Recomandările psihologilor: Cum putem gestiona mai bine stresul, în timpul pandemiei de coronavirus

[South Silviu.]

 

Un inamic invizibil a pătruns în orașele noastre, casele noastre, rutinele și chiar gândurile noastre și se strecoară pe buzele tuturor: frica de incertitudine, în timpul pandemiei cu COVID-19. Și, pe măsură ce numărul de noi cazuri depistate crește, stresul asociat acestei pandemii își lasă amprenta în societatea noastră. „Suntem în fața unui test al sistemelor, valorilor și umanității la nivel global“, spun specialiștii în drepturile omului, și fiecare dintre noi este responsabil de cum vom reuși să-l trecem. Suntem parte dintr-o lume interconectată, iar acest nou virus subliniază asta și ne pune față în față cu o valoare psihologică în care noi, psihoterapeuții relaționali, credem: „Pentru sănătatea comunității noastre, este bine ca fiecare dintre indivizii ei să fie responsabil și de propria sa stare de sănătate.“

 

În acest sens, CDC (Centers for Desease Control and Prevention) a publicat un ghid despre cum putem gestiona mai bine ce se întâmplă cu fiecare dintre noi în această perioadă.

 

Nu există un răspuns „corect“ la stres. Fiecare om reacționează diferit. Impactul emoțional al unei situații stresante și amenințătoare de viață depinde de caracteristicile personale și experiențele individuale avute până în acel moment, de circumstanțele sociale și economice ale persoanei și ale comunității din care face parte, dar și de resursele locale disponibile. Oamenii se pot panica și deveni extrem de vigilenți, dacă sunt expuși în mod repetat la imagini sau știri despre potențialul de amenințare vitală asociat unei epidemii. Iar persoanele supuse unui risc crescut de a dezvolta o reactivitate intensă la stres în fața unei crize sunt:

 

• Persoanele ce sunt deja cunoscute cu afecțiuni somatice sau mentale coexistente, inclusiv persoanele cu adicții.
• Copiii.
• Persoanele care sunt direct implicate în aplicarea măsurilor de siguranță și recuperare (personal medical, pompieri, poliție, etc.)

 

Reacțiile ce pot apărea în timpul unei epidemii de boală infecțioasă pot include:

 

• Anxietatea de sănătate și stresul asociat unei incertitudini, ce sunt comune în contextul unei pandemii. Pot apărea sentimente de „gol sau amorțeală emoțională – ca și cum sentimentele nu ne mai aparțin“, frică, anxietate, neîncredere, iritabilitate care poate merge până la furie și izbucniri comportamentale impulsive, dar și sentimente de pierdere și doliu după rutina zilei și viața așa cum era până în acel moment.
• Schimbări ale rutinelor de somn sau alimentație (mâncat excesiv, lipsa poftei de mâncare, insomnii, somn agitat sau hipersomnolență, coșmaruri, imagini intruzive ce ne cauzează disconfort).
• Dificultăți de concentrare sau de odihnă, modificări în funcționalitatea zilnică.
• Reacții fiziologice intense, asociate stresului: dureri de cap, acuze somatice diverse (dureri de burtă, accelerare a tranzitului intestinal, dureri osoase, etc.) sau erupții ale pielii.
•Înrăutățirea problemelor de sănătate preexistente (secundare stresului sau resurselor medicale aflate în disponibilitate scăzută).
• Creșterea consumului de țigări, alcool sau alte droguri (folosite ca mecanisme disfuncționale de copying, în fața stresului crescut).

 

Contactează medicul tău de familie sau medicul curant, dacă reacțiile emoționale și comportamentale la stres sunt intense și interferează cu funcționarea ta cotidiană timp de mai multe zile la rând.

 

Tot conform ghidului CDC pentru psihiatri, Cum să ai grijă de pacienți în timpul pandemiei cu COVID-19, se afirmă că: „Majoritatea pacienților cu tulburări psihice preexistente vor putea să-și gestioneze afecțiunea fără probleme. Însă psihiatrii vor întâlni deseori pacienți care vor resimți mai puternic impactul pandemiei – la nivel emoțional, familial și social. Trei lucruri principale sunt de avut în vedere, în aceste situații:

 

1. Recunoașterea îngrijorării și incertitudinii cauzate de epidemie.
2. Distribuirea de informații clare și bazate pe dovezi.
3. Identificarea unor pași pe care pacienții pot să-i urmeze, pentru a reduce impactul emoțional negativ și a promova comportamentele sănătoase, așa cum sunt somnul și igiena (atât mintală, cât și fizică).“

 

Persoanele cunoscute ca având tulburări mentale preexistente sunt sfătuite să continue planul de tratament și intervenție terapeutică stabilit anterior perioadei de urgență și să monitorizeze apariția altor simptome.

 

Managementul acestor emoții și primirea ajutorului de care ai nevoie te poate sprijini pe tine, familia ta și comunitatea din care faci parte să vă recuperați în urma unui dezastru, chiar dacă momentan a avea grijă unii de alții presupune distanțare socială.

 

Lucruri pe care le poți face singur, pentru avea grijă de sănătatea ta fizică și mentală, în această perioadă:

 

1. Evită expunerea excesivă la informații media despre pandemia COVID-19. De exemplu, informează-te doar o dată pe zi și numai din surse sigure, abilitate să ofere informații, cum ar fi:

 

• Ministerul Sănătății.
• Institutul Național de Sănătate Publică din România.
• Observatorul Român de Sănătate.
• Organizația Mondiala a Sănătății (OMS).
• Centrul pentru Control și Prevenție a Bolilor (CDC)

 

2. Ai grijă de corpul tău. Menține o rutină de exerciții fizice, fă yoga, meditează, respiră adânc în 3 timpi, în reprize cu durata de 1 minut, în mod repetat (4 secunde inspir, 4 secunde țin aerul, 4 secunde expir). Încearcă să menții o alimentație echilibrată, chiar dacă creierul tău va încerca să te convingă să faci provizii de resurse, pentru că se simte în pericol. Menține o rutină a somnului. Evită consumul de alcool, droguri sau consumul exagerat de zahar.

 

3. Rezervă-ți timp pentru a-ți aminti că emoțiile nu sunt gândurile noastre și nu rămân cu noi permanent, chiar dacă sunt foarte intense. Oferă-i o pauză creierului tău, de la informațiile continue ce apar în jur. Adu-ți aminte să râzi, să faci lucruri ce îți plac și au legătură cu viața ta de zi cu zi (citește, urmărește un film, desenează, scrie un jurnal de aprecieri, muncește de acasă, gătește, etc.).

 

4. Menține legătura cu cei dragi din jurul tău. Împărtășește cu ei cum te simți și care sunt îngrijorările tale, dar și ce anume veți face, odată ce va fi posibilă reîntoarcerea la rutina zilnică.

 

5. Cultivă o atitudine de recunoștință (față de propriile gânduri, emoții și senzații corporale, știind că ele sunt binevenite în interiorul tău). Manifestă recunoștință pentru sănătatea ta și a celor dragi, apoi exprimă-ți gratitudinea față de oamenii ce sunt în prima linie și în contact cu acest inamic invizibil și care conduc o bătălie grea cu propriile resurse mentale și fizice în aceste zile.

 

În ceea ce privește conversațiile esențiale cu copiii – despre coronavirus – Gáspár Györg a scris un articol foarte util părinților. Iar alte resurse utile găsiți și pe site-ul UNICEF sau în articolul intitulat „Ghidul conversației despre coronavirus – pentru copii“ (momentan, doar în engleză).

 

Tot CDC recomandă și să oprim răspândirea de informații false despre infecția COVID-19 și să împărtășim infirmațiile corecte științific puse la dispoziție de comunitatea medicală și științifică. Atunci când dispunem de informațiile corecte, frica se diminuează, iar incertitudinea scade și ea.

 

Respectând indicațiile autorităților în domeniu, susținem eforturile acestora de minimizare a răspândirii infecției în comunitate.

 

În încheiere, aș adăuga că ceea ce trăim în aceste zile este o pierdere a stării de siguranță fizică și mentală, o pierdere a autonomiei și a libertății (pentru unii dintre noi), ce poartă denumirea de doliu. Dacă privim prin această lupă ceea ce se întâmplă cu fiecare dintre noi în aceste zile și răspundem cu aceeași compasiune pe care am arăta-o față de cineva ce trece printr-un doliu, atunci vom reuși să trecem testul umanității în acest moment haotic. Altfel, mă tem de momentul în care ne vom reîntâlni cu propria persoană și comunitatea, odată criza încheiată. Deși mulți resimt într-un mod tragic pierderea stării de siguranță – și, da, în anumite cazuri, viața nu va mai fi la fel nici după acest context –, alții au impresia că nu au dreptul să se oprească și să conștientizeze pierderea… Așa că tu oferă-ți permisiunea. Poți plânge, poți să te înfurii, poți să jelești, pentru că pierderea ta este reală.

 

 

 

 

 

Sursa