Ghidul XXXI. Depunerea unei sesizări penale (plângere și/sau denunț)

[uS DeviL]

Cum se depune o sesizare penala (plangere si/sau denunt)

 

 

 

Potrivit art. 221 din Codul de procedura penala, organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din

oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In

cazul in care organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu,incheie un proces-verbal in acest sens.

Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o

persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin
infractiune.

 

Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau
de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni.

 

Principala diferenta dintre plangere si denunt consta in faptul ca
autorul plangerii este victima infractiunii sesizate, iar autorul
denuntului nu este vatamat, prejudiciat in mod direct prin infractiunea
pe care o sesizeaza.

 

Atat plangerea, cat si denuntul au un continut asemanator, conditiile
de forma si de continut pe care trebuie sa le indeplineasca fiind
similare.

 

Plangerea si denuntul se adreseaza organelor de ancheta (parchet,
politie). Nu este o problema daca organul de ancheta sesizat nu este cel
competent, potrivit legii, intrucat organul caruia i-a fost adresata
sesizarea are obligatia sa o trimita celui competent.

 

Plangerea sau denuntul pot fi facute atat in scris, cat si oral. Cand
sunt facute oral, organul de ancheta are obligatia sa intocmeasca un
proces verbal in care sa le consemneze. Recomandam formularea
sesizarilor in scris si depunerea lor la registratura parchetului local
(de pe langa judecatorie) din raza teritoriala in care a fost savarsita
infractiunea sesizata sau a parchetului judetean (de pe langa tribunal).
In cazul infractiunilor de coruptie, intrucat urmarirea penala
(ancheta) se efectueaza, de regula, de procurorul de la parchetul de pe
langa tribunal, sesizarea trebuie adresata parchetului de pe langa
tribunalul in a carui raza teritoriala a fost savarsita infractiunea de
coruptie sesizata. Sesizarea scrisa poate fi trimisa si prin posta, de
preferat cu confirmare de primire.

 

De asemenea, sesizarea pentru orice infractiune de coruptie poate fi
adresta si direct Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), care va decide
apoi asupra organelor de ancheta care vor efectua urmarirea penala. DNA
are publicat pe pagina proprie de interent un formular on-line pentru
comunicarea de date despre acte de corupţie.

 

Potrivit legii, plangerea sau denuntul trebuie sa contina:

– numele si prenumele petitionarului
– calitatea petitionarului
(precizarea daca actioneaza in nume personal sau ca
mandatar/reprezentant al unei persoane; in acest caz, persoana
reprezentata trebuie nominalizata)
– domiciliul petitionarului
– descrierea faptei care formeaza obiectul sesizarii (e necesara o
descriere cat mai exacta si detaliata a faptelor. Orice element de fapt,
chiar aparent neimportant, care poate servi la stabilirea existentei
infractiunii sesizate sau la identificarea fapturitorului, trebuie adus
la cunostinta organelor de ancheta. Descrierea faptelor trebuie facuta
cat mai obiectiv si cat mai detasat de emotiile, trairile, sentimentele,
parerile sau aprecierile celui care relateaza)
– indicarea
faptuitorului, desigur daca este cunoscut (daca autorul sesizarii nu
cunoaste fapturitorul, va face mentiune in acest sens, urmand ca
organele de ancheta sa procedeze si la identificarea faptutitorului)
– indicarea mijloacelor de proba (este o mentiune foarte importanta
pentru ca sesizarea sa fie cu adevarat eficienta. Spre exemplu,
indicarea unor martori – de preferat cu nume complet si adresa-; de
asemenea, trebuie remise organelor de ancheta orice inscrisuri,
fotografii, inregistrari sau obiecte care pot servi la dovedirea
sustinerilor din sesizare; daca acestea nu sunt detinute de petitionar,
dar ii cunoaste pe detinatorii lor, trebuie sa precizeze in mod clar, in
sesizare, cine detine respectivele mijloace de proba)
– semnatura petitionarului

 

 

Problema denuntului anonim

 

Potrivit legii, denuntul (ca si plangerea) trebuie semnat de autorul sau, autor care trebuie sa-si indice numele (real)(1) si domiciliul (real).

