (843) are loc prima etapă a dizolvării imperiului lui Carol cel Mare. Imperiul Carolingian al lui Ludovic I cel Pios este împărţit între cei trei fii ai lui: Ludovic Germanul a primit Francia Orientală, porţiunea de la est de fluviul Rin (viitoarea Germanie), Carol II cel Pleşuv a primit Francia Occidentală (Franţa de mai târziu), iar Lothar I a primit titlul imperial şi Francia Media, care cuprindea o mare parte din Italia. Regatul Francia Orientală adoptă, în secolul al X-lea, odată cu încoronarea ca împărat a lui Otto I (936-973), la Roma, denumirea de Sfântul Imperiu Roman şi, ulterior, pe aceea de Sfântul Imperiu Romano-German. Denumirea ''Germania'' este folosită în mod curent abia în secolul al XV-lea. 

Apariţia, ca efect al divergenţelor dintre catolici şi protestanţi, a Uniunii Protestante (1608) şi a Ligii Catolice (1609) a dus la izbucnirea ''Războiului de 30 de ani'' (1618-1648). Pacea westfalică (1648), care încheie acest război, consfinţeşte fărâmiţarea Germaniei în peste 300 de stătuleţe (principate, ducate), notează volumul ''Mică enciclopedie de istorie universală'' (Bucureşti, 1988).

Secolul al XVIII-lea este marcat de ascensiunea Prusiei, devenită, sub conducerea lui Frederic cel Mare (1740-1746), o mare putere militară. Unificarea Germaniei este realizată de către Prusia cancelarului Otto von Bismarck. După victoria obţinută în războaiele împotriva Austriei (1866) şi Franţei (1870-1871), principatele din sud se unesc cu cele din nord, formând Imperiul German. Wilhelm I este proclamat împărat al imperiului la 18 ianuarie 1871.

Crearea, în 1882, a Triplei Alianţe între Germania, Italia şi Austro-Ungaria duce, prin antagonismul faţă de blocul Antantei (Anglia, Franţa şi Rusia), la izbucnirea, în 1914, a Primului Război Mondial.

Imperiul German îşi încheie existenţa în anul 1919, după înfrângerea suferită în Primul Război Mondial, odată cu înfiinţarea Republicii de la Weimar. Republica a pus bazele unui sistem politic parlamentar democratic, însă criza economică profundă cauzată de condiţiile de pace copleşitoare a generat un val de nemulţumire populară care a favorizat creşterea influenţei extremismului de dreapta, se arată pe site-ul www.mae.ro. După 1933, Germania nazistă contribuie decisiv la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. 

După înfrângerea din 1945, Germania a fost împărţită în patru zone de ocupaţie aflate sub controlul puterilor învingătoare (Franţa, Marea Britanie, SUA, URSS), iar începând cu 1949 a fost scindată în două state distincte: Republica Federală Germania (RFG, înglobând zonele de ocupaţie franceză, engleză şi americană) şi Republica Democrată Germană (RDG, cuprinzând zona sovietică). În această perioadă, Berlinul a fost de asemenea divizat în patru iar apoi două zone, iar capitala RFG a fost mutată la Bonn. 

În noiembrie 1989 are loc căderea Zidului Berlinului (care fusese ridicat în 1961). În contextul regional al prăbuşirii regimurilor comuniste din estul Europei, RDG îşi încetează existenţa în 1990. La 3 octombrie 1990 are loc reunificarea Germaniei de Est cu cea de Vest, sub numele Republica Federală Germania, capitala fiind restabilită la Berlin. 

În prezent, Germania are cea mai puternică economie a continentului european şi a patra mare economie a lumii, după SUA, Japonia şi China, se arată pe site-ul www.mae.ro. Economia, puternic susţinută de exporturile care contribuie cu peste 25% la formarea PIB-ului, este puternică în sectoare precum cel al construcţiilor de maşini, autovehiculelor, aerospaţială, logistică, industria chimică şi farmaceutică. Sectorul serviciilor generează 70% din PIB, industria în jur de 29%, iar agricultura aproape 1%. Germania este lider mondial în industria automobilelor, constructoare de maşini, chimică, în sectorul producţiei de lignit. 

Germania a dat nume mari în domenii precum pictură, filosofie, literatură, muzică. Figura centrală a Renaşterii germane a fost Albrecht Durer (1471-1528), pictor şi gravor din Nurnberg, alţi renascentişti cunoscuţi fiind Albrecht Lucas, Hans Holbein, Matthias Grünewald, Lucas Cranach cel Bătrân. În domeniul filosofiei sunt renumiţi Gottfried Wilhelm von Leibnitz (1646-1716) şi Immanuel Kant (1724-1804). Reprezentanţii de seamă ai muzicii clasice germane sunt Johann Sebastian Bach (1685-1750), Georg Friedrich Händel (1685-1759), Ludwig van Beethoven (1770-1827).

Dintre principalele atracţii turistice din Germania amintim castelele medievale cu parcuri superbe, capitala Berlin, splendida Catedrală din Köln, Zidul Berlinului (din care s-au mai păstrat câteva părţi), Alpii Bavarezi cu pajişti verzi şi râuri, Rinul, un simbol al istoriei germane, şi Valea Rinului care reprezintă o zonă cu pante împădurite, vechi castele şi podgorii etc. Pot fi admirate Palatul Charlottenburg din Berlin, cu un parc splendid şi care adăposteşte colecţii de artă, castelul Heidelberg, Palatul Gustrow, în stil renascentist, cu parc şi cu o colecţie de artă medievale, castelul medieval Wartburg, palatul Nymphenburg din München, în stil baroc, cu grădini superbe, palatul Ludwigsburg, palatul Zwinger din Dresda, castelele Linderhof, Neuschwanstein, Herrenchiemsee, Burg Eltz etc.

În capitala Berlin se remarcă centrul istoric, Berlin Mitte, cu Poarta Brandenburg, edificiu inaugurat în 1791, Catedrala (Domul), clădirea Bundestagului etc. 

München-ul este şi el o renumită metropolă culturală. În oraşul Weimar, care a fost centrul vieţii culturale începând de la jumătatea secolului al XVIII-lea, se află Colecţia de Artă din Weimar (la castelul Stadtschloss), Casa lui Goethe, Muzeul Goethe, Muzeul Schiller. Alte vechi centre culturale sunt oraşele Leipzig (unde a fost înfiinţată o universitate în 1409), Köln, renumit pentru celebra sa Catedrală, sau Heidelberg (cu o universitate fondată în anul 1386).

Renumite sunt şi Filarmonica din Berlin (unde a dirijat celebrul Herbert von Karajan), Filarmonica din München, companiile de balet din Stuttgart, Hamburg, Frankfurt, Ansamblul Berlinez etc.

În Germania se află, de asemenea, Parcul Naţional Berchtesgaden, Parcul Naţional Hochharz, Parcul Naţional Sachsische Schweitz, precum şi Spreewald, rezervaţie UNESCO a biosferei (din 1991).

De interes pentru turişti sunt şi numeroasele festivaluri şi carnavaluri care au loc aici, precum Festivalul Oktoberfest din München sau Festivalul de la Bayreuth - unul dintre cele mai importante festivaluri de operă din lume.

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited by BIS aka OldNab
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.