Dicţionar juridic

[Madalin]

 

A

• Ab intestat = Dreptul roman practica succesiunea testamentară ca regulă, devoluţiunea legală fiind posibilă numai în absenţa unui testament [ab intestato]. Soluţia se datora concepţiei jurisconsulţilor conform căreia proprietarul exercită puteri depline asupra a tot ceea ce stăpâneşte exclusiv şi are obligaţia să lase un continuator al persoanei sale.
• Ab irato = A acţiona cu mânie.
• Aberratio ictus = Expresie folosită pentru a denumi una dintre cauzele care generează infracţiunea deviată. Se are în vedere ipoteza în care datorită unei mânuiri greşite a mijloacelor de comitere a infracţiunii, s-a deviat acţiunea către alt obiect, obţinându-se un alt rezultat decât acela urmărit de autor. Autorul acestui comportament va răspunde penal pentru infracţiunea comisă, latura subiectivă fiind identică cu cea de la care s-a deviat.
• Abolitio criminis = Expresie folosită pentru a denumi ipoteza în care legea penală nouă nu mai prevede ca infracţiune o faptă care în trecut era incriminată (dezincriminare).
• Abordaj = Ciocnirea a două nave sau ciocnirea unei nave de un obstacol. Când are ca urmare avarierea gravă a unei nave civile sau militare atrage răspunderea penală a persoanei vinovate, v. şi coliziune.
• Abroga = A anula, a suprima o lege sau o altă dispoziţie legală. Rezultatul abrogării este scoaterea din vigoare - total sau parţial -a unui act normativ cu aceeaşi valoare juridică sau cu valoare juridică superioară.
• Absolvire de pedeapsă = Situaţii de nepedepsire a unei persoane trimise în judecată atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii penale sau când, deşi aceste condiţii sunt îndeplinite, au intervenit anumite cauze (de ex., amnistia, graţierea, prescripţia ş.a.) care înlătură răspunderea penală.
• Absorbţie =  Sistem de sancţionare a concursului de infracţiuni constând în stabilirea pedepselor pentru fiecare dintre infracţiunile concurente deduse judecăţii şi aplicarea celei mai grave dintre ele în care sunt absorbite celelalte pedepse. 
• Abitaţie = Drept real, varietate a uzufructului, ce poartă asupra unei case.
• Abţinere = Obligatie a judecatorului de a nu se pronunta intr-o cauza in care exista suspiciuni in ceea ce priveste obiectivitatea sa, in conditiile expres prevazute de lege.
• Accesiune = Mod de dobandire a proprietatii, derivat, intre vii, care consta in incorporarea unui lucru mai putin important intr-unul mai important.
• Act juridic = Manifestare de vointa exprimata in vederea producerii de efecte juridice Exista doua acceptiuni ale actului juridic:

                    negotium juris, ce semnficia intelegerea propriu-zisa dintre parti

                    instrumentum probationes, ce semnifica inscrisul in care este evidentiata intelegerea

• Acte cu titlu oneros = Acte in care fiecare parte procura celeilalte un avantaj numai in schimbul unui alt avantaj echivalent.
• Acte mortis causa = Acte ce au ca scop producerea efectelor numai dupa moartea autorilor lor.
• Acţionar semnificativ = Persoana fizica, persoana juridica sau grupul de persoane care actioneaza in mod concertat si care detine direct sau indirect o participatie de cel putin 10% din capitalul social al unei societati comerciale sau din drepturile de vot, ori o participatie care permite exercitarea unei influente semnificative asupra luarii deciziilor in adunarea generala sau in consiliul de administratie, dupa caz.
• Acţiune penală = Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni.
• Adopţie internaţională = Adoptia in care adoptatorul sau familia adoptatoare si copilul ce urmeaza sa fie adoptat au resedinta obisnuita in state diferite, iar, in urma incuviintarii adoptiei, copilul urmeaza sa aiba aceeasi resedinta obisnuita cu cea a adoptatorului.
• Abuz în serviciu = Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
• Abţinere = Obligaţie a judecătorului de a se retrage de la judecarea unei cauze civile, în prezenţa unor motive strict determinate de lege. Abţinerea se bazează pe aceleaşi motive ca şi recuzarea. Abţinerea poate fi solicitată de judecător înainte ca părţile să formuleze vreo cerere de recuzare; dacă recuzarea s-a solicitat totuşi mai înainte, judecătorul poate declara că se abţine. Abţinerea are aceeaşi procedură de realizare ca şi recuzarea. Asupra cererii de abţinerea instanţa se pronunţă printr-o încheiere care nu este susceptibilă de nicio cale de atac.
• Accept bancar = 1. varietate de accept concretizată în garantarea de către o bancă a plăţii sumei de bani înscrise pe un document de credit. 2. sintagmă prin care se desemnează garantarea expresă de către o bancă a plăţii unei sume de bani prevăzute într-o cambie.
• Acceptarea cambiei = Manifestare de voinţă a trasului, în sensul achitării la data scadentă a sumei de hani menţionată în titlu. Acceptarea se scrie pe cambie, prin menţionarea cuvântului „acceptat" sau orice altă expresie echivalentă urmată de semnătura trasului.
• Accesorium sequitur principale = Adagiu latin folosit în legea procesuală civilă pentru a exprima ideea de principiu că orice instanţă competentă învestită cu judecarea unei cereri principale are căderea de a judeca şi toate cererile accesorii şi incidentale, care, dacă ar fi judecate separat, ar putea atrage competenţa unei alte instanţe.
• Acciză = Denumire dată taxei de consum instituită şi percepută în unele state cu titlu de impozit indirect asupra anumitor produse precum: mărfuri de lux, tutun, băuturi alcoolice, produse petroliere etc. Neplata acesteia poate constitui, în condiţiile stabilite de lege, infracţiunea de evaziune fiscală.
• Achiesarea = Act juridic procesual de dispoziţie, prin care una din părţile litigante recunoaşte fie pretenţiile ridicate împotriva sa de către cealaltă parte, fie hotărârea pronunţată de prima instanţă împotriva sa.
• Acont = Reprezintă întotdeauna o parte din prețul vânzării. Acontul se aseamănă cu arvuna (care reprezintă, de regulă, o parte din preţul vânzării) dar se deosebeşte de aceasta prin faptul că reprezintă întotdeauna (şi nu ocazional) o parte din preţ.
• Acord = Înţelegere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice pentru încheierea, modificarea sau stingerea unui act juridic.
• Acrescământ = 1. Creşterea drepturilor succesorale ale unei persoane drept urmare a renunţării sau înlăturării altor persoane de la drepturile lor derivate din legile succesorale sau din testament. 2. Uneori termenul se utilizează şi la accesiunile imobiliare naturale (aluviuni, avulsiuni etc.).
• Act = Comportament activ sau pasiv prin care o persoană încalcă cu intenţie sau din culpă ori cu praeterintenţie prescripţiile unei norme juridice penale.
• Act administrativ = Act juridic unilateral, obligatoriu şi executoriu emis de către un organ administrativ în temeiul puterii de stat, prin care se aduc la îndeplinire dispoziţiile legii sau ale unui act normativ subordonat legii. O serie de acte administrative au tangenţă cu raporturile juridice de drept civil - astfel, anumite acte administrative cum sunt actele autorităţii tutelare servesc la asigurarea ocrotirii intereselor minorilor şi incapabililor, facilitând totodată participarea acestora la circuitul juridic civil.
• Act sexual cu un minor = Infracţiune prevăzută de art. 198 C. pen., constând în raportul sexual cu o persoană de orice sex, mai mică de 15 ani sau în raportul sexual cu o persoană între 15 şi 18 ani, dacă fapta este săvârşită de tutore sau curator, ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, sau dacă făptuitorul a abuzat de încrederea victimei ori de autoritatea asupra victimei. Sancţiunea este mai severă în cazul unor modalităţi agravate (dacă actul sexual a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase, direct sau indirect; dacă fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice, precum şi dacă pentru atingerea acestui obiectiv s-a folosit constrângerea; când a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei etc.).
• Acţiune = Fracţiune a capitalului social al unei societăţi pe acţiuni sau a unei societăţi în comandită pe acţiuni, care conferă posesorului calitatea de acţionar.
• Actor incumbit probatio = Adagiu latin potrivit căruia cel care face o propunere (afirmaţie) înaintea instanţei trebuie să o dovedească. Regula a.i.p. se adresează, în primul rând, reclamantului, deoarece el este primul care face afirmaţii în faţa instanţei şi, ca atare, este ţinut să probeze ceea ce afirmă.
• Actor sequitum forum rei = Regulă tradiţională potrivit căreia fiecare instanţă este competentă, din punct de vedere teritorial, să judece acţiunile îndreptate împotriva pârâţilor care domiciliază în raza lor de activitate.
• Actore non probante reus absolvitur = Adagiu latin exprimând regula potrivit căreia pârâtul este exonerat de tot ceea ce reclamantul n-a reuşit să probeze; el poate fi obligat faţă de reclamant numai în măsura în care acesta din urmă şi-a dovedit pretenţiile formulate prin acţiunea sa.
• Afiliere = Alăturarea unei societăţi faţă de o alta în vederea stabilirii unor raporturi de colaborare sau subordonare.
• Afin = Ruda prin alianta.
• Afirmaţii mincinoase = Declaraţii neconforme cu realitatea. Persoana ascultată ca martor, expert sau interpret într-o cauză penală, civilă sau în orice altă cauză în care se ascultă asemenea persoane, dacă face afirmaţii mincinoase, săvârşeşte infracţiunea de mărturie mincinoasă
• Agresor = Persoană către săvârşeşte o agresiune, devenind prin aceasta susceptibilă de a fi trasă la răspundere penală.
• Alegaţie = Invocarea unei teorii sau a unei opinii cu sprijinul unei afirmaţii sau a unei acţiuni.
• Alibi = Probă de nevinovăţie şi mijloc de apărare, constând în invocarea de către o persoană a împrejurării potrivit căreia în timpul săvârşirii unei infracţiuni, se afla într-un alt loc decât acela în care a fost săvârşită infracţiunea.
• Amendă = Sanctiune penala, administrativa, civila, ş.a.m.d, ce consta in plata unei sume de bani, aplicata in urma incalcarii unei norme legale.
• Amnistie = Act de clemenţă, acordat prin lege organică, în temeiul unor considerente social politice şi de politică penală, prin care se înlătură răspunderea penală, executarea pedepsei şi alte consecinţe ale condamnării, pentru infracţiuni comise până la data apariţiei legii de aministie. ~ generală - este acordată pentru orice tip de infracţiune. ~ specială - se acordă numai pentru anumite infracţiuni. ~ necondiţionată (pură şi simplă) - nu se prevede nici o condiţie pentru a obţine beneficiul ei. ~ condiţionată - este acordată numai sub rezerva îndeplinirii uneia sau mai multor condiţii.
• Anatocism = Procedeu prin care se calculează dobândă nu doar asupra capitalului, ci şi asupra dobânzii cuvenite sumei împrumutate („dobândă la dobândă"). Dobânda se va calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate. Cu toate acestea, dobânzile se pot capitaliza şi pot produce dobânzi în temeiul unei convenţii speciale încheiate în acest sens, după scadenţa lor, dar numai pentru dobânzi datorate pe cel puţin un an. Dispoziţiile de mai sus nu se aplică contractului de cont curent, precum şi atunci când prin lege s-ar dispune altfel (art. 8 din O.G. nr. 9/2000).
• Anchetă = Cercetare ordonată sau efectuată de o autoritate publică pentru a clarifica împrejurările în care s-a produs un fapt şi pentru a stabili răspunderile. ~ penală - termen folosit în trecut pentru a denumi una din formele urmăririi penale (cea efectuată de organele de anchetă penală). ~ judecătorească - denumire folosită în trecut pentru a desemna o activitate procesuală realizată de instanţa de judecată, constând în administrarea şi judecarea probelor. Noţiunea a fost înlocuită cu aceea de cercetare judecătorească, ~ socială - cercetare efectuată de către o persoană desemnată de Autoritatea Tutelară pe baza dispoziţiei organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată. Este obligatorie în cazurile cu minori şi are ca obiectiv observarea condiţiilor de viaţă ale învinuitului ori inculpatului minor. Sunt culese date privitoare la comportamentul minorului, la starea fizică şi mintală a acestuia, la antecedentele sale, la condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit, la modul în care părinţii, tutorele sau persoana în îngrijirea căreia se află minorul îşi îndeplinesc îndatoririle lor faţă de acesta şi, în general, cu privire la orice elemente care pot servi la luarea unei măsuri sau la aplicarea unei sancţiuni faţă de minori. Este instrumentul cu ajutorul căruia alături de expertiza medico-legală psihiatrică, se apreciază în concret dacă un minor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani care a comis o faptă prevăzută de legea penală a acţionat cu discernământ. Este obligatorie, sancţiunea pentru neefectuarea ei fiind nulitatea absolută.
• Antecontact = Convenţie, prin care părţile contractante se obligă reciproc ca la o dată ulterioară, stabilită de comun acord, să încheie un anume contract (ex. vânzare-cumpărare, pentru care, iniţial, se semnează promisiunea de vânzare, ca antecontract).
• Anulabilă (proprietate) = Proprietate dobandita in temeiul unui act translativ de proprietate anulabil (lovit de nulitate relativa).
• Apel = Cale de atac. Actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei.
• Aport = Totalitatea bunurilor mobile sau imobile cu care un asociat participă la constituirea capitalului unei societăţi comerciale sau la majorarea capitalului social al acesteia.
• Apelant = Persoana ce a facut apel impotriva unei sentinte sau incheieri judecatoresti.
• Arbitraj = Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
• Arbitraj ad-hoc = Arbitrajul organizat la iniţiativa părţilor pentru soluţionarea unui litigiu determinat şi care are o existenţă juridică temporară, funcţia arbitrilor încetând odată cu pronunţarea hotărârii sau cu expirarea termenului de arbitraj. 
• Arbitraj instituţionalizat = Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventia arbitrala, unui tribunal arbitral din cadrul Curtii de Arbitraj sa judece un litigiu determinat si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru parti, potrivit prezentelor reguli.
• Arendă = Suma de bani platita de arendar proprietarului bunului in schimbul cedarii temporare a dreptului de exploatare a acestuia.
• Ascendent = Ruda in linie dreapta dintr-o generatie anterioara.
• Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale = O asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
• Asociaţie de proprietari = Forma de asociere autonoma si nonprofit a majoritatii proprietarilor dintr-un condominiu.
• Audit financiar = Activitatea efectuata de auditorii financiari in vederea exprimarii unei opinii asupra situatiilor financiare sau a unor componente ale acestora, exercitarea altor misiuni de asigurare si servicii profesionale potrivit standardelor internationale de audit si altor reglementari adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, denumita in continuare Camera.
• Autentificare notarială = Pentru autentificarea unui act, notarul public verifica si stabileste, in prealabil, identitatea partilor. Partile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura speciala autentica.
• Autoritate vamală = Autoritate investita, in principal, cu aplicarea reglementarilor vamale.

• Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei = Institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, cu patrimoniu propriu, in coordonarea directa a viceprimministrului, prin preluarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei din cadrul Ministerului Economiei, agentie care se desfiinteaza.

• Autoritatea Nationala pentru Cetatenie = Autoritatea asigura aplicarea procedurii legale de acordare, redobandire, renuntare si retragere a cetateniei romane.

• Autoritatea Nationala pentru Protectia Familiei si a Drepturilor Copilului = Organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin preluarea atributiilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, ale Centrului Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie, ale Centrului de Informare si Consultanta pentru Familie si ale Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.

• Avocatul Poporului = Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice.

 

B

 

• Bancă = Instituţie de credit cu vocaţie universală, care poate desfăşura oricare dintre următoarele activităţi: a) atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile; b) acordare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring cu sau fără regres, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetare; c) leasing financiar; d) servicii de plată; e) emiterea şi administrarea altor mijloace de plată, cum ar fi cecuri, cambii şi bilete la ordin, în măsura în care nu se încadrează la lit. d); O emitere de garanţii şi asumare de angajamente; g) tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii, cu: i) instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; ii) valută; iii) contracte futures şi options financiare; iv) instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii; v) valori mobiliare şi alte instnimente financiare transferabile; h) participare la emisiunea de valori mobiliare şi alte instrumente financiare, prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni; i) servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni şi achiziţii şi prestarea altor servicii de consultanţă; j) administrare de portofolii şi consultanţă legată de acestea; k) custodie şi administrare de instrumente financiare; 1) intermediere pe piaţa interbancară; m) prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul creditării; n) închiriere de casete de siguranţă; o) emitere de monedă electronică; p) operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea; r) dobândirea de participaţii la capitalul altor entităţi; s) orice alte activităţi sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activităţi, dacă este cazul. Regimul juridic aplicabil băncilor este cel prevăzut pentru instituţiile de credit, potrivit O.U.G. nr. 99/2006. Băncile, persoane juridice române, se constituie sub forma juridică de societate pe acţiuni în conformitate cu legislaţia comercială şi cu respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 99/2006. Băncile nu pot utiliza o denumire specifică unei alte categorii de instituţii de credit.
• Bancassurance = Activitate de intermediere a produselor de asigurări care sunt complementare la produsele instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, desfăşurată prin reţeaua acestor instituţii (art. 2 din Legea nr. 32/2000). Specificul acestei activităţi constă în împrejurarea că intermedierea în asigurări are doar un caracter accesoriu, complementar. Prin activitatea de b. se intermediază încheierea unor asigurări care însoţesc operaţiunile din domeniul financiar bancar vizând diverse tipuri de credite (de ex., asigurarea de viaţă pe care o încheie persoana care obţine un credit ipotecar). 
• Barou = Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.
• Bază impozabilă = În sens generic, baza de impozitare reprezintă contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni. Baza de impozitare este, de regulă, dată de preţul convenit de părţi. Baza de impozitare cuprinde, de asemenea, şi alte costuri suportate de către achizitor: impozitele şi taxele, cu excepţia TVA; cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare. Nu sunt incluse în baza impozabilă penalităţile impuse printr-o hotărâre judecătorească'; sunt incluse comisioanele pentru plata cu cardul; discount-ul acordat clientului se scade din preţul complet de catalog al bunurilorf5'. Acelaşi regim juridic se aplică şi pentru a determina baza de impozitare în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri.
• Bideltic = Tip de desen papilar care are în centru numeroase creste curbe închise ca un oval sau care se continuă în spirale, laţuri ori alte forme circulare. La două puncte opuse de pe perimetrul regiunii centrale circulare iau naştere două figuri triunghiulare asemănătoare literei greceşti delta
• Bun = Valoare economica destinata a satisface nevoi materiale sau spirituale, susceptibila de apropriatiune sub forma dreptului patrimonial.
• Bunuri comune = Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor.
• Bun nefungibil = Lucru care fiind determinat prin caractere individuale, nu este susceptibil de a fi înlocuit cu un alt bun în executarea unei obligaţii. Caracterul nefungibil rezultă din voinţa părţilor; de aceea prin acte juridice se poate stabili că sunt nefungibile şi lucruri determinate prin caractere generice (de ex. un exemplar al unei cărţi), după cum se poate stabili că sunt fungibile chiar şi unele lucruri determinate prin caractere individuale.
• Bursă = Entitate care pune în legătură vânzătorii şi cumpărătorii unor anumite bunuri (valori mobiliare sau alte instrumente financiare, mărfuri, etc.), promovând uniformizarea acestor bunuri în scopul facilitării celerităţii efectuării tranzacţiilor şi securizării acestora.

