Despre posibilitatea femeii de a solicita continuarea CIM în aceleași condiții cu bărbatul

[dabro.pdf]

Sintagma „condiții de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea contractului individual de muncă în condiții identice cu bărbatul!

 

 

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Iar contractul de munca incetează la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la data comunicării deciziei de pensiei pentru limită de vârstă.

 

Curtea Constituţională a admis, potrivit ştirilor juridice, o excepţie de neconstituţionalitate privind continuarea executării contractului individual de muncă în cazul îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limita de vârstă iar dat fiind importanţa acesteia o vom analiza mai jos.

 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 încalcă prevederile Constituţionale, în măsura în care se interpretează că împlinirea vârstei de pensionare a femeii, mai mică decât cea a bărbatului, constituie un motiv obligatoriu de încetare a contractului individual de muncă, potrivit art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Astfel, arată că se consideră discriminată în raport cu bărbaţii, al căror contract individual de muncă încetează la o vârstă mai înaintată şi îi este afectat dreptul la muncă.

 

Pe scurt, exercițiul dreptului la muncă al femeii aflate la vârsta pensionării este condiționat de încheierea unui nou contract individual de muncă, dacă angajatorul va consimți în acest sens. Or, privită din perspectiva unei femei care dorește să-și exercite dreptul la muncă în aceleași condiții ca bărbații, această reglementare nu mai apare ca o măsură favorabilă, menită să vină în sprijinul său, ci îmbracă valențele unei discriminări negative, având ca temei criteriul sexului.

 

Curtea Constitiţională a admis excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 387/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 642/2018.

 

Curtea apreciază că încetarea raportului de muncă al femeii la o vârstă mai redusă decât a bărbatului poate și trebuie să rămână o opțiune a acesteia, în contextul social actual. Transformarea acestui beneficiu legal într-o consecință asupra încetării contractului individual de muncă ce decurge ope legis dobândește valențe neconstituționale, în măsura în care ignoră voința femeii de a fi supusă unui tratament egal cu cel aplicabil bărbaților.

 

Astfel, dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 sunt constituționale numai în măsura în care, la împlinirea vârstei legale de pensionare, dau dreptul femeii să opteze fie pentru deschiderea dreptului la pensie și încetarea contractului individual de muncă în curs, fie pentru continuarea acestui contract, până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, la acea dată. În prima ipoteză, când optează pentru deschiderea dreptului la pensie, contractul individual de muncă în curs încetează de drept, iar dreptul la muncă va putea fi exercitat numai după încheierea unui nou contract, dacă angajatorul consimte în acest sens. Din contră, în măsura în care salariata optează pentru continuarea raportului de muncă, până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbați, exercițiul dreptului la muncă nu este condiționat de încheierea unui nou contract și de voința angajatorului, dar dreptul la pensie nu va putea fi solicitat simultan.

 

Curtea admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003  și constată că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

 

www.lexcafe.ro