Legea insolvenței, încotro?

[Preot Claudius]

Legea insolvenței, încotro?

Catalina Mihailescu

 

În 2014, modificarea Legii insolvenței din 2006 a reprezentat o soluție legislativă bună, justificată de evoluțiile realităților economice și financiare, precum și de necesitatea rezolvării problemelor identificate în practică în aplicarea legii anterioare a insolvenței. În 2018, Guvernul României propune, pe calea unei ordonanțe de urgență (OUG nr. 88/2018), o serie de modificări la Legea insolvenței nr. 85/2014, pe care încearcă să le justifice prin necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare, evitarea afectării mediului concurențial prin folosirea abuzivă a procedurilor de insolvență și prin îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor.

Raportat la prevederile constituționale care reglementează condițiile în care pot fi adoptate ordonanțe de urgență, apreciem că acestea nu sunt îndeplinite în ceea ce privește ordonanța de modificare a legii insolvenței. De altfel, este surprinzătoare opțiunea de adoptare a modificărilor pe calea ordonanței de urgență, în condițiile în care o încercare similară privind legislația în această materie a fost sancționată în 2013 de Curtea Constituțională prin decizia nr. 447.
Urgența cu care s-a urmărit implementarea modificărilor aduse legii insolvenței transpare nu numai din opțiunea privind forma actului normativ, ci și din dispozițiile tranzitorii care prevăd aplicarea anumitor prevederi inclusiv procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței. Astfel, dincolo de problemele de constituționalitate, ordonanța pune în discuție și principii generale de drept precum neretroactivitatea actelor normative sau siguranța raporturilor juridice.

Pe de altă parte, prin OUG nr. 88/2018 se reține în mod expres că acest act normativ aduce modificări Legii insolvenței nr. 85/2014, nefăcându-se nicio precizare referitoare și la Legea nr. 85/2006, care guvernează în continuare o serie de proceduri inițiate sub regimul acestei ultime reglementări. În aceste condiții, ar rezulta că modificările aduse de ordonanța nu se vor aplica și procedurilor mai vechi, derulate în baza legii insolvenței din 2006.

Deși, la nivel declarativ unul dintre obiectivele urmărite de ordonanță vizează îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor, ansamblul modificărilor propuse reflectă într-un mod foarte transparent favorizarea unei anumite categorii de creditori, și anume cei bugetari. Prin instituirea unui nou set de norme ce creionează un regim preferențial aplicabil creditorilor bugetari (care oricum beneficiau de un rang de distribuție superior) se aduce atingere caracterului concursual și egalitar al procedurii. 

O primă astfel de reglementare nou instituită în favoarea creditorilor bugetari se referă la condițiile în care un creditor poate cere deschiderea procedurii insolvenței. Potrivit OUG nr. 88/2018, dreptul companiilor aflate în stare de insolvență de a recurge la procedura insolvenței este restricționat prin introducerea unei ponderi de sub 50% a creanțelor bugetare raportat la totalul declarat al creanțelor deținute debitor. Așadar, pentru a se putea pune sub protecția legii insolvenței, o companie aflată în dificultate financiară va trebui să se asigure că ponderea datoriilor față de buget este sub 50% din totalul obligațiilor de plată. Cu alte cuvinte, în loc să își plătească partenerii comerciali, băncile finanțatoare sau salariații, companiile vor trebui să aibă grijă să achite în mai mare proporție creditorii bugetari.

O altă dispoziție nouă, instituită în favoarea creditorilor bugetari se referă la menționarea notificării prealabile a fiscului cu privire la intenția de a deschide procedura printre documentele obligatorii, în lipsa cărora nu se poate admite o cerere formulată de un debitor în acest sens.

Prevederi de tipul celor evidențiate anterior afectează în mod evident posibilitatea debitorului de a cere insolvența. Pe de altă parte însă, debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să ceară deschiderea acestei proceduri, în caz contrar devenind răspunzător pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută simplă.

Tot în scopul evident al creării unui regim favorabil creditorilor bugetari se înscriu și obligațiile instituite în sarcina practicienilor în insolvență de a menționa în cuprinsul rapoartelor lunare informații privind respectarea obligațiilor bugetare sau obligația de a admite la masa credală, sub condiție rezolutorie, creanțele bugetare constatate prin acte administrativ-fiscale contestate și a căror executare nu a fost suspendată prin hotărâre definitivă.

 

Continuarea știrii: Sursă: Click aici