C

• Cadastru = Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii.
• Caduc = Act ce nu mai are putere legală; nul, anulat, perimat.
• Capacitate = Aptitudinea de a face un act juridic sau de a interveni la el, adica de a dobandi si de a exercita drepturi.
• Casa de Asigurări a Avocaţilor = In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
• Căsătorie = Numai casatoria incheiata in fata delegatului de stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor de soti prevazute in Codul Familiei.
• Cedent = Persoană care transmite, printr-un contract de cesiune, creanţa sa unei alte persoane.
• Calomnie = infracţiune care era prevăzută de art. 206 C. pen., constând în afirmarea sau imputarea în public a unei fapte determinate, privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă, disciplinară sau dispreţului public. Nu constituia calomnie fapta cu privire la care se făcea proba verităţii.  Art. 206 a fost abrogat prin Lege nr. 278/2006 - pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi din 4 iulie 2006.
• Cămătărie = potrivit art. 2 din Legea nr. 216/2011 privind „interzicerea activităţii de cămătărie”, camăta este „dobânda pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu împrumut” iar cămătarul este „persoana fizică ce dă împrumuturi băneşti în schimbul unei carnete.”
• Cambia = Principala reglementare a cambiei o reprezintă Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. Legea nr. 58/1934 nu cuprinde definiţia cambiei. în ştiinţa dreptului comercial, cambia este definită ca fiind un înscris prin care o persoană, denumită trăgător sau emitent, dă dispoziţie altei persoane, numită tras, să plătească la scadenţă o sumă de bani unei a treia persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.
• Capcane criminalistice = Mijloace tehnice folosite în prevenirea şi probarea unor infracţiuni, urmărind surprinderea infractorului chiar în momentul comiterii faptei. Un astfel de mijloc este, de exemplu, inscripţionarea fluorescentă a unor bancnote ce urmează să fie oferite ca folos necuvenit unui funcţionar.
• Capitulare = Infracţiune prevăzută de art. 338 C. pen., care constă în fapta comandantului de a preda în mâinile inamicului forţele militare pe care le comandă sau de a lăsa în mâinile duşmanului, de a distruge sau de a aduce în stare de neîndeplinire mijloacele de luptă ori alte mijloace necesare pentru purtarea războiului, fară ca aceasta să fi fost determinată de condiţiile de luptă.
• Cauză penală = Faptă penală care formează obiectul procesului penal şi al raportului juridic de conflict născut prin săvârşirea acelei fapte penale.
• Caz fortuit = cauză generală care înlătură caracterul penal al faptei în cazul în care o împrejurare imprevizibilă, care deviază direcţia şi rezultatul firesc al faptei iniţiale a omului, se suprapune peste conduita făptuitorului, realizându-se conţinutul unei fapte prevăzute de legea penală (art. 47 C. pen.).
• Centru comercial = Structura de vanzare cu suprafata medie sau mare in care se desfasoara activitati de comercializare cu amanuntul de produse, servicii de piata si de alimentatie publica, ce utilizeaza o infrastructura comuna si utilitati adecvate.
• Cerere = mijloc procedural propriu, în egală măsură, procedurii contencioase şi celei necontencioase, prin care persoana interesată se adresează unui organ de jurisdicţie, formulând o pretenţie sau o revendicare, exprimând o dorinţă, o rugăminte sau o exigenţă, fundamentată pe un drept al său. în dreptul procesual civil, c. sunt pe cât de numeroase, pe atât de variate, în raport cu natura şi specificul lor. Cea mai reprezentativă dintre ele este c. de chemare în judecată, care constituie momentul iniţial al procesului civil şi, totodată, actual de învestire a instanţei de judecată cu soluţionarea litigiului; pe parcursul desfăşurării procesului civil, formularea altor c. de către participanţi (de exemplu, c. reconvenţională, c. de probaţiune, c. de amânare a judecăţii etc.) constituie o formalitate a cărei îndeplinire ţine de specificul acesteia.
• Certificat de conformitate = Document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare si care indica existenta increderii adecvate ca un produs, identificat corespunzator, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ.
• Cenzor = Persoană abilitată, în principal, să verifice gestiunea unei societăţi comerciale. De asemenea, c. este obligat să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele; să verifice dacă registrele societăţii sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare; să facă propuneri cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului.
• Citare = act procedural prin care organele judiciare asigură prezenţa părţilor sau a altor persoane la activitatea procesuală. Citarea se face, de regulă, din oficiu, însă poate fi şi facultativă, lăsată la aprecierea organelor judiciare [art. 412 alin. (1), art. 481 alin. (1), art. 496] sau la aprecierea părţilor. Persoana citată este obligată, în genere, sub sancţiunea unei amenzi judiciare, să se prezinte la data şi la locul stabilit de organul care a dispus citarea. Citarea se face prin citaţie scrisă, dar se poate realiza şi prin notă telefonică sau telegrafică [art. 175 alin. (1) C. proc. pen.]. v. şi citaţie.
• Clauza abuzivă = Clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si care prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul consumatorilor si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
• Clauza de confidenţialitate = Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.
• Clauza de neconcurenţă = Clauza care il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara.
• Clearing = Sistem de decontări între bănci ori între state, fară utilizare de numerar, prin compensarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor.
• Cod penal = Actul normativ care cuprinde normele ce constituie dreptul comun în materia dreptului penal. Codul penal român a fost adoptat la 21 iunie 1968 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969, ulterior fiind modificat printr-o serie de legi speciale.
• Comisar de mediu = Comisarul este functionar public cu statut specific, ce poarta de regula uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Garda Nationala de Mediu.
• Comisia fiscală centrală = Este constituita pentru aplicarea unitara a prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si a actelor normative care reglementau taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe profit, accizele, impunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice si juridice nerezidente, impozitul pe venit, inainte de intrarea in vigoare a Codului fiscal.
• Comitent = persoană ce însărcinează pe cineva (prepus) să preîndeplinească anumite acte potrivit indicaţiilor şi sub controlul său. Comitentul este răspunzător pentru faptele ilicite şi culpabile săvârşite de prepus în îndeplinirea funcţiilor încredinţate; posibilitatea antrenării răspunderii sale este însă condiţionată de necesitatea ca puterea juridică de a da directive prepusului, de a-l supraveghea şi de a-l controla să existe în persoana sa la data săvârşirii, fiind irelevant dacă acest drept a fost sau nu exercitat efectiv la acea dată.
• Compensaţie = Stingerea a doua obligatii reciproce, pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
• Concedierea = Reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
• Concordatul preventiv = Un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.
• Condiţia = Un eveniment viitor si nesigur ca se va produce, de care depinde insasi existenta raportului juridic obligational.
• Condominiu = Imobilul format din teren cu una sau mai multe constructii, dintre care unele proprietati sunt comune, iar restul sunt proprietati individuale, pentru care se intocmesc o carte funciara colectiva si cate o carte funciara individuala pentru fiecare unitate individuala aflata in proprietate exclusiva, care poate fi reprezentata de locuinte si spatii cu alta destinatie, dupa caz.
• Contract = Acordul intre doua sau mai multe persoane, pentru a constitui sau a stinge intre dansii raporturi juridice (art. 942 Codul civil).
• Contract de asistenţă judiciară = Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa, ceruta ad probationem. El trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii si dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.
• Contract de credit ipotecar = Cu cel putin 10 zile inainte de semnarea contractului de credit ipotecar imprumutatorul va pune la dispozitie imprumutatului o oferta scrisa care va cuprinde toate conditiile contractului, precum si termenul de valabilitate a acestuia.
• Contract individual de muncă = Contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
• Control doping = Procesul care include furnizarea de informatii privind localizarea sportivilor, planificarea distribuirii testarilor, recoltarea si manuirea de probe biologice, transportul de probe biologice la laborator, analiza de laborator, scutirile pentru uz terapeutic (SUT), gestionarea rezultatelor, audieri si apeluri.
• Contradictorialitate = Principiu al procesului penal, potrivit căruia părţile au dreptul de a fl prezente în instanţă, astfel încât să poată lua cunoştinţă de toate acţiunile şi probele părţii adverse, de a discuta în contradictoriu problemele de fapt şi de drept ivite în cauză şi de a administra dovezi în combaterea acestor probe.
• Custode = Persoană căreia i s-a încredinţat paza şi conservarea temporară a unor bunuri mobile asupra cărora s-a dispus măsura asi-gurătorie a sechestrului. Calitatea de custode constituie o circumstanţă agravantă în cazul săvârşirii unor infracţiuni (de ex., rupere de sigilii, sustragerea de sub sechestru).

D

 

• Damnul emergens = Expresie latină utilizată pentru a desemna acea parte a prejudiciului suferit de creditor din cauza neexecutării unei obligaţii contractuale, care reprezintă pierderea efectivă
• Darea de mită = Infracţiune prevăzută de art. 255 C. pen., care constă în fapta de a promite, de a oferi sau de a da bani ori alte foloase ce nu i se cuvin unui funcţionar sau unui alt angajat, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Darea de mită nu constituie infracţiune dacă mi-tuitorul a fost constrâns, prin orice mijloace, de către cel care a luat mita. Nu se pedepseşte dacă făptuitorul denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune. O reglementare specială în domeniu, care recunoaşte expres infracţiunea de dare de mită ca fiind infracţiune de corupţie o reprezintă Legea nr. 78/2000.
• Denunţare = Manifestare unilaterală de voinţă, prin care se pune capăt efectelor unui act juridic: denunţare a contractului, desfacerea contractului de drept civil şi/sau comercial prin manifestarea de voinţă a uneia dintre părţi. Astfel, denunţarea contractului poate avea loc în cazurile convenite de părţi prin contract sau poate interveni în temeiul legii. în general, în contractele pe durată nedeterminată, denunţarea contractului poate opera fie prin voinţa oricăreia dintre părţi, cum este cazul contractului de închiriere sau al contractului de mandat, fie numai prin voinţa uneia dintre părţile contractante. Denunţarea contractului se deosebeşte de rezoluţiune sau nulitate, care desfiinţează contractul cu caracter retroactiv, prin aceea că ea operează numai pentru viitor, lăsând neatinse efectele produse de contract până în momentul denunţării. Dacă nu este prevăzut în contract, la denunţare se poare recurge numai în cazurile în care s-a stabilit că intenţia părţilor era să o admită sau dacă un drept de denunţare rezultă în mod implicit din natura contractului.
• Deliberare = Consfătuire a membrilor completului de judecată asupra problemelor supuse acestei operaţiuni, în care fiecare participant îşi exprimă punctul de vedere cu privire la toate aspectele dezbătute, precum şi la soluţia ce urmează a se adopta în rezolvarea cauzei, în baza art. 306,307 C. proc. pen., deliberarea are loc în secret, îndată după încheierea dezbaterilor (sau, în cazuri excepţionale, în cel mult 15 zile), cu participarea numai a membrilor completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea. Obiectul deliberării, conform art. 343 C. proc. pen., constă în toate chestiunile de fapt şi de drept: existenţa faptei şi vinovăţiei făptuitorului, stabilirea pedepsei, a măsurilor educative ori a măsurilor de siguranţă, computarea reţinerii şi arestării preventive. Se deliberează, de asemenea, şi asupra reparării pagubelor produse prin infracţiune, asupra măsurilor preventive şi asigurătorii, mijloacelor materiale de probă, cheltuielilor judiciare, precum şi asupra oricăror probleme privind justa soluţionare a cauzei.
• Delapidare = Infracţiune prevăzută de art. 215^1 C. pen., care constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar ori alt angajat, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri din avutul obştesc, pe care le gestionează sau administrează. Fapta se pedepseşte mai aspru dacă a produs consecinţe deosebit de grave.
• Delict = Termen folosit în legislaţia penală de până în 1969 pentru a denumi infracţiunile de gravitate redusă, spre a le deosebi de crime. Codul penal din 1969 nu a mai adoptat această clasificare, dar ea se preconizează a fi reluată în perspectiva edictării noului cod penal.
• Dependinţă = Anexă a unei locuinţe. Pătrunderea fără drept într-o dependinţă, în orice mod, fără consimţământul persoanei care o foloseşte sau refuzul de a o părăsi constituie infracţiunea de violare de domiciliu (art. 192 C. pen.). Cel care săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenţă, viclenie, efracţie sau prin orice asemenea mijloace într-o dependinţă se pre-zumă că a acţionat în legitimă apărare [art. 44 alin. (2) C. pen.].
• Derogare = Excepţie de la dispoziţiile unui act normativ, care poate fi prevăzută în cuprinsul acestuia într-un alt act normativ de acelaşi nivel sau de nivel superior. Datorită caracterului său, derogarea este de regulă expresă şi este de strictă aplicare, neputând fi extinsă prin interpretare.
• Descendenţi = Rude în linie dreaptă, din generaţii ulterioare, care coboară una din alta (copii, nepoţi, strănepoţi etc.). în ordinea succesorală legală, formează prima clasă de moştenitori.
• Desesizare = Restituirea unui dosar penal către organul judiciar care a făcut sesizarea, dacă aceasta s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale (de ex., plângerea prealabilă greşit îndreptată este trimisă organului competent -art. 285 C. pen.). De asemenea poate fi dispusă şi de un organ superior (de ex., prin admiterea cererii de strămutare de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi desesizat un tribunal).
• Desistare = Cauză generală de nepedepsire a tentativei, reglementată de art. 22 C. pen. Constă în renunţarea la continuarea comportamentului infracţional, deşi acest lucru se putea realiza. Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării constituie o altă infracţiune, se va aplica pedeapsa pentru acea infracţiune.
• Detenţiunea pe viaţă = Reglementată de art. 56 din Noul Cod Penal, este pedeapsa cea mai severă şi se referă la restul vieţii condamnatului. Ea este privativă de libertate, cu caracter perpetuu, permanent şi a fost introdusă pentru prima dată prin Decretul-lege nr. 6/1990, înlocuind pedeapsa cu moartea.
• Dezertare = Infracţiune prevăzută de art. 332 C. pen., care constă în fapta oricărui militar de a lipsi nejustificat de la unitate sau de la serviciu mai mult de 3 zile, în timp de pace, sau mai mult de 24 de ore, în timp de război.
• Dilatoriu = Caracteristică a unor termene procesuale care constă în aceea că executarea anumitor acte nu poate fi făcută decât la expirarea termenelor (de ex., intervalul cuprins între momentul pronunţării hotărârii şi cel al rămânerii definitive a acesteia).
• Disjungere = Măsură prin care instanţa de judecată dispune, în baza art. 38 C. proc. pen., în interesul unei mai bune judecăţi, în caz de concurs de infracţiuni sau în orice alt caz de conexitate, ca judecarea unor fapte sau făptuitori să se facă separat. Se poate dispune, uneori, în interesul unei cercetări penale complete şi operative, şi în cursul urmăririi penale, de către procurorul care exercită supravegherea acesteia (art. 212 C. proc. pen.). v. şi indivizibilitate, conexitate.
• Dispoziţia = Dreptul de dispoziţie întregeşte conţinutul dreptului de proprietate şi constă în prerogativa proprietarului de a hotărî cu privire la soarta bunului său, atât din punct de vedere material, cât şi din punct de vedere juridic.
• Dol = Atitudine psihică ce caracterizează infracţiunile intenţionate. Se poate caracteriza prin prevederea de către autor a rezultatului faptei pe care şi-a propus să o săvârşească şi urmărirea producerii acestuia (~ direct) sau numai acceptarea eventualităţii producerii rezultatului (~ eventual, indirect). ~ general (dolus generalis) sau intenţia simplă - autorul prevede rezultatul faptei a cărui producere o urmăreşte (scientia nocendi). ~ special (dolus specialis) sau intenţia calificată - autorul urmăreşte producerea unui anume rezultat. ~ determinat (dolus determinatus) - autorul tinde la realizarea unui scop anume prevăzut în lege ca element al infracţiunii. ~ indeterminat (dolus indeterminatus) - autorul are reprezentarea mai multor rezultate periculoase care s-ar putea produce, fie alternativ, fie eventual. ~ iniţial (dolus concomitens) -reprezentarea rezultatului a existat chiar în momentul când s-a efectuat activitatea fizică. ~supravenit (dolus superveniens) - reprezentarea rezultatului faptei pentru care este chemat să răspundă autorul s-a produs după ce acesta a început activitatea fizică de realizare a acestei infracţiuni ori se afla în cursul desfăşurării altei activităţi (cu caracter infracţional sau nu). ~ spontan (dolus repen-tinus, de impeto) - activitatea fizică a urmat imediat rezoluţiunii delictuoase. ~premeditat (dolus deliberatus, de propasito) - rezoluţia infracţională a precedat un timp activităţii fizice şi s-a concretizat în acte de pregătire, v. şi intenţie.
• Dosar penal = Totalitatea înscrisurilor cu valoare probatorie existente în legătură cu o anumită cauză penală.
• Drept de apărare = Sumă de activităţi şi de drepturi care sunt la îndemâna oricărei părţi din procesul penal şi care pot fi folosite pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale. Dreptul de apărare este garantat de lege, reprezentând un principiu fundamental al procesului penal (art. 6 C. proc. pen.). v. şi apărare, asistenţă juridică.
• Dublă incriminare = Includerea unui tip de comportament sub incidenţa a două legi penale naţionale în vigoare în acelaşi timp. Este o condiţie obligatorie pentru a se putea proceda la aplicarea legii penale române în baza principiului universalităţii, pentru fapte care aduc atingere ordinii de drept internaţionale, precum şi pentru a opera extrădarea ca formă de asistenţă juridică internaţională, v. şi extrădare şi universalitatea legii penale.
• Dualitatea de acţiuni = Prin dualitatea de acţiuni unii autori desemnează situatia în care titularul dreptului subiectiv civil are la dispoziţie două acţiuni pentru protecţia dreptului său şi anume, pe de o parte, o acţiune bazată pe un contract, deci o acţiune personală, supusă prescripţiei extinctive, iar, pe de altă parte, o acţiune reală, în revendicarea bunului, imprescriptibilă extinctiv. Ca exemple, se citează cazul deponentului, al comodantului, al locatorului, al proprietarului bunului dat în gaj etc.
• Duşegubină = Răscumpărare plătită de toți membrii obștii sătești atunci când avea loc o crimă. 

 

E

 

• Echitate = Dreptate. în cadrul dreptului penal material şi al celui procesual penal, echitatea presupune o adaptare, o individualizare a răspunderii penale, astfel încât ea să corespundă condiţiilor concrete în care s-au săvârşit faptele şi situaţiei personale a făptuitorului.
• Echivocitate = Situaţie neclară, din care se pot desprinde concluzii diferite. În procesul penal asemenea situaţii se clarifică prin completarea materialului probator, prin cunoaşterea temeinică a faptelor şi a persoanei învinuitului ori inculpatului, ca şi prin studierea profundă a prevederilor legale aplicabile într-o cauză determinată. V. şi dubiu.
• Executare silită mobiliară = Formă a executării silite indirecte ce are ca obiect bunurile mobile proprietatea debitorului, servind ca mijloc juridic de realizare a creanţelor băneşti ale creditorului urmăritor prin valorificarea acestor bunuri. Procedura e.s.m. parcurge trei faze principale, şi anume: sechestrarea, vânzarea şi distribuirea preţului.
• Efracţie = Înlăturare violentă a unui sistem de închidere. Săvârşirea furtului prin efracţie determină ridicarea nivelului de periculozitate socială a acestuia, devenind furt calificat, v. şi furt calificat.
• Electroforeză = Dispozitiv cu care se execută electroforeza, format dintr-o cameră umedă şi un redresor de curent prevăzut cu o rezistenţă variabilă cu ajutorul căreia se poate regla tensiunea curentului folosit. Camera umedă este formată dintr-o cutie din material plastic, avînd la capete două compartimente despărţite de restul camerei printr-un perete poros, în compartimente se găsesc electrozii dispuşi în sistem labirint, şi soluţia tampon pentru electroforeză, care, prin pereţii poroşi pătrunde în camera umedă propriu-zisă, unde îmbibă capetele benzilor de hîrtie pe care se etalează probele. Camera umedă este prevăzută şi cu o ramă extensibilă pe care se întind benzile de hîrtie. în criminalistică se foloseşte la examinarea urmelor de sînge pentru determinarea haptoglobine-lor. Identificarea produşilor separaţi prin e. se face prin reacţii de culoare specifice tipului de componenţi analizaţi şi prin compararea distanţei de migrare a acestora din proba în litigiu şi cea de comparaţie.
• Eludarea legii = Încălcare sau nesocotire intenţionată a dispoziţiilor legale cu prilejul încheierii sau executării unui act juridic. Este sancţionată cu nulitatea actului juridic.
• Emblemă = Semnul distinctiv sau denumirea care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen. Orice e. trebuie să se deosebească de e. înscrise în acelaşi registru al comerţului, pentru acelaşi fel de comerţ, precum şi de emblemele altor comercianţi de pe piaţa unde comerciantul îşi desfăşoară activitatea.
• Emolument = 1. Ansamblu de avantaje şi prerogative pe care uzufructuarul le dobândeşte în temeiul dreptului de uzufruct. 2. Parte a activului succesoral care îi revine efectiv unui moştenitor, legatar universal sau legatar cu titlu universal, dintr-o moştenire, în urma împărţirii acesteia între toţi comoştenitorii îndreptăţiţi la ea.
• Erga omnes = Expresie latină utilizată frecvent în drept care poate fi tradusă: «opozabil tuturor», «cu privire la toți» sau «care privește pe toată lumea». De exemplu, se poate spune că o hotărâre judecătorească în materia stării civile are autoritate de lucru judecat erga omnes, adică este opozabilă tuturor și nu numai părților din proces, spre deosebire de obligația prevăzută într-un contract care îi privește doar pe semnatarii acelui act.
• Eşalonarea plăţii = 1. Modalitate de realizare a asistenţei judiciare prin e.p. taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar şi a cauţiunilor, acordată de instanţă, la cerere, părţii care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale; 2. Înlesnire la plată ce poate fi acordată, la cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, de către creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale care administrează aceste bugete, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează.
• Eutanasie = Uciderea săvârşită sub impulsul unui sentiment de milă, pentru a curma chinurile fizice ale unei persoane care suferă de o boală incurabilă şi a cărei moarte este, din această cauză, inevitabilă. Chiar şi în aceste condiţii, fapta va avea semnificaţia infracţiunii de omor, dar circumstanţele de mai sus vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.
• Executare silită = Procedură reglementată de lege, prin intermediul căreia titularul unui drept subiectiv, recunoscut printr-un titlu executoriu, constrânge, cu ajutorul organelor competente, pe cel care nesocoteşte dreptul respectiv, să aducă la îndeplinire prestaţia specificată în titlu, asigurându-se astfel respectarea dreptului iniţial încălcat şi, totodată, restabilirea ordinii de drept. în mod obişnuit executarea unei hotărâri judecătoreşti sau a unui alt titlu executoriu se face voluntar şi numai în caz contrar se recurge la e.s. De regulă, titlul în baza căruia se face e.s. este o hotărâre judecătorească care a rămas definitivă sau a devenit irevocabilă ori a fost dată cu execuţie vremelnică, ceea ce face ca procedura execuţională să fie considerată ca parte a procesului civil; ori de câte ori titlul executoriu este o hotărâre judecătorească, e.s. constituie o a doua parte a procesului civil, care începe odată cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se termină în momentul în care hotărârea pronunţată de instanţă a fost definitiv executată (moment marcat, de obicei, prin îndeplinirea ultimului act de executare, prin care instanţa ce a ordonat urmărirea confirmă actele de executare săvârşite).
• Executor fiscal = Funcţionar al unei administraţii financiare căruia i s-a încredinţat sarcina de executare a titlurilor executorii fiscale. Organele fiscale care administrează creanţe fiscale sunt abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită. Potrivit legii, creanţele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează şi se utilizează de instituţiile publice, provenite din venituri proprii şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale, precum şi creanţele care se încasează.
• Executor judecătoresc = Organ învestit cu autoritatea de stat pentru a îndeplini actele de procedură şi a lua măsurile legale în vederea asigurării executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii. în sistemul nostru judiciar e.j. au fost consideraţi ca auxiliari ai justiţiei; noua reglementare privind e.j. determină considerarea lor nu ca auxiliari ai justiţiei, ci ca parteneri ai justiţiei şi ai părţilor. Reprezintă principalul organ de executare cu plenitudinea competenţei de executare în materie civilă.
• Exheredare = Dispoziţie testamentară prin care testatorul înlătură de la moştenire unul sau mai mulţi moştenitori legali. In funcţie de modul de manifestare a voinţei de exheredare, aceasta poate fi: a) exheredare directă, când testatorul dispune prin testament înlăturarea de la succesiune a unuia sau mai multor moştenitori legali. Exheredarea directă este şi ea de două feluri: 1. exheredare directă totală, care vizează situaţia înlăturării de la succesiune a tuturor moştenitorilor legali; 2. exheredare directă parţială, când testatorul înlătură de la moştenire unul sau mai mulţi moştenitori legali; b) exheredare indirectă, când testatorul instituie unul sau mai mulţi legatari care urmează să culeagă moştenirea fară a menţiona expres faptul că moştenitorii legali sunt înlăturaţi de la moştenire; c) exheredare sancţiune, în cazul în care testatorul prevede înlăturarea de la moştenire a acelor moştenitori care ar ataca testamentul sau unele dispoziţii testamentare, în justiţie.
• Expertiză = mijloc de probă care se dispune, la cerere sau din oficiu, de organul în drept (instanţă de judecată sau organ de urmărire penală) când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, sunt necesare cunoştinţele unui expert sau, în cazurile prevăzute de lege, ale unui specialist dintr-un anumit domeniu. Judecătorul recurge la cunoştinţele expertului, fără ca prin aceasta expertul să i se substituie.
• Extrădare = actul bilateral, politic şi juridic de asistenţă juridică internaţională în materie penală prin care statul, pe al cărui teritoriu se află un infractor străin, predă pe acesta statului unde s-a săvârşit infracţiunea ori statului ale cărui interese au fost afectate prin comiterea faptei sau al cărui cetăţean este, în vederea tragerii la răspundere penală ori a executării pedepsei la care a fost condamnat prin-tr-o hotărâre definitivă.

 

F

 

• Faliment = Procedura de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
• Fals în înscrisuri = Mod ilicit de confecţionare sau de modificare a unui înscris oficial sau sub semnătură privată, pentru a produce efectele probatorii ale unui înscris adevărat.
• Fapt juridic procesual-penal = Fapt sau eveniment care are ca urmare naşterea, modificarea ori stingerea raportului juridic penal. Faptul juridic generator al răspunderii penale (raportului juridic penal) este infracţiunea. Faptele juridice modificatoare ale răspunderii penale sunt mai numeroase, v. şi cauze care agravează sau atenuează răspunderea penală. în aceeaşi situaţie sunt şi faptele juridice care sting răspunderea penală şi raportul juridic penal. v. cauze care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării.
• Făptuitor = Persoană care a săvîrşit o faptă prevăzută de legea penală, în măsura în care este cunoscut, f. poate deveni subiect procesual principal, căpătînd calitatea de invinuit sau inculpat. V. şi invinuit, inculpat.
• Favorizarea infractorului = Infracţiune prevăzută de art. 264 C. pen. care constă în fapta unei persoane, care, fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, ajută pe un infractor să îngreuieze sau să zădărnicească urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori să-şi asigure folosul sau produsul infracţiunii. Se deosebeşte de complicitate prin aceea că în cazul acesteia ajutorul este dat pe baza unei înţelegeri prealabile sau concomitente cu săvârşirea infracţiunii. Se deosebeşte şi faţă de tăinuire prin inexistenţa scopului realizării pentru sine sau pentru altul a unui folos material, în acest caz ajutorul fiind unul dezinteresat. Favorizarea infractorului este totdeauna subsecventă infracţiunii săvârşite de infractorul favorizat.
• Flamfotometrie = Metodă fizico-chimică de analiză cantitativă a unor elemente chimice. Elementul de dozat, sub forma unui compus solubil, (de preferinţă clorură) este solubilizat şi pulverizat în flacăra unui arzător de gaz. Radiaţia flăcării este trecută printr-un filtru care reţine toate radiaţiile cu excepţia celei caracteristice elementului de dozat. Radiaţia reţinută, proporţională cu concentraţia elementului este dirijată pe o celulă fotoelectrică, curentul electric produs este măsurat cu un galvanometru.
• Fond arhivistic naţional = Totalitatea documentelor create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice. Acestor documente statul le asigură protecţie specială şi pot consta în acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate. Scoaterea peste graniţă sau înstrăinarea ilegală a documentelor din fondul arhivistic naţional constituie infracţiune conform Legii nr. 16/1996, Legea arhivelor naţionale. v. şi infracţiuni privind fondul arhivistic naţional.
• Fond forestier = totalitatea pădurilor, terenurilor destinate împăduririi, celor care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurilor neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate (Legea nr. 26/1996, Codul silvic), v. şi infracţiuni silvice.
• Forţă majoră = Este reglementată şi definită în art. 1351 noul cod civil alături de cazul fortuit. Astfel, în primul alineat al acestui articol se dispune: „Dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul, răspunderea civilă este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră sau de caz fortuit”.
• Fraudă = 1. Denumire generică dată faptei prin care o persoană încearcă să realizeze un profit material de pe urma încălcării legii (de exemplu, prin înşelăciune, delapidare, furt, fals etc.) sau a nesocotirii drepturilor altei persoane (de exemplu, fraudă în contract); 2. Denumire dată oricărei încălcări de lege (fraudă de lege), inclusiv a legii procesuale prin eludarea dispoziţiilor acesteia.
• Furt = infracţiune contra patrimoniului prevăzută de art. 208 C. pen. care constă în fapta unei persoane de a lua un bun mobil din posesia ori detenţia altei persoane, fară consimţământul acesteia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept. Pot constitui obiect material al infracţiunii de furt: bunuri mobile prin natura lor, bunurile mobile care constituie rodul imobilelor, precum şi imobilele prin încorporare sau prin destinaţie, susceptibile de a fi sustrase.

 

G

 

• Gajul = Este o garanţie reală mobiliară care se constituie prin deposedarea debitorului de bunul grevat, conferind titularului său atât un drept de urmărire, cât şi unul de preferinţă. În Noul Cod Civil, gajul este reglementat la art. 2480-2494.
• Garanţie financiară = Contract, cu sau fară transfer de proprietate, încheiat între furnizorul şi, respectiv, beneficiarul garanţiei financiare, în scopul garantării obligaţiilor financiare, care poate avea sau nu la bază un contract-cadru sau clauze şi condiţii generale (art. 1 şi 2 din O.G. nr. 9/2004). Contractul de g.f. cu transfer de proprietate este un contract de g.f., inclusiv contractul de report, în temeiul căruia furnizorul garanţiei transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplină asupra g.f., în scopul garantării sau al asigurării în alt mod a executării obligaţiilor financiare garantate. Contractul de g.f. fără transfer de proprietate este acel contract de g.f., în temeiul căruia furnizorul garanţiei pune la dispoziţie g.f. în favoarea sau către un beneficiar al acesteia, furnizorul păstrând proprietatea deplină asupra g.f. la momentul constituirii acesteia.
• Garanţii procesuale = (în procesul civil) totalitatea normelor de principiu şi cu caracter special ale dreptului procesual civil, prin care se realizează sarcinile justiţiei în rezolvarea temeinică şi legală a cauzelor civile. Constituie garanţii procesuale, principiile dreptului procesual civil care consacră: independenţa judecătorilor, asigurarea dreptului de apărare, contradictorialitatea şi oralitatea procesului civil, posibilitatea utilizării limbii materne în justiţie etc. De asemenea constituie garanţii procesuale, o serie întreagă de norme speciale din cadrul legislaţiei procesuale civile, cum ar fi cele referitoare la: obligativitatea şi procedura de citare a părţilor, pentru a se înfăţişa la judecată şi a-şi susţine cauza, acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, amânarea pronunţării hotărârii pentru depunerea de note scrise la susţinerea cauzei etc.
• Genocid = Infracţiune prevăzută de art. 357 C. pen. care constă în săvârşirea, în scopul de a distruge în întregime sau în parte, o colectivitate sau un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a vreuneia dintre următoarele fapte: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor colectivităţii sau grupului; supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică; luarea de măsuri tinzând la împiedicarea naşterilor în sânul colectivităţii sau grupului; transferarea forţată a copiilor aparţinând unei colectivităţi sau unui grup în altă colectivitate sau alt grup. Dacă fapta este săvârşită în timp de război pedeapsa este mai grea. Se pedepseşte şi înţelegerea în vederea săvârşirii infracţiunii de genocid. Sancţionând faptele de genocid, ţara noastră îşi exprimă totala dezaprobare faţă de asemenea fapte. Indiferent de locul şi de circumstanţele în care sunt săvârşite, aceste fapte constituie cele mai odioase manifestări împotriva omenirii.
• Girant = Parte în actul juridic prin care se efectuează girul unui titlu comercial de valoare, fiind posesorul titlului care transmite, printr-o menţiune scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului, toate drepturile izvorâte din acesta unei alte persoane, numită giratar.
• Grad de pericol social = Nivel calitativ şi cantitativ al răului social pe care îl prezintă o faptă; criteriu esenţial care serveşte la stabilirea gravităţii unei infracţiuni şi la deosebirea acesteia de alte categorii de fapte ilicite, v. şi pericol social.

 

H

 

• Holografie = Derivă de la cuvintele greceşti: holos care înseamnă întreg şi grafein care înseamnă scriere. Denumirea a fost folosită pentru prima dată de Dennis Gabor, în anul 1948, care în 1971 a primit Premiul Nobel pentru „Tehnica holografiei". H. reprezintă o metodă de obţinere a imaginilor fotografice în relief fără a folosi obiectiv fotografic. Pe placa fotografică se înregistrează cele două mărimi caracteristice ale undelor luminoase: amplitudinea şi faza. În prezent se fac cercetări pentru folosirea h. în obiectivizarea identificării persoanei după scrisul de mână, a maşinii de scris, punerea în evidenţă a scrisului radiat, îmbunătăţirea calităţii urmelor papilare şi în ultimă instanţă stocarea şi regăsirea rapidă în scopul identificării urmelor digito-palmare. H. poate fi realizată în alb-negru şi color. Pentru realizarea h. c. se folosesc plăci fotografice speciale.
• Hotărâre = 1. act procesual cu o importanţă deosebită care emană de la instanţa de judecată şi cuprinde concluzia completului de judecată privitoare la raportul conflictual de drept penal care formează obiectul judecăţii. De asemenea, prin hotărâre se poate face referire şi la modul de soluţionare a unor aspecte adiacente cauzei deduse judecăţii, cu privire la care instanţa este obligată să se pronunţe. 2. înscris care constată soluţia adoptată de instanţă în rezolvarea unei pricini. Hotărârea prin care pricina este soluţionată de prima instanţă sau prin care aceasta se dezînvesteşte fară a soluţiona cauza se numeşte sentinţă. Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului sau recursului, precum şi hotărârea

  pronunţată de instanţa de recurs în judecarea cauzei după casare, se numeşte decizie. Toate celelalte hotărâri pe care instanţele le dau în cursul judecăţii se numesc încheieri. ~ penală străină - hotărâre pronunţată de o instanţă judecătorească din străinătate. Hotărârile penale străine definitive pot fi recunoscute în România, v. şi recunoaşterea hotărârilor penale străine.

• Hotărâre judecătorească = 1. Act final de dispoziţie, prin care instanţa soluţionează litigiul supus judecăţii. Hotărârea judecătorească prin care cauza este soluţionată de judecătorie se numeşte sentinţă, iar hotărârea judecătorească prin care instanţa se pronunţă asupra apelului sau recursului, precum şi hotărârea pronunţată de instanţa de recurs în judecarea cauzei după casare se numeşte decizie. Toate celelalte hotărâri pe care instanţele le iau în cursul judecăţii se numesc încheieri. Hotărârea judecătorească se compune din trei părţi: a) practicaua, partea introductivă, în care se prezintă datele de identificare ale instanţei completului de judecată, părţile, concluziile puse de părţi, precum şi alte menţiuni cu privire la actele de procedură, probe, dezbateri etc.; b) motivarea hotărârii sau considerentele, în care sunt expuse temeiurile de fapt şi de drept care au determinat instanţa să adopte hotărârea respectivă, o motivare clară, completă, convingătoare şi concretă, fiind un puternic mijloc educativ atât pentru părţi cât şi pentru persoanele care asistă la proces, precum şi o garanţie împotriva arbitrariului; c) dispozitivul, care cuprinde soluţia pronunţată în rezolvarea litigiului. în dispozitiv instanţa rezolvă concret - prin admitere sau respingere - toate cererile formulate de părţi şi precizează termenul în care poate fi exercitată calea de atac. 2. Act procesual de o importanţă deosebită care emană de la instanţa de judecată şi cuprinde concluzia completului de judecată cu privire la raportul conflictual de drept care formează obiectul judecăţii.

 

I

 

• Identificare = Complex de activităţi care are ca obiectiv stabilirea identităţii persoanelor sau a obiectelor pe baza trăsăturilor şi particularităţilor dinainte cunoscute ale acestora. ~ criminalistică - este importantă pentru strângerea şi verificarea probelor necesare aflării adevărului în cadrul procesului penal. v. şi cazier judiciar.
• Impozit = Obligaţie legală de plată către stat a unor sume de bani determinate pe baza criteriilor instituite de lege, ce revine persoanelor fizice sau juridice care deţin anumite bunuri în proprietate sau desfăşoară activităţi aducătoare de profit pe teritoriul unui stat. Sustragerea cu rea credinţă de la plata acestor obligaţii realizează conţinutul infracţiunilor de evaziune fiscală.
• Imprescriptibilitate = Caracteristică a unor infracţiuni cu un ridicat nivel de periculozitate în cazul cărora nu se produce efectul extinctiv în legătură cu răspunderea penală pe care îl are curgerea timpului. Această caracteristică există în cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii.
• Imputabilitate = Situaţie juridică în care se găseşte o persoană căreia i se atribuie săvirşirea cu vinovăţie a unei fapte prevăzute de legea penală. I. presupune o imputaţie de fapt, adică stabilirea faptului că acea persoană a săvirşit fapta imputată şi prin urmare li aparţine, prin materialitatea sa, şi o imputaţie psihică constînd în stabilirea unei atitudini psihice caracterizate prin intenţie sau culpă în raport cu fapta săvîrşită. Stabilirea i. echivalează cu stabilirea temeiurilor răspunderii penale. Noţiunea de i. interesează activitatea procesual penală, de existenţa ei fiind condiţionată punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale.
• In dubio pro reo = Expresie latină utilizată în dreptul și procedura penală care înseamnă că îndoiala profită celui acuzat.
• Incapacitate procesuală = Inaptitudinea unei persoane de a-şi exercita personal drepturile sale în cadrul procesului civil. In dreptul nostru sunt afectate de i.p. persoanele puse sub interdicţie şi minorii sub 14 ani. Persoanele care se află într-o asemenea situaţie urmează să participe la activitatea de judecată prin reprezentant [v. şi reprezentare].
• Incident = Mijloc procesual de a atrage atenţia asupra unor stări, situaţii, împrejurări pe care instanţa trebuie să le soluţioneze pentru a continua judecarea cauzei: de ex. se invocă lipsa unui martor. Conduce doar la o amânare a soluţionării cauzei. Incidentul poate fi invocat şi în cursul executării unei hotărâri penale, cu privire la modul în care se desfăşoară executarea.
• Incriminare = Includerea sub incidenţa legii penale a unui comportament descris într-o normă juridică denumită incriminatorie, comportament care, dacă întruneşte şi celelalte condiţii prevăzute de lege, poate primi valoarea juridică a unei infracţiuni. Este o caracteristică a legii penale. ~ cadru - prevederea în legea penală a unei fapte sau categorii de fapte indicându-se numai o parte a elementelor ce caracterizează o anumită infracţiune, urmând ca celelalte să fie stabilite prin alte acte normative complinitoare. ~ nouă -calificarea printr-o normă juridică penală ca infracţiune a unei fapte care nu fusese anterior incriminată sub nici o formă. ~prin analogie - extindere a legii prin analogie şi la alte fapte pe care legea nu le prevede ca infracţiuni. Instituţia analogiei a existat şi în legislaţia noastră penală dar a fost înlăturată (deşi practic ea nu s-a aplicat decât într-un număr cu totul restrâns de cazuri, chiar în anii în care a existat), întrucât s-a apreciat că încalcă principiul legalităţii, v. şi analogie.
• Inculpat = Persoană care a comis o infracţiune, împotriva căreia a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi care este parte în procesul penal.
• Indiviziune = Modalitate a patrimoniului care, aparţinând în comun mai multor persoane, are ca obiect o universalitate nedivizată de bunuri, în mod obişnuit, starea de i. izvorăşte din succesiune, dar ea nu reprezintă o stare juridică exclusivă a succesiunii; ea poate izvorî şi direct din lege sau dintr-o convenţie, după cum apare ca un efect al desfacerii căsătoriei (prilej cu care comunitatea devălmaşă a soţilor se transformă într-o i.) sau, în fine, poate apărea şi ca urmare a prescripţiei achizitive, ce profită în comun mai multor persoane. Se caracterizează, la fel ca proprietatea comună pe cote-părţi, prin aceea că asupra lucrurilor ce aparţin mai multor persoane, fiecare coindivizar are o cotă-parte abstractă din drept, şi nu o porţiune exclusivă, determinată material, din lucrurile respective; nu se identifică totuşi cu proprietatea comună pe cote-părţi (care are ca obiect un bun individual determinat şi reprezintă o modalitate a dreptului de proprietate).
• Infanticid = Uciderea unui copil. în cazul în care copilul este nou-născut, iar cea care comite fapta este mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere fapta poate constitui pruncucidere. v. şi pruncucidere.
• Inopozabilitatea = Este sancţiunea aplicabilă unui act valabil încheiat, pentru neîndeplinirea unor formalităţi ulterioare încheierii lui (nesocotirea unor cerinţe de publicitate faţă de terţi sau a lipsei ori depăşirii puterii de a reprezenta).

 

J

-

K

-

L

lata culpa est nimia negligentia, id est, non intelligere quod omnes intelligunt = prin greseala grava se intelege o neglijenta mare, adica, de a nu stii ceea ce stie toata lumea

latiore sensu sive strictissimo sensu = in sens mai larg sau in sensul cel mai restrans

lato sensu = in sens larg legatum debiti = legatul debitorului

legatum est delibatio hereditatis, qua testator ex eo, quod universum heredis foret, alicui quid collatum velit = legatul este o micsorare a succesiunii, prin care testatorul vrea sa se dea un lucru cuiva din bunurile sale, care, fara aceasta dispozitie, ar fi apartinut in intregime mostenitorului

legatum est donatio testamento relicta = legatul este o donatie facuta prin testament

legatum liberationis = legatul eliberarii

leges non obligant extra territorium = legile nu obliga in afara teritoriului

legi speciali per generalem non derogatur nec generali per specialem = o lege generala nu poate abroga o lege speciala si nici o lege speciala nu poate abroga o lege generala

legis virtus est haec: imperare, vetare, permittere, punire = puterea legii este aceasta: sa porunceasca, sa opreasca, sa permita, sa pedepseasca legitimatio ad causam = calitate procesuala

legitimatio ad processum = capacitate procesuala

legum dominus = stapanul legilor

lex = lege lex comissoria = pact comisoriu

lex dixit minus quam voluit = legea a spus mai putin decat a vrut

lex dixit plus quam voluit = legea a spus mai mult decat a vrut

lex dixit quam voluit = legea a spus cat a vrut

lex est quod populus iubet atque constituit = legea este ceea ce poporul porunceste si oranduieste

lex fori = legea forului

lex iniusta non est lex = legea nedreapta nu este lege

lex loci = legea locului lex loci contractus = legea locului contractului

lex loci delicti commissi = legea locului de savarsire a delictului

lex loci executionis contractus = legea locului de executare a contractului

lex loci solutionis = legea locului de solutionare lex moneat prius quam feriat = legea avertizeaza inainte de a pedepsi

lex patriae = legea patriei lex posterior derogat priori = o lege posterioara deroga de la o lege anterioara

lex punit non solum quia peccatur, sed non peccatur = legea pedepseste nu doar pentru ca s-a pacatuit ci ca sa nu se mai pacatuiasca

lex homines recte facere iubet, vetat delinquere = legea ordona oamenilor sa actioneze corect, le interzice sa greseasca

lex rei sitae = legea locului unde este sitat bunul

lex speciali derogat generali = o lege speciala deroga de la legea generala

lex voluntatis = legea vointei

liberum veto = veto liber

locus delicti commissi = locul comiterii infractiunii

locus regit actum = locul guverneaza actul

longa diuturna inveterata consuetudo = practicarea indelungata statorniceste obiceiul

longa manus = mana lunga

lucrum cessans = un castig ce inceteaza (in sensul unui beneficiu nerealizat)

M

magis personam eximit ab obligatione quam extinguit obligationem = confuziunea mai degraba libereaza persoana decat stinge obligatia

magis valeat quam pereat = mai degraba sa produca efecte decat sa moara

magna cum laude = cu mare lauda

maior pars trahit ad se minorem = partea mai mare atrage la ea pe cea mica

maior poena absorbit minorem = pedeapsa mai grava absoarbe pe cea usoara

maior poena cum asperatione = pedeapsa mai mare cu un anumit spor

maius delictum = infractiune mai grava mala fide = cu rea credinta

mala fides superveniens non impedit uzucapionem = o rea credinta survenita nu impiedica uzucapiunea

mala fides superveniens non nocet = o rea credina survenita nu dauneaza

malitiis non est indulgendum = nici o indulgenta pentru rautate

manu militari = cu mana militarului (in sensul de prin forta armata)

manu propria = cu propria mana

mare clausum = marea inchisa

mare liberum = marea libera

mater in iure semper certa est = in drept, mama e intotdeauna certa mater semper certa, pater incertus est = mama este intotdeauna certa, tatal incert

mea culpa = vina mea

mens legis = spiritul legii

mens rea = vinovatia

metus = teama

minime sunt mutanda quae interpretationem certam semper habuerunt = modificarile modului de interpretare sunt mici caci interpretarea trebuie sa fie intotdeauna certa

minor indelictis maior habetur = in privinta delictelor sale minorul este considerat ca major

minor pro maiori reputatur in concernentibus negotia mercantilia = minorul este considerat ca major in ceea ce priveste afacerile comerciale

minus petita = mai putin decat s-a cerut

mitior lex = legea mai blanda

modus operandi = mod de operare

modus probandi = mod de a demonstra

modus procedendi = mod de a proceda

modus vivendi = mod de existenta

mora creditoris = intarzierea creditorului

mora debitoris = intarzierea debitorului

mores maiorum = moravurile batranilor

morte socii solvitur societas = societatea se dizolva prin moarte asociatului

mortis causa = pentru cauza de moarte

mutatis mutandis = daca se schimba cele ce trebuie schimbate

mutuo consensu = prin acord reciproc (mutual)

mutuo dissensu = prin dezacord reciproc mutuum = imprumut

N

-

O

-

P

-

Q

-

R

• RAPORTUL DE EXPERTIZA - este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
• RATIFICAREA - este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.
• RASPÂNDIREA DE MATERIALE PORNOGRAFICE - este fapta de a expune, a vinde sau de a raspandi, a inchiria, a distribui, a confectiona ori a produce in alt mod, a transmite, a oferi sau a pune la dispozitie, ori de a detine in vederea raspandirii fara drept de materiale pornografice.
• REABILITAREA - este cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
• RECIDIVA - este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea unei noi infractiuni de catre o persoana care a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune, sau pentru mai multe alte infractiuni.
• RECUNOASTEREA UNUI STAT - consta in actul prin care un stat admite ca o entitate politica indeplineste conditiile specifice ale unui stat nou cu personalitate juridica deplina in ordinea internationala si isi exprima vointa de a-l considera membru al comunitatii internationale. RECURSUL - este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
• REFUGIATUL - este acea persoana care din cauza temeri justificate de a fi persecutata pe motiv de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinie politica si-a parasit tara sa de origine, nu poate sau nu mai doreste sa se intoarca in tara.
• RELELE TRATAMENTE APLICATE MINORULUI - se refera la punerea in primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre parinti sau de catre orice persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare.
• RENTA VIAGERA - reprezinta dreptul unei persoane numita credirentier, de a primi periodic, atata timp cat traieste o suma de bani numita renta, de la o alta persoana numita debirentier.
• REPREZENTAREA SUCCESORALA - este un beneficiu al legii in virtutea caruia un mostenitor legal sau mai multi, de un grad mai indepartatnumit reprezentanturca in gradul, locul si drepturile ascendentului saunumit reprezentatcare este decedat la deschiderea mostenirii, pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din mostenire, daca s-ar mai fi aflat in viata.
• RETROACTIVITATEA LEGII PENALE - este principiul de aplicare a legii penale in raport cu timpul, potrivit caruia legea penala noua se va aplica retroactiv atunci cand nu mai prevede ca infractiune fapta savarsita sub legea veche.
• REZERVA LA TRATAT - este o declaratie universala, indiferent cum este redactata sau definita, facuta de un stat atunci cand semneaza, ratifica, accepta, aproba sau adera la un tratat, prin care urmareste sa excluda sau sa modifice efectele juridice ale anumitor prevederi ale tratatului in aplicarea lor fata de statul respectiv, conform articolului 2 din Conventia de la Viena din 1969. Rezerve se pot face decat in cazul tratatelor cu caracter multilateral.
• REZOLUTIUNEA - reprezinta desfiintarea unui contract bilateral, la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat culpabil obligatiile ce ii reveneau prin respectivul contract.
• REZILIEREA - este desfiintarea unui contract bilateral, cu executare succesiva in timp, ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale.
• REVOCAREA - este o sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.

S

SEMNATURA ELECTRONICA - reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.

SENTINTA - este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

SPIONAJUL INFORMATIC - reprezinta obtinerea prin mijloace ilicite sau divulgarea, transferul ori folosirea fara drept a unui secret comercial sau industrial cu intentia de a cauza un prejudiciu economic persoanei care detine dreptul asupra secretului, sau de a obtine pentru sine ori pentru altul anumite avantaje.

SESIZAREA - este actul prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate.

SINDICATUL - este persoana juridica independenta, fara scop patrimonial, constituita in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale, precum si a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor.

STRAMUTAREA JUDECATII - este institutia de drept procesual penal care consta in trecerea instantei de la instanta competenta dupa lege, la alta instanta de acelasi grad, din alta localitate, pentru desfasurarea normala a procesului penal.

SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL - sunt entitatile ce au calitatea de destinatari directi ai normelor internationale, ele avand capacitatea de a exercita drepturi si de a dobandi obligatii in ordinea juridica internationala. Statele sunt considerate subiectele originare ale dreptului international, dar, ca urmare a constituirii, cresterii numarului si insemnatatii organizatiilor internationale, acestea sunt inzestrate cu personalitate juridica propie , distincta de cea a statelor membre.

SUBIECTUL INFRACTIUNII - este persoana care savarseste sau participa la savarsirea infractiunii in calitate de autor, instigator sau complice. SANTAJUL - este fapta de constrangere a unei persoane prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, ori cand constrangerea consta cu amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata.

SOCIOLOGIA PENALA - studiaza modul de producere si structurare a reprezentarilor si atitudinilor colectivitatilor umane fata de faptele antisociale, precum si concordantele sau discordantele acestor atitudini in raport cu normele reglementate prin lege.

SULTA - reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.

T

• TENTATIVA - consta in punerea in executare a intentiei de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau care nu si-a produs efectul ori, cand consumarea infractiunii nu a fost posibila din cauza insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, sau din cauza imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.
• TEORIA PERSONALITATII CRIMINALE - a fost creata de J. Pinatel care considera ca elementul decisiv al unui comportament criminal este trecerea la actul in sine, act determinat de un nucleu de personalitati caracterizate prin egocentrism, labilitate, agresivitate si indiferenta afectiva. Trecerea la actul infractional se poate face la unii indivizi printr-o excitatie usoara, iar la altii in urma unor presiuni intense.
• TERITORIUL DE STAT - este spatiul in interiorul caruia este asezata populatia unui stat format din teritoriul terestru (solul si subsolul), teritoriul maritim (apele interioare si marea teritoriala) si teritoriul aerian (format din coloana de aer care se gaseste deasupra solului si deasupra teritoriului maritim, fiind delimitat orizontal prin frontierele terestre, fluviale si maritime, iar vertical pana la limita spatiului cosmic, delimitat dupa altitudinea celui mai de jos perigeu ce permite mentinerea pe orbita a unui satelit considerata a fi la aproximativ 90 - 110 km deasupra nivelului marii). TERTII - sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
• TESTAMENTUL - este acel a ct juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata. Este unul din modurile de a instraina cu titlul gratuit proprietatea si este reglementat in Codul civil. Legea prevede ca, testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune pe timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau.
• TRAFICUL DE INFLUENTA - consta in primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public sau a unui functionar pentru a-l determina sa faca, sa nu faca ori sa intarzie un act ce intra in atributiile sale de serviciu sau sa faca un act contrar acestor atributii.
• TRAFICUL DE SUBSTANTE TOXICE - consta in producerea, detinerea sau orice alta operatiune privind circulatia produselor toxice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin astfel de substante ori experimentarea produselor sau a substantelor toxice fara drept.
• TRATATUL - este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa. Partile componente ale unui tratat sunt: titlul (in care se precizeaza materia in care se incheie si partile), preambulul (in care se prevad scopurile incheierii tratatului, circumstantele in care se incheie, precum si unele principii generale care guverneaza materia respectiva), dispozitivul (cuprinde clauzele de fond ce reglementeaza normele de conduita ale partilor, drepturile si obligatiile ce le incumba), clauzele finale (stabilesc modul de intrare in vigoare si de modificare, termenul pe care se incheie tratatul, limbile in care se incheie, data si locul semnarii, semnaturile partilor) la care se mai pot adauga si unele anexe
• TRADAREA - este fapta cetateanului , a persoanei fara cetatenie care are domiciliul sau a strainului aflat in serviciul statului de a stabili legaturi cu o putere sau o organizatie straina ori cu agenti ai acestora, in scopul de a suprima sau stirbi unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de inlesnire a ocupatiei militare straine, ori de subminare economica, politica sau a capacitatii de aparare a statului, ori de aservire fata de o organizatie straina sau putere straina, precum si de intrajutorare a unei organizatii ori a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati inamice impotriva securitatii nationale.
• TRIBUNALUL - este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Ca instanta de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta, iar ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii care, potrivit legii nu sunt supuse apelului.
• TRIMITEREA DOSARULUI LA PROCURATURA - este operatiunea pe care o efectueaza organul de cercetare penala, adica inaintarea dosarului procurorului cu un referat, in care este consemnat rezultatul cercetarilor, dupa ce cercetarea penala este incheiata.
• TRIMITEREA IN JUDECATA - consta in inaintarea instantei de judecata competente a dosarului de cercetare penala impreuna cu numarul necesar de copii de pe rechizitoriul intocmit de procuror.
• TULBURAREA DE POSESIE - este fapta de ocupare in tot sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia. Obiectul infractiunii este un bun imobil precum un teren, casa, gard, arbori, etc., iar subiectul infractiunii poate fi orice persoana, chiar si proprietarul bunului imobil, daca bunul se afla in posesia altuia.
• TULBURAREA FOLOSINTEI LOCUINTEI - este fapta prin care se tulbura in mod repetat folosinta locuintei locatarilor dintr-un imobil ori prin care se impiedica normala folosinta a imobilului. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
• TUTELA - este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura. Tutorele exercita drepturile si indeplineste obligatiile ce-i revin in scopul ocrotirii intereselor acestor persoane

U

• ubi cessat ratio legis, cessat lex = unde inceteaza motivatia legii, inceteaza legea
• ubi cessat remedium ordinarium, ibi deccurritur ad extraordinarium = cand calea ordinara de realizare a dreptului lipseste, se recurge la o cale extraordinara
• ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio = unde este aceeasi ratiune a legii se aplica aceeasi dispozitie a ei
• ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet = unde exista aceleasi ratiuni trebuie aplicata aceeasi lege
• ubi emolumentum, ibi onus; ubi periculum, ibi et lucrum collocetur = unde este castigul acolo sa se stabileasca indatorirea; unde este primejdia, acolo sa se statorniceasca si castigul
• ubi ius, ibi remedium = unde exista norme de drept, exista si o cale de remediu
• ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus = unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem ubi societas,
• ubi ius = unde exista societate acolo exista si drept
• ubi voluit dixit, ubi tacuit noluit = unde a vrut a vorbit, unde a tacut nu a vrut
• ultima ratio = ultimul argument / ultima incercare
• ultra petita = peste ce s-a cerut
• ultra posse nemo obligatur = peste putintele sale nimeni nu e obligat
• ultra vires = peste puteri (in afara imputernicirilor)
• ultra vires hereditatis = peste activul succesoral
• universitas bonorum = universalitate de bunuri
• uno ictu = dintr-o data
• usus fructus est ius alienis rebus utendi fruendi salva rerum substantia = uzufructul este dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a culege fructele pastrand substanta lui

V

• vacatio legis = repaos al legiivacatio legis = repaos al legii
• verba cum effectu accipienda sunt = cuvintele trebuie interpretate pentru a avea efect
• verba intentioni, non e contra, debent inservire = cuvintele trebuie interpretate potrivit intentiei nu impotriva ei
• verba volant, scripta manent = cuvintele zboara, cele scrise raman
• verbum regens = (cu referire la elementul material al unei infractiuni)
• veritas simplex oratio = sustinerea adevarului este simpla
• vetera statuta = vechile statute
• veto = ma opun / refuz
• vim vi repellere licet = violenta poate fi respinsa prin violenta
• vindicatio pignoris = revendicarea gajului
• vir bonus, dicendi peritus = om bun care vorbeste bine
• vis = violenta
• vis maior = forta majora
• vox populi, vox Dei = vocea poporului, vocea lui Dumnezeu

 

W

-

X

-

Y

-

Z

-

 

Notă: Cuvintele cu bold şi subliniate sunt cuvinte mai des întâlnite în viaţa de zi cu zi.

Edited April 18, 2022 by AIM C l a u D i U.
Literele T, S şi R au suferit modificări.