[16 septembrie] 1810 - independenţa Mexicului

[BIS aka OldNab]

 

 

 

Statele Unite Mexicane sărbătoresc la 16 septembrie Ziua naţională, care marchează aniversarea proclamării independenţei, în anul 1810.

Mexic are o suprafaţă de 1.964.375 kmp şi o populaţie de peste 124,5 milioane de locuitori (iulie 2017), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov).

Ţara este situată în America de Nord şi are ca vecini SUA, Oceanul Atlantic (Golful Mexic, Marea Caraibilor), Guatemala, Belize, Oceanul Pacific, fiind cea mai nordică ţară hispanică din America Latină şi cea mai populată ţară vorbitoare de limba spaniolă din lume.

Potrivit Enciclopediei Statelor Lumii - Ediţia a XIV-a din 2016, relieful este variat, cuprinzând lungi lanţuri muntoase (''sierras''), întinse podişuri (''mesetas''), câmpii (''llanuras''), depresiuni etc. Pe teritoriul mexican se desfăşoară, pe direcţia NV-SE, două mari lanţuri muntoase: Sierra Madre Occidental (1.300 km lungime, 150 km lăţime, altitudine maximă 3.420 m), abrupţi spre vest şi cu pante domoale spre est, cu văi de tip canion, şi Sierra Madre Oriental, cu altitudini mai scăzute (2.000-2.500 m, dar culminând la 4.054 m), care delimitează, spre est şi vest, Podişul Mexican (Altiplanicie Mexicana). Acesta cuprinde două sectoare: cel nordic (Altiplanicie Septentrional), mai jos (1.000-1.500 m), constituit dintr-o serie de bazine largi închise, fără drenaj, dominate de masive muntoase având 800-1.000 m şi, respectiv, cel sudic, cu altitudini mai mari (2.000-2.500 m), care cuprinde întinse bazine aluviale înalte (Bajio, Toluca, Mexico, Puebla), străjuite de masive muntoase. Podişul Mexican este închis spre sud de lanţul muntos Sierra Volcanica Transversal, care atinge cele mai mari altitudini din Mexic în vulcanii activi Citlaltepetl/Pico de Orizaba (5.700 m), Popocatepetl (5.452 m) şi Iztaccihuatl (5.326 m). În vest, Mexicul este despărţit de restul teritoriului prin Golful Californiei, cu Peninsula California/Baja California (1.330 km lungime, 90 km lăţime medie), cu un relief muntos (altitudine maximă 3.078 m).

Clima variată este etajată altitudinal: tropicală (''tierra caliente'') în zonele joase (sub 1.000 m altitudine), subtropicală (''tierra templada'') în regiunile aflate între 1.000 şi 2.000 m altitudine, temperată (''tierra fria'' şi ''tierra helada'') în zonele muntoase. Apele curgătoare (inclusiv Bravo/Rio Grande, 2.870 km) nu formează bazine importante.

Vegetaţia este deopotrivă variată: pădure tropicală umedă, cu esenţe preţioase (caracteristică zonelor joase), savană cu ierburi rezistente (îndeosebi în Podişul Mexican, precum şi în Câmpia Golfului Mexic), stepă (în sectoarele înalte ale platoului). Fauna caracteristică acestora este, de regulă, bogată. Sunt prezente numeroase zone ocrotite, între care circa 50 de Parcuri Naţionale, şi zone naturale ocrotite incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO: Parcul Naţional Sian Ka'an (Peninsula Yucatan) şi rezervaţia (pentru balene) El Vizcaino (Peninsula Baja California).

Capitala şi principalele oraşe sunt: Ciudad de México, Guadalajara, Monterrey, Puebla, Toluca, Veracruz, Cuernavaca, León; diviziunile teritoriale: 31 de state şi un district federal. Limba oficială este spaniola.

Bogatul imperiu Aztec, cucerit în 1519-1521 de spaniolii conduşi de Hernando Cortez, a fost precedat de cel puţin trei mari civilizaţii: Maya, Olmec şi Toltec. Spania a condus Mexicul ca parte a viceregatului Noua Spanie vreme de 300 de ani, până când mexicanii s-au revoltat pentru prima dată, în 1810.

Monarhia a fost abolită la 4 octombrie 1824, Mexicul declarându-se Republică Federativă, se menţionează pe site-ul www.mae.ro. În 1846, izbucneşte războiul cu SUA, încheiat în 1848 prin pacea de la Guadalupe Hidalgo, Mexicul pierzând peste 52% din suprafaţă, respectiv teritoriile de la Nord de Rio Bravo.

Urmează o perioadă îndelungată de intensă dezvoltare economică şi culturală, sub preşedintele Porfirio Diaz (1867-1910). În 1910, izbucneşte revoluţia mexicană, iar la 5 februarie 1917 este adoptată noua Constituţie, una dintre cele mai democratice în epocă, în vigoare şi în prezent. De la războiul scurt din 1920, Mexic s-a bucurat de o perioadă de reforme în agricultură, politică şi societate.

După cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul mexican s-a axat pe creşterea economică. La mijlocul anilor '70, în timpul preşedinţiei lui Jose Lopez Portillo, Mexic a devenit un mare producător de petrol.

Potrivit MAE, Mexicul are un Acord de asociere economică, coordonare politică şi cooperare cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare la 1 iulie 2000 şi a dobândit statutul de partener strategic al UE.

