Jump to content

Au început evenimentele de iarnă. Detalii aici

Sign in to follow this  
BIS aka OldNab

[15 noiembrie] 1868 - naşterea lui Emil Racoviţă

Recommended Posts

Imagini pentru emil racovita

 

 

Născut la Iaşi la 15 noiembrie 1868, Emil Racoviţă şi-a încheiat periplul prin lume pe 17 noiembrie 1947, la Cluj-Napoca, unde a predat, în cursul vieţii, la nou-înfiinţata Universitate românească (în 1919), pentru a cărei ridicare a fost chemat de intelectualii ardeleni. Tot la Cluj, Emil Racoviţă a înfiinţat primul institut speologic din lume.


Un fapt mai puţin cunoscut despre reputatul om de ştiinţă este faptul că a fost elevul lui Ion Creangă. Ion Creangă venea la şapte dimineaţa, băga două degete în gură şi fluiera ca cislicii, ca golanii. Şi în momentul acela, Racoviţă, cu ghiozdanul în spate, sărea, vărsa cana cu lapte şi cacao şi era fericit că putea să meargă la şcoală de mână cu Ion Creangă. Dacă se poate spune că Ion Creangă i-a 'lăsat' ceva lui Racoviţă, acela cred că este discursul. Racoviţă avea un stil oratoric de excepţie", povesteşte Iosif Viehmann, care are astăzi aproape 90 de ani şi care este ultimul discipol în viaţă al lui Emil Racoviţă.

 

Iosif Viehmann sau Pepi, cum îi spun prietenii şi cum a rămas cunoscut în Cluj, l-a întâlnit pe Racoviţă când a intrat la facultate.


"La uşa aceea pe care aţi intrat, care are o sticlă mată, am avut o întâmplare. Am venit aici ca să-l rugăm să ne ajute. Eram trei, eu, prietena mea şi încă un student. Văzuserăm din tren o stâncă şi din ea ieşea un pârâu. Şi voiam să mergem în acele chei. Şi am urcat toţi trei până aici la uşă şi am sunat. Nimic. Am bătut la uşă şi am văzut o umbră. Se deschide uşa şi în momentul acela prietena mea şi celălalt coleg al meu fug pe scări în jos cu 180 la oră. Aşa respect aveau pentru el. Păi când intra Racoviţă cu birja pe poarta institutului nu mai mişca nimeni... M-a întrebat 'eşti evreu sau neamţ'. Şi i-am răspuns: 'neamţ'. Era prima dată în viaţa mea când cineva îmi zâmbea că auzea că sunt neamţ", îşi aminteşte Iosif Viehmann privind către fotoliul gol, de culoare verde şi ros pe la colţuri în care l-a văzut de atâtea ori pe Racoviţă odihnindu-se, în anii care au urmat.
Aventura lui Racoviţă a început la 26 de ani, în 1897, când echipajul de pe "Belgica" se pregătea să pornească într-o curajoasă expediţie de cercetare spre Polul Sud.


"Expediţia spre Polul Sud, 'spre' nu 'la'! Polul Sud nu a fost deloc ţinta... să exploreze care e viaţa, să vedem care e viaţa - cam atât a spus Racoviţă -, ce balene, ce foci, ce păsări... A plecat cu foarte puţine planuri şi cu multă modestie", explică speologul. 


Însă, cum a ajuns un român şi încă atât de tânăr să facă parte din echipajul uneia expediţii atât de importante? 


Iosif Viehmann povesteşte că belgienii au cumpărat din Norvegia vasul "Patria" pe care l-au rebotezat "Belgica" şi l-au cuirasat, adică l-au îmbrăcat într-un lemn tropical special ca să poată călători prin apele îngheţate. Dar "Belgica", chiar şi transformată, nu era un spărgător de gheaţă, ceea ce a făcut ca Amiralitatea să aibă mari dificultăţi în a găsi acei membri ai echipajului care să aibă pregătirea necesară, dar şi dorinţa de a pleca într-o astfel de expediţie.


"Şi mai e o jumătate de an până să plece şi se fac oferte în ziare, reviste: 'căutăm un naturalist, un biolog, pentru expediţie'. Şi unii răspundeau şi cereau caracterele vasului: 30 de metri lungime, 6 metri lăţime, 20 şi ceva de cai putere. Unde merge? Spre Polul Sud. Şase oameni au refuzat. În lanţ. 'Noi nu călătorim pe o coajă de nucă spre Polul Sud'. Disperaţi, Amiralitatea şi conducerea Institutului Regal de Geografie din Belgia se adresează Sorbonei. Şi la Sorbona, principalul profesor care l-a iubit şi stimat pe Racoviţă, membru al Academiei franceze, l-a recomandat. Racoviţă avea 26 de ani (n.r. - în 1897). Aşa... şi ăştia, fericiţi că în fine au ceva măcar şi pe hârtie, îi scriu lui Racoviţă, acasă în Moldova, în Iaşi. Racoviţă înnebuneşte de fericire. Aduce şi banii lui", povesteşte bătrânul speolog clujean.