Din aceste motive, un denunt nesemnat sau fara datele de identificare
ale denuntatorului nu poate constitui un act valabil de sesizare a
organelor de ancheta (parchet, politie).

 

Dar, in masura in care denuntul anonim cuprinde descrieri exacte si
detaliate ale unor fapte si indica dovezi certe, probe concrete si
verificabile, care atesta existenta faptelor relatate, el poate fi
valorificat ca temei pentru sesizarea din oficiu a organelor de ancheta.

Aceasta deoarece, potrivit legii (art. 221 din Codul de procedura
penala) organul de urmarire penala este obligat sa se sesizeze din
oficiu atunci cand afla pe orice alta cale (alta cale decat plangerea
sau denuntul) ca s-a savarsit o infractiune.

 

Or, un denunt inform si nevalabil in sine ca act de sesizare penala,
intrucat nu contine identitatea petitionarului, in masura in care
contine date concrete si indica probe certe cu privire la savarsirea
unei infractiuni poate constitui o informatie rezonabila care sa stea la
baza unei sesizari din oficiu.

 

Desigur, moralitatea denuntului anonim comporta numeroase discutii si
serioase rezerve, dar trebuie avute in vedere si realitatile ce tin de
actualitatea si specificul mediului social. In cazul unor infractiuni
comise de persoane influente, cu relatii in mediul interlop si nu numai,
devine extrem de riscanta denuntarea unor astfel de fapte de catre cei
care au aflat de savarsirea lor. In astfel de cazuri, indicarea numelui
si adresei il transforma pe denuntator intr-o tinta vie si este de
inteles, intr-o anumita masura, dorinta acestuia de a-si pastra
anonimatul.

 

Sta in deplina putere a organului de ancheta de a aprecia daca un
denunt anonim, in raport de continutul sau concret si de probele pe care
le indica, este “opera” unui “reclamagiu de profesie” sau contine
informatii suficient de relevante pentru a sta la baza unei sesizari din
oficiu, ca informatii care provin de la o sursa care incearca sa se
protejeze de represaliiile celui/celor vizat/i.

 

Atentie! Daca prin plangere sau denunt se aduc “acuzatii”
neadevarate, autorul lor savarseste infractiunea de denuntare
calomnioasa

 

INFRACTIUNEA DE DENUNTARE CALOMNIOASA ESTE PREVAZUTA IN ART. 259 DIN CODUL PENAL, CONTINUTUL ARTICOLULUI FIIND URMATORUL:

“ (1) ÎNVINUIREA MINCINOASĂ FĂCUTĂ PRIN DENUNŢ SAU PLÂNGERE, CU
PRIVIRE LA SĂVÂRŞIREA UNEI INFRACŢIUNI DE CĂTRE O ANUME PERSOANĂ, SE
PEDEPSEŞTE CU ÎNCHISOARE DE LA 6 LUNI LA 3 ANI.

(2) Producerea ori
ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Dacă cel care a
săvârşit fapta declară mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii
penale faţă de persoana în contra căreia s-a făcut denunţul sau
plângerea, ori împotriva căreia s-au produs probele, că denunţul,
plângerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art.
76.”

 

PENTRU EXISTENTA INFRACTIUNII, ESTE NECESAR CA INVINUIREA ADUSA UNEI
PERSOANE SA FIE MINCINOASA. ACEASTA PRESUPUNE CA AUTORUL PLANGERII SAU
DENUNTULUI ESTE DE REA-CREDINTA, ADICA STIE, LA DATA LA CARE LE
FORMULEAZA, CA “ACUZATIILE” PE CARE LE ADUCE IN SESIZARE SUNT
NEADEVARATE.

 

DOVADA RELEI-CREDINTE A AUTORULUI SESIZARII TREBUIE FACUTA DE
ORGANELE DE ANCHETA PENALA, INTRUCAT BUNA-CREDINTA ESTE PREZUMATA, IAR
AUTORUL UNEI SESIZARI PENALE SE BUCURA, LA FEL CA ORICE PERSOANA, DE
PREZUMTIA DE NEVINOVATIE.

 

IN CONSECINTA, NU AUTORUL SESIZARII VA TREBUI SA-SI DOVEDEASCA
BUNA-CREDINTA (CARE ESTE PREZUMATA), CI ORGANELE DE ANCHETA TREBUIE SA-I
DOVEDEASCA REAUA-CREDINTA. CEEA CE, IN PRACTICA, ESTE DIFICIL. CA
DOVADA, NUMARUL CONDAMNARILOR PENTRU INFRACTIUNEA DE DENUNTARE
CALOMNIOASA, IN VARIANTA INVINUIRII MINCINOASE FACUTE PRIN PLANGERE SAU
DENUNT, ESTE EXTREM DE REDUS, CHIAR NESEMNIFICATIV.

 

 

 

MODEL DE PLANGERE

 

Aici puteti descarca modelul de plagere si de denunt in document word

DOMNULE PRIM-PROCUROR,

SUBSEMNATUL(A)/SUBSCRISA ………, [NUMELE SI PRENUMELE PERSOANEI
FIZICE/DENUMIREA PERSOANEI JURIDICE] ……….., DOMICILIAT(A)/CU
SEDIUL ÎN …….. [DOMICILIUL PETITIONARULUI/SEDIUL PERSOANEI JURIDICE]
…………….., REPREZENTATA DE ……… (2) IN CALITATE DE ………..(3), ÎN TEMEIUL ART. 221 DIN CODUL DE PROCEDURA PENALA, VA ADUC LA CUNOSTINTA URMATOARELE:

………………………………………… [DESCRIEREA CAT MAI
PRECISA SI CLARA A FAPTELOR CARE, IN OPINIA PETITIONARULUI, CONSTITUIE
INFRACTIUNE(4), CU PRECIZAREA DATEI SAVARSIRII FAPTELOR
SAU A CONSTATARII URMARILOR FAPTELOR ORI A ORICAROR IMPREJURARI LEGATE
DE CAUZA; DACA SUNT CUNOSCUTE, TREBUIE MENTIONATE NUMELE SI ADRESA
FAPTUITORULUI; DESCRIEREA TREBUIE FACUTA IN MOD CAT MAI OBIECTIV SI CAT
MAI DETASAT DE EMOTIILE, TRAIRILE, SENTIMENTELE, PARERILE SAU
APRECIERILE CELUI CARE RELATEAZA]
…………………………………………………………..

SOLICIT/SOLICITAM TRAGEREA LA RASPUNDERE PENALA A FAPTUITORULUI.

INTRUCAT, IN URMA INFRACTIUNII SESIZATE AM SUFERIT UN PREJUDICIU
[MORAL SI/SAU MATERIAL], MA CONSTITUI PARTE CIVILA, URMAND CA PE
PARCURSUL URMARIRI PENALE SA PRECIZEZ CUANTUMUL DESPAGUBIRILOR.

MIJLOACELE DE PROBA PE CARE SE INTEMEIAZA PREZENTA PLANGERE SUNT URMATOARELE(5):

– MARTORI :
– INSCRISURI:
– FOTOGRAFII:

DATA: SEMNATURA(6) / NUMELE, PRENUMELE, CALITATEA SI SEMNATURA REPREZENTANTULUI(7),

DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL ………………

MODEL DE DENUNT

DOMNULE PRIM-PROCUROR,

SUBSEMNATUL(A)/SUBSCRISA ………….. [NUMELE SI PRENUMELE
PERSOANEI FIZICE/DENUMIREA PERSOANEI JURIDICE] ………………,
DOMICILIAT(A)/CU SEDIUL ÎN …………….. [DOMICILIUL
PETITIONARULUI/SEDIUL PERSOANEI JURIDICE] ………………..,
REPREZENTATA DE …………… (8) IN CALITATE DE ………………… (9), ÎN TEMEIUL ART. 221 DIN CODUL DE PROCEDURA PENALA, VA ADUC LA CUNOSTINTA URMATOARELE:

……………………………. [DESCRIEREA CAT MAI PRECISA SI
CLARA A FAPTELOR CARE, IN OPINIA PETITIONARULUI, CONSTITUIE INFRACTIUNE(10),
CU PRECIZAREA DATEI SAVARSIRII FAPTELOR SAU A CONSTATARII URMARILOR
FAPTELOR ORI A ORICAROR IMPREJURARI LEGATE DE CAUZA; DACA SUNT
CUNOSCUTE, TREBUIE MENTIONATE NUMELE SI ADRESA FAPTUITORULUI; DESCRIEREA
TREBUIE FACUTA IN MOD CAT MAI OBIECTIV SI CAT MAI DETASAT DE EMOTIILE,
TRAIRILE, SENTIMENTELE, PARERILE SAU APRECIERILE CELUI CARE RELATEAZA]
………………………………………….

SOLICIT/SOLICITAM TRAGEREA LA RASPUNDERE PENALA A FAPTUITORULUI.

MIJLOACELE DE PROBA PE CARE SE INTEMEIAZA PREZENTA PLANGERE SUNT URMATOARELE(11):

– MARTORI :
– INSCRISURI:
– FOTOGRAFII:

DATA: SEMNATURA(12) / NUMELE, PRENUMELE, CALITATEA SI SEMNATURA REPREZENTANTULUI(13),

DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL …………………..

 

NOTE

(1) Prezentarea sub o identitate nereala, falsa
(care este altceva decat denuntul anonim, din care lipsesc datele de
identificare ale petitionarului) poate crea probleme penale pentru chiar
autorul sesizarii, intrucat art. 293 Cod penal pedepseste falsul
privind identitatea.

(2) Se completeaza in cazul persoanelor juridice

(3) SE COMPLETEAZA IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE

(4) Petitionarul nu trebuie sa faca si o incadrare juridica a faptelor
descrise, adica sa indice concret in ce texte din codul penal s-ar
incadra acele fapte si care este denumirea “oficiala” a infractiunilor
sesizate, intrucat incadrarea juridica este de competenta exclusiva a
organelor judiciare; totusi, intrucat plangerea nu poate fi formulata
decat pentru savarsirea unei/unor infractiuni, nu si a altor fapte
nepenale, consideram oportun ca petitionarul sa indice denumirea, chiar
in limbaj comun, a unei/unor infractiuni care ar corespunde, in opinia
sa, faptelor descrise.

(5) Enumerarea va diferi, de la caz la caz.

(6) In cazul persoanei fizice

(7) SE COMPLETEAZA IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE

(8) Se completeaza in cazul persoanelor juridice

(9) SE COMPLETEAZA IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE

(10) Petitionarul nu trebuie sa faca si o incadrare juridica a faptelor
descrise, adica sa indice concret in ce texte din codul penal s-ar
incadra acele fapte si care este denumirea “oficiala” a infractiunilor
sesizate, intrucat incadrarea juridica este de competenta exclusiva a
organelor judiciare; totusi, intrucat plangerea nu poate fi formulata
decat pentru savarsirea unei/unor infractiuni, nu si a altor fapte
nepenale, consideram oportun ca petitionarul sa indice denumirea, chiar
in limbaj comun, a unei/unor infractiuni care ar corespunde, in opinia
sa, faptelor descrise.

(11) Enumerarea va diferi, de la caz la caz.

(12) In cazul persoanei fizice.

(13) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

 

 

Sursa: romaniacurata.ro

Edited February 8, 2020 by uS DeviL