Enciclopedia Statelor Lumii notează că Mexicul este republică prezidenţială, stat federal, conform Constituţiei din 1917. Parlamentul federal bicameral - Congresul Uniunii - se compune din Camera Federală a Deputaţilor (500 de membri, aleşi prin vot direct, pentru un mandat de 3 ani) şi Senat (128 de membri, câte 4 de fiecare stat şi Districtul Federal, aleşi pentru un mandat de 6 ani). Şef al statului şi al guvernului este preşedintele, ales prin vot direct, pentru un unic mandat de 6 ani. Puterea executivă este exercitată de preşedinte împreună cu un guvern numit şi condus de acesta. Cele 31 de state şi Districtul Federal (al Capitalei) au propriile organe legislative şi executive (conduse de către un guvernator).

Statele Unite Mexicane au o economie puternică, diversificată, care dispune de o uriaşă piaţă internă şi de o capacitate remarcabilă de penetrare pe piaţa mondială; în ultima vreme, pe fondul creării NAFTA, exporturile spre SUA şi Canada s-au triplat. La mijlocul anilor '90, Mexic a cunoscut o severă criză financiară amorsată graţie sprijinului extern (al SUA, în principal) şi expansiunii puternicului sector particular orientat spre export.

Agricultura (care ocupă circa 13% din populaţia activă, scădere masivă în ultimii ani, deţine circa 4% din PIB), dispune de însemnate suprafeţe irigate (peste 5 mii. ha, unul dintre primele locuri în America Latină), care atenuează efectele secetelor asupra producţiei agricole. Creşterea animalelor constituie un sector tot mai important, îndeosebi prin efectivele de catâri şi cabaline (locul 2 pe Glob), bovine şi porcine. Pescuitul joacă un rol tot mai important (circa 1,9 mii. tone anual), mai ales la creveţi (1/2 din exporturile de producţiei de pescuit).

O mare bogăţie o reprezintă resursele minerale: petrol (4-7 miliarde tone rezerve şi 144 mii. tone producţie, 2012), gaze naturale (c. 1.000 miliarde m3 rezerve şi circa 50 miliarde m3 producţie), metale preţioase (locul 1 pe glob la produse de argint 4.250 tone, 2012 - mina Real de Angeles fiind cea mai mare din lume; multă vreme a deţinut primul loc) şi rare (mercur, cadmiu, uraniu), feroase şi neferoase (cupru, plumb, zinc, mangan, molibden ş.a.), sare etc.

Industria prelucrătoare (1/4 din populaţia activă şi peste 1/3 din PIB) este una dintre cele mai puternice şi diversificate din ţările în dezvoltare, remarcându-se siderurgia (locul 2 în America Latină: Monterrey, Ciudad de Mexico ş.a.), metalurgia neferoasă (San Luis Potosi, Veracruz, Monterrey), construcţia de maşini (montaj de autovehicule - locul 2 în America Latină şi 8 pe Glob, maşini textile, material feroviar - Ciudad de Mexico, Veracruz, Monterrey, Guadalajara, Aguascalientes), rafinarea petrolului şi petrochimia (Tabasco, Veracruz, Salamanca), industria chimică (Monterrey, Toluca, San Luis Potosi, Ciudad de Mexico), pielărie şi încălţăminte, textilă (bazată în principal pe bumbac: Torreron, Monterrey, Durango ş.a.).

Turismul este bine dezvoltat, valorificând imensul potenţial natural şi antropic, precum şi vecinătatea SUA, principala ţară emitentă de turişti din lume. În 2012, au vizitat ţara 23,5 milioane de turişti străini, iar veniturile din turism au fost de 12,76 miliarde USD. Principalele zone sau obiective: Capitala ţării - cu edificii ale perioadei hispanice (Palacio Nacional, 1529, Palacio Santiago, sec. XVI, Catedrala Municipală, sec. XVI-XVII, biserica San Francisco, sec. XVI ş.a.) şi moderne, precum şi monumente, cum ar fi cele închinate Independenţei, lui Cristofor Columb şi lui Cuauhtemoc (ultimul conducător aztec, învins de conchistadorii spanioli, 1529).

Pentru turişti este interesantă şi zona Mexico Central, cu vestigii şi monumente precolumbiene (toltece şi aztece la Teotihuacan, Tuia, Cholula, Xochicalco ş.a.), monumente (catedrale - între care cea din Guadalajara, 1561-1618, cea mai frumoasă din Mexic şi printre cele mai renumite din lume -, biserici, palate, case vechi, apeducte, statui, muzee etc.) din perioada colonială (Ciudad de Mexico, Guadalajara, Puebla, Veracruz, Toluca, Queretaro, Zacatecas, Morelia ş.a.), vulcani (Popocatepetl, Iztaccihuatl ş.a.), lacuri, staţiuni balneare şi climaterice etc.

De asemenea, Peninsula Yucatan (sud) este atractivă îndeosebi pentru vestigiile şi monumentele maya (temple, piramide, palate, turnuri etc. din piatră sau marmură) la Chichen-Itzâ, Uxmal, Mayapal ş.a.

Alte centre de mare interes pentru turismul cultural (cu monumente coloniale spaniole - catedrale, biserici, palate, case vechi etc, muzee deosebite etc.) sunt Chihuahua (nord), Oaxaca, împreună cu împrejurimile, şi Villahermosa (sud); coasta pacifică, îndeosebi prin Peninsula Baja California, cu numeroase staţiuni balneoclimaterice (San Jose del Cabo, La Paz, Guaymas ş.a.), staţiunile balneo-climaterice, mai renumite, din Sud (Acapulco, Zihuatanejo, Manzanillo, Mazatlan ş.a.), cele de pe ţărmul Golfului Mexic, între care Tampico (mai veche) şi Cancun (dezvoltată în anii '80).

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited September 19, 2022 by BIS aka OldNab

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.