Relațiile de la locul de muncă sunt la fel de importante ca jobul în sine, chiar și atunci când muncim de acasă

[South Silviu.]

 

Dacă dăm timpul în urmă cu câțiva ani, munca de acasă sau work from home (așa cum este mai cunoscut conceptul) era o activitate considerată, în marea ei majoritate, part time. O alternativă de a câștiga o sumă de bani prin activități suplimentare locului de muncă existent. La o căutare simplă pe internet, joburi precum împărțirea de pliante publicitare la metrou, realizarea de goblenuri, „confecționarea“ de scrisori sau aplicarea unor chestionare pentru diverse sondaje de opinie erau printre cele mai întâlnite. Pe parcursul anilor, au apărut liber profesioniștii – care, după modelul american, au început să lucreze pe proiecte, reușind să-și realizeze activitatea de oriunde (de acasă, de la o cafenea, de pe o terasă etc.). Ulterior, anumite corporații au introdus regula ca ziua de vineri să fie lucrată de acasă, fie scindând echipele, fie făcând prin rotație acest schimb.

 

În primăvara anului 2020, lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Odată cu apariția pandemiei de COVID-19, majoritatea angajatorilor și-au reconfigurat activitatea și au optat pentru ca angajații să lucreze de acasă, în scopul de a-i proteja împotriva virusului nemilos.

 

Pentru prima dată în istorie, am văzut clădiri de birouri goale, străzi pustii și am fost nevoiți să dăm explicații asupra motivului pentru care alegem să ieșim din case.

 

Ne-am adaptat mai greu condițiilor de acasă, pentru că deodată locuința a devenit și spațiu de joacă, și serviciu, și zonă de relaxare, asemeni unui decor de teatru, cu aceiași actori. Recalibrarea concentrării a fost sportul extrem pe care am fost nevoiți să îl facem, întrucât – având atâtea elemente distorsionante în jur – găsirea unui echilibru era destul de greu de pus în practică.

 

Și totuși, am făcut tot ce ne-a stat în putere să ne adaptăm, am învățat să folosim aplicații necesare pentru a fi în legătură cu echipele din care facem parte și am simțit cum obosim mai repede. Însă, osteneala nu era doar o senzație pe care o percepeam, ci avea să devină parte din toată această balanță a lucrului de acasă. 

 

De altfel, conform unui studiu, s-a demonstrat că cei ce își desfășoară activitatea de acasă lucrează cu 1,4 zile pe lună mai mult decât cei ce lucrează de la birou, de unde rezultă 3 săptămâni suplimentare de muncă pe an.

Munca de la distanță elimină problema navetei zilnice, ajută la practicarea unui stil de viață mai sănătos și, implicit, la creșterea productivității.

Una dintre cele mai pregnante probleme, întâlnită la majoritatea celor ce lucrează de acasă, a fost însăși lipsa pauzelor (31% dintre cei incluși în studiu precizând că au avut nevoie de o zi liberă, pentru sănătatea lor mintală).

 

Scurtarea pauzelor a determinat multe nemulțumiri ale angajaților, deoarece – deși se spune că sunt binevenite și chiar încurajate la un anumit interval – cu toate acestea, salariații nu se puteau încadra în acele 30 de minute alocate zilnic.

 

De altfel, una dintre tehnicile pe care specialiștii ne îndeamnă să  le utilizăm pentru a ne decomprima și a reveni cu forțe proaspete ulterior este tocmai Tehnica Pomodoro (pe care o vom dezvolta mai jos).

 

Desigur, temerea majoră a angajatorilor este însăși calitatea productivității angajaților, în contextul telemuncii. Unii dintre aceștia deja adoptaseră parțial tipul de lucru de acasă, alții au încercat să-și monitorizeze salariații, pentru a menține calitatea muncii lor la același nivel ca la birou.

 

În 2019, compania Airtasker a realizat un sondaj asupra productivității angajaților ce lucrează în sistem de telemuncă. Astfel că 1004 angajați cu normă întreagă din SUA au fost întrebați despre productivitate, navetă și multe alte subiecte de viață (în acest grup, 505 dintre ei lucrau de acasă). Studiul relevă faptul că munca de la distanță elimină problema navetei zilnice, ajută la practicarea unui stil de viață mai sănătos și, implicit, la creșterea productivității.

 

Deopotrivă, în egală măsură, telemunca nu înseamnă că salariatul este scutit de stres, ci, din contră, însăși cifrele arată că 29% dintre repondenți au declarat că au întâmpinat greutăți în a menține un echilibru sănătos în viața profesională. Mergând mai în detaliu, studiul arată că 54% dintre angajații ce lucrau de acasă și 49% dintre cei ce lucrau la birou au menționat că s-au simțit „deosebit de stresați pe parcursul zilei de muncă“; 45% dintre cei ce își desfășurau activitatea prin telemuncă și 42% dintre cei ce veneau la locul de muncă „au experimentat un nivel ridicat de anxietate în timpul orelor la serviciu“; în timp ce 37% dintre lucrătorii de la distanță și 35% dintre salariații ce se deplasau la birou „au amânat o sarcină până la termenul maxim admis“.

 

În acest context guvernat de emoții amestecate și bilanțuri negative primite de la autorități, rolul angajatorilor a fost esențial.

Încrederea, susținerea, stabilitatea, compasiunea sunt doar câteva dintre atributele pe care aceștia ar fi indicat să le aibă și să le exercite, constant, în relația cu subordonații lor.

 

Însă, dacă aceste comportamente întârzie să apară, este necesar să ne creăm un echilibru intrinsec, să apelăm la resorturile de care dispunem, în vederea combaterii altor probleme de natură fizică și psihică ce pot apărea, inevitabil, în astfel de momente.

Ce facem, pentru a avea grijă de sănătatea noastră emoțională în vremuri grele? 

Ne asigurăm că facem pauze.

 

Chiar dacă pauzele au fost diminuate, ele sunt o componentă esențială în ceea ce reprezintă productivitatea angajaților. Deși monitorizate, acestea au capacitatea de a ventila emoțiile și de a oferi o altă perspectivă salariaților, chiar dacă am putea spune că este doar în beneficiul acestora din urmă. De altfel, studiul Airtasker susține pauzele, în vederea creșterii randamentului profesional.

 

Încurajarea angajaților și acordarea libertății de a-și lua o mică pauză pentru a se bucura de aer proaspăt, de un fruct sau de o gustare sănătoasă înseamnă un plus, venit din partea superiorilor.

 

Metoda Pomodoro, de care aminteam la începutul textului, reprezintă o modalitate prin care ne putem decomprima și deveni mai concentrați. Aceasta implică să alegem o sarcină, să ne concentrăm asupra ei 25 de minute, să ne oprim după ce acest timp a trecut și să facem o pauză de 5 minute (acesta reprezentând un „sprint Pomodoro“). Experții ne sfătuiesc ca, după 4 astfel de sprinturi, să ne permitem o pauză mai mare. Iar acest ciclu poate fi reluat, pe tot parcursul zilei.

 

Recunoaștem că avem nevoie de rutină și structură. 

 

Rutina este extrem de importantă, atât în viața profesională, cât și în cea personală. Ea ne ajută să ne structurăm și are capacitatea de a îndepărta haosul, instabilitatea, teama, emoțiile negative – mai precis, alungă stresul ce își poate face apariția pe parcursul unei zile. Dacă în mod normal, mintea noastră percepea programul de lucru 9-18, de când lucrăm de la distanță, tendința primară este aceea de a ne decala intervalul orar și adeseori de a-l depăși (fapt ce nu înseamnă că ne ajută la creșterea productivității, ci, din contră, ajungem să nu mai facem distincția între timpul liber și programul de lucru).

 

Păstrăm o listă de activități.

 

Este eminamente necesar să avem o listă cu atribuții pe care vrem să le bifăm în acea zi. Văzându-le notate, ne va fi mult mai facil să ne centrăm și să ne dozăm energia în așa fel încât să le rezolvăm pe rând. Cu atât mai mult cu cât lucrăm în echipe, în care comunicarea este esențială, fiindcă în lipsa acesteia nu putem realiza nimic. Chiar dacă ne folosim de tehnologia audio-video, este important să ne ierarhizăm sarcinile și să menționăm termenele-limită alocate.

 

Eliminăm, pe cât posibil, factorii ce ne distrag. 

 

Pe parcursul zilei, avem tendința de a căuta informații, de a vorbi pe chat, de a citi o știre. Sau copiii ne pot solicita ajutorul pentru a se conecta cu colegii lor – tot acest timp fiind catalogat drept timp pierdut. Am putea crede că reconectarea e greoaie. Se poate, totodată, să fie nevoie de un timp suplimentar, față de cel necesar în condițiile în care ne-am fi desfășurat activitatea la birou. Dar, contrar așteptărilor, cercetătorii articulează că angajații ce lucrează de acasă au pierdut, în medie, 27 minute/zi în urma lipsei trecătoare de atenție, pe când la birou dedicau, în medie, 37 minute acestor elemente care distrag atenția. Studiul a mai subliniat și că doar 8% dintre salariații de la distanță și 6% dintre cei ce mergeau la birou au menționat că le este greu să se concentreze pe ceea ce au de făcut.

 

Pentru a lucra la capacitate maximă de concentrare, specialiștii ne îndeamnă să ne creăm un birou cât mai asemănător celui de la serviciu, să ne lăsăm telefoanele pe modul silențios și să ne ținem la distanță de alte elemente ce ne pot perturba atenția.

 

Beneficiile lucrului de acasă sunt multiple. Unul dintre cele mai raportate puncte forte ale acestuia este însăși eliminarea navetei, care, conform studiului Airtasker, a determinat cel puțin 1 din 4 repondenți să renunțe la un loc de muncă. Având în vedere că în SUA naveta durează în medie aproximativ 30 de minute, angajații ajung să aibă mai mult timp liber. Dincolo de acest lucru, componenta financiară alocată transportului a ajuns să fie eliminată – și nu ne referim doar la prețul combustibilului, ci și la cele de reparație și întreținere, precum și la asigurările obligatorii, în egală măsură.

 

Construim noi obiceiuri sănătoase.

 

Existența unui timp liber (cât de scurt) înseamnă posibilitatea de a-l petrece făcând ceva pentru propria persoană. Sportul, una dintre activitățile preferate ale angajaților, a ajuns să fie realizat cu mai multă sârguință și cu mai mult entuziasm, de când lucrăm de acasă. Studiile arată că angajații ce au lucrat de acasă au petrecut 2 ore și 44 de minute în fiecare săptămână făcând sport, adică cu 25 de minute în plus față de cei ce lucrează de la birou.

 

Gestionarea relațiilor cu colegii.

 

Lucrul în echipă implică și o familiaritate, o chimie necesară între membrii acesteia, pentru a avea rezultate palpabile. Izolarea și munca individuală ce trebuie coroborată cu activitatea celorlalți pot crea disensiuni, scoțând la suprafață orgolii sau chiar frustrări. 

 

Conform studiului, 70% dintre repondenți au apreciat locul de muncă la fel de important ca relațiile în cadrul acestuia; un procent de 19% au susținut că au dat prioritate muncii în defavoarea relațiilor; iar 11% au menționat că relațiile cu colaboratorii au avut un grad mai înalt de interes.

 

Specialiștii subliniază importanța sentimentului de apartenență la echipă. De aceea, le sugerează angajatorilor să ia în calcul ideea

videoconferințelor săptămânale – drept generatoare de idei și proiecte, precum și de susținere și mobilizare a salariaților.

 

Pe de altă parte, prietenia la locul de muncă are suișuri și coborâșuri. Pