Efectul stresului asupra corpului tău.

[Elena]

 

Cu toţii experimentăm stresul când suntem provocaţi sau copleşiţi. Dar mai mult decât o emoţie, stresul este o reacţie fizică înlănţuită care circulă prin întregul corp. Pe termen scurt, stresul poate fi un avantaj, dar când e activat prea des sau pentru o perioadă prea lungă, reacţia primitivă la stres, luptă sau fugi, îţi modifică creierul şi îţi distruge mai multe organe şi celule din corp.

Glanda suprarenală eliberează hormonii de stres cortizol, epinefrină – cunoscută şi ca adrenalină – şi noradrenalină. Când aceşti hormoni circulă prin fluxul sanguin, ajung cu uşurinţă la vasele de sânge şi inimă. Inima bate mai repede din cauza adrenalinei şi creşte tensiunea arterială, care în timp provoacă hipertensiune.

Cortizolul poate provoca funcţionarea anormală a endoteliului sau interiorul vaselor de sânge. Cercetătorii ştiu că acesta este un prim pas în procesul de declanşare a aterosclerozei sau placa de colesterol care se formează în artere.

Aceste modificări cresc riscul de infarct sau accident cerebral. Când creierul sesizează stresul, se activează sistemul nervos autonom. Prin această reţea de conexiuni nervoase, creierul transmite stresul entericului sau sistemului nervos intestinal. Pe lângă agitaţia pe care o simţim în stomac, această conexiune creier-intestin poate perturba contracţiile ritmice naturale care au rolul de a mişca mâncarea în intestin, ceea ce provoacă sindromul colonului iritabil, şi poate creşte sensibilitatea intestinului la acid, care produce senzaţia de arsură la stomac.

Prin sistemul nervos intestinal, stresul poate modifica compoziţia şi funcţionarea bacteriilor intestinale, care poate afecta digestia şi starea generală de sănătate.

Apropo de digestie, se poate ca stresul cronic să afecteze silueta? Ei bine, da. Cortizolul creşte pofta de mâncare. Îi transmite corpului să realimenteze rezervele de energie cu alimente bogate în calorii, ceea ce produce pofta de „alimente de confort„.

Nivelul crescut de cortizol duce la depunerea acelor calorii în plus sub formă de grăsime abdominală profundă. Această grăsime nu doar îngreunează închiderea pantalonilor. Este un organ care eliberează constant hormoni şi compuşi chimici ai sistemului imunitar numiţi citokine care pot creşte riscul dezvoltării bolilor cronice, precum afecţiuni ale inimii şi rezistenţa la insulină.

Hormonii de stres afectează celulele sistemului imunitar în mai multe moduri. Iniţial, acestea ajută la combaterea invadatorilor şi vindecarea rănilor, dar stresul cronic poate afecta funcţionarea unor celule, ceea ce predispune la infecţii şi încetineşte rata de vindecare.

Vrei să trăieşti mult?

Ar fi bine să-ţi moderezi stresul cronic, deoarece a fost asociat cu telomerii prescurtate, segmente de la extremităţile cromozomilor care măsoară vârsta unei celule. Telomerii acoperă cromozomii pentru ca ADN-ul să se copieze de fiecare dată când o celulă se divide fără a deteriora codul genetic al celulei, şi se scurtează la fiecare diviziune celulară. Când telomerii devin prea scurţi, celula nu se mai divide şi moare.

Ca şi când asta nu ar fi destul, stresul cronic poate distruge sănătatea în mai multe moduri, precum acneea, pierderea părului, disfuncţii sexuale, dureri de cap, tensiune musculară, dificultate de concentrare, oboseală şi iritabilitate.

Ce înseamnă toate acestea pentru tine?

Viaţa va fi întotdeauna plină de situaţii stresante. Dar ceea ce contează pentru creier şi corp este modul în care reacţionezi la stres. Dacă reuşeşti să vezi acele situaţii ca pe nişte provocări controlabile şi nu ca pe nişte ameninţări de nedepăşit, te vei descurca mai bine pe moment şi vei rămâne sănătos pe termen lung.

 

Într-o măsură sau mai mare fiecare dintre noi experimentăm un oarecare nivel de stres. Cu toţii ştim că ar fi bine să reacţionăm cu calm şi să fim mai îţtelegători în anumite situaţii. Însă, a ştii şi a putea face nu este acelaşi lucru. Aici intervine psihoterapia sau consilierea psihologică. Este nevoie să dezvoltăm abilităţi noi pentru a putea face stresului cronic.

Psihoterapia ne ajută să înţelegem mai bine cum apare şi cum se menţine stresul din viaţa noastră, dar mai mult decât atât, cum spuneam puţin mai sus, ne ajută să găsim intrumente pentru a face schimbarea şi a trece de la o viaţă plină de stres la o viaţă mai echilibrată şi pe cât se poate de liniştită.

Stresul poate fi depăşit dar pentru asta uneori trebuie să ne stresăm şi cu psihoterapia!

 

sursa: iosifszenasi

[Elena]

T/C.