Comisia lansează ediția 2019 a Monitorului orașelor culturale și creative

[dabro.pdf]

 

Astăzi, 8 octombrie, Comisia Europeană a lansat cea de-a doua ediție a programului său Monitorul orașelor culturale și creative, un instrument conceput pentru a compara și stimula potențialul creativ și cultural al orașelor europene, care este vital pentru stimularea creșterii economice și a coeziunii sociale. 

 

08/10/2019

 

După succesul primei ediții din 2017, ediția din 2019 prezintă un profil actualizat al bogăției culturale și creative a Europei, pe un eșantion extins de 190 de orașe din 30 de țări, printre care se numără Norvegia și Elveția. Monitorul a fost creat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul științific și de cunoaștere al Comisiei) și este însoțit de un instrument online reorganizat care permite orașelor să adauge date proprii pentru o acoperire și o analiză comparativă mai aprofundate. 

 

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil al Centrului Comun de Cercetare, a declarat: „Prima ediție a Monitorului orașelor culturale și creative s-a dovedit a fi un succes, permițând orașelor din întreaga Europă să stimuleze dezvoltarea printr-o valorificare mai bună a patrimoniului cultural. Am convingerea că cea de a doua ediție, extinsă, va fi utilă în egală măsură pentru autoritățile municipale, pentru sectoarele culturale și creative și pentru cetățeni. Monitorul este un exemplu excelent al modului în care Centrul Comun de Cercetare poate să responsabilizeze factorii de decizie politică și să contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor prin intermediul unor instrumente tangibile, bazate pe elemente concrete.” 

 

Câteva dintre principalele constatări ale celei de a doua ediții:

 

• Orașele Paris (Franța), Copenhaga (Danemarca), Florența (Italia) și Lund (Suedia) sunt în fruntea clasamentului în grupurile lor de populație respective, Lund numărându-se pentru prima oară printre orașele din top (în raport cu ediția din 2017).

• Rata de ocupare a forței de muncă a crescut în sectoarele culturale și creative, în special în orașele din nordul și estul Europei, unde creșterea anuală medie a fost de aproximativ 12% [în Budapesta (Ungaria), Tallinn (Estonia), Vilnius (Lituania),Cracovia și Wroclaw (Polonia) și Tartu (Estonia)].

• Performanțele macroregionale arată că Europa de Nord are cele mai bune rezultate. Europa de Vest are o poziție de lider în privința dinamismului cultural, urmată foarte îndeaproape de Europa de Nord și de Europa de Sud. Europa de Vest a obținut, de asemenea, cel mai bun scor în domeniul „economiei creative”, fiind urmată îndeaproape de Europa de Nord. În general, orașele din Europa de Nord și de Est se remarcă prin cea mai bună dinamică a creării de locuri de muncă.

• În eșantionul de orașe analizat, între zonele în care locuiesc cetățenii europeni și siturile culturale se poate ajunge în general în 30 de minute pe jos (sau doar în 5 minute cu bicicleta); aceste situri sunt foarte accesibile cu mijloacele de transport public.

• Viitoarele fonduri ale politicii de coeziune a UE ar putea sprijini și mai mult convergența socioeconomică și coeziunea teritorială, concentrându-se pe generarea de locuri de muncă creative și pe inovare, pe conexiunile de transport și pe guvernanță, domenii în care în prezent există cele mai mari lacune.

• Principalele orașe culturale și creative sunt mai prospere; astfel, există o legătură pozitivă și semnificativă între punctajele indicelui „Orașelor culturale și creative” și nivelurile veniturilor din orașe.

• Prima ediție a Monitorului orașelor culturale și creative a inspirat autoritățile locale din întreaga Europă. De exemplu, orașul Madrid (Spania) a utilizat datele prezente în Monitor pentru a înțelege ce active culturale și creative (cum ar fi monumentele, muzeele, cinematografele, teatrele și galeriile de artă) ar trebui să valorifice în strategia sa de branding pentru a-și îmbunătăți poziția la nivel internațional. Drept urmare, autoritățile din Madrid au publicat o nouă broșură, intitulată „Madrid - Facts and Figures 2018”, care promovează numeroasele spații culturale ale orașului. De asemenea, pe baza datelor din Monitor, orașul Győr (Ungaria) a efectuat o analiză a nevoilor în materie de investiții, iar rezultatele analizei au determinat autoritățile locale să adopte o strategie economică culturală și creativă pentru 2019-2028 care identifică măsuri de bază ce ar urma să fie puse în aplicare, ca de exemplu stabilirea unor spații creative pentru artiști și crearea unui incubator în domeniul designului. • Orașul Umeå (Suedia) a folosit instrumentul pentru a sensibiliza părțile interesate de la nivel local cu privire la rolul pe care trebuie să-l joace investițiile culturale în promovarea creșterii durabile. 

 

Context

 

Monitorul orașelor culturale și creative, lansat în iulie 2017, utilizează informații cantitative și calitative pentru a măsura potențialul cultural și creativ al orașelor. Informațiile cantitative ale monitorului sunt sintetizate în 29 de indicatori individuali cu relevanță pentru nouă dimensiuni politice, care reflectă trei fațete majore ale vitalității culturale și socioeconomice a orașelor, și anume:

 

• „Dinamismul cultural”, care măsoară „pulsul” cultural al unui oraș în materie de infrastructură culturală și participare la cultură.

• „Economia creativă”, care reflectă măsura în care sectoarele culturale și creative contribuie la economia unui oraș în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și inovarea.

• „Mediul propice”, care identifică activele corporale și necorporale care ajută orașele să atragă talente creative și să stimuleze implicarea în cultură.

 

Iată mai jos unele dintre noile caracteristici ale ediției din 2019:

 

• numărul total de orașe participante a ajuns la 190, în urma includerii a 22 de orașe noi din 14 state membre;

• dinamismul cultural al Europei este perceput mai bine și într-un mod mai activ ca urmare a folosirii unor noi surse de date web (OpenStreetMap);

• aspectele legate de incluziunea socială sunt plasate în centrul cercetării, alături de bunăstarea economică, ca urmare a noilor concluzii trase pe baza analizei spațiale.

 

Monitorul sprijină politica UE în domeniul culturii: acesta a servit drept model pentru evaluarea impactului economic pe care se bazează „Noua agendă europeană pentru cultură” din 2018 și reprezintă una dintre acțiunile incluse în „Cadrul european de acțiune pentru patrimoniul cultural” pentru a contribui la garantarea unui impact de durată al Anului european cultural 2018.

 

Monitorul ar urma să fie actualizat o dată la doi ani. 

 

Informații suplimentare

 

Site-ul web al Monitorului orașelor culturale și creative (inclusiv raportul complet, instrumentul interactiv online, fișele informative, infograficele)

 

ec.europa.eu