Călătoria spre Antarctica, pe care Racoviţă a făcut-o alături de mari exploratori precum norvegianul Roald Amundsen (primul explorator care a ajuns la Polul Sud, mai târziu, în 1911) şi americanul Frederick Cook, a fost grea, mai mulţi membri ai echipajului murind pe drum din cauza scorbutului, a frigului sau a furtunilor. Pepi Viehmann îşi aminteşte că Racoviţă povestea că acelea erau momentele de descurajare cel mai greu de suportat, mai greu şi decât frigul. Dar, pentru Emil Racoviţă a fost o expediţie crucială, care i-a adus recunoaşterea şi, mai important decât atât, încrederea şi experienţa care au stat la baza unei îndelungi cariere de cercetător.

 

După o viaţă împlinită în Franţa, unde şi-a luat, la Sorbona, diplomele în Drept şi apoi în Ştiinţe naturale şi, mai târziu, doctoratul, Emil Racoviţă a fost director adjunct al laboratorului Arago de la Banyuls sur Mer. 


Între 1901-1914, Emil Racoviţă a explorat adâncimile mării din golful Lyon, coastele insulelor Baleare şi ale Cataloniei. La 15 mai 1907 îi apare lucrarea fundamentală "Essai sur les problemes biospeologiques", care pune bazele unei noi discipline ştiinţifice, speologia. Totodată, din 1905 Racoviţă coordonează revista "Biospeologica (etudes sur l'histoire naturelle du domaine souterrain)", unde a prezentat rezultatele explorărilor pe care le-a întreprins, alături de numeroşi colegi, în peste 1.000 de peşteri. În expediţiile sale subterane, Racoviţă a colectat şi studiat peste 15.000 de exemplare de forme de viaţă cavernicolă.


Numit Doctor Honoris Causa al Universităţii din Lyon, Racoviţă a deţinut, totodată, funcţia de preşedinte al "Societe de Speologie" din Paris (1910) şi de preşedinte de onoare al "Societe zoologique de France". A fost, totodată, membru corespondent al Institutului Internaţional de Cooperare Intelectuală din cadrul Societăţii Naţiunilor.


În 1920, la scurtă vreme după Marea Unire şi înfiinţarea în 1919 a Universităţii din Cluj cu predare în limba română, Racoviţă este invitat să vină să predea în oraşul ardelean. A fost numit profesor titular de biologie şi director al Institutului de Speologie, primul centru de cercetări cavernicole biospeologice din lume. 


"Se destrăma imperiul austriac. Plecau austriecii. Şi, atunci, câţiva patrioţi îl imploră pe Racoviţă să vină definitiv în ţară. Era în 1919-1920. Şi Racoviţă refuză cu sânge rece. Două rânduri de corespondenţă au purtat. 'Domnule, vei fi numit şi dumneata şi instituţia pe viaţă'. Totul i s-a promis. La a treia încercare a cedat. Încarcă în două vagoane toată averea lui şi vine. Era director adjunct la un laborator de cercetări oceanografice şi profesor la Sorbona", spune Viehmann.


La momentul redefinirii Universităţii din Cluj, care exista din 1872, ca instituţie românească de învăţământ superior, în 1919, s-a decis ca pe lângă ea să fie înfiinţate şi institute de cercetare. Atunci, lui Racoviţă i s-a promis un asemenea institut, de care nu auzise nimeni, nici în lume, nici în Cluj. Pentru simplul motiv că era primul!


"Pe vremea aceea nu era ca acum. Cereai o legătură telefonică la ora trei şi la opt seara o primeai. Mai suna câte un telefon... Răspundeam: 'Alo, aici Institutul de Speologie'. De la celălalt capăt se auzea: 'A, am înţeles, Institutul de Teologie'. 'Nu de Teologie, de Speologie!'. 'A, am înţeles că am nimerit la Institutul de Psihologie'. 'Nici de Psihologie, de SPE-O-LO-GIE'", povesteşte amuzat Iosif Viehmann. 


După câţiva ani de la sosirea sa la Cluj, Racoviţă a fost desemnat preşedinte al Academiei Române, până în 1929, iar apoi rector al Universităţii din Cluj, între 1929-1930 şi prorector în perioada 1930-1931.

 

Dintre lucrările sale, sunt considerate mai importante de specialiştii din domeniu: "Speologia" (1926, 1927), "L'Institut de Speologie de Cluj" (1926), "Observations sur 'Gheţarul de la Scărişoara'" (1927), etc. 

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited by BIS aka OldNab

Share this post


Link to post
Share on other sites

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest
This topic is now closed to further replies.
Sign in to follow this  

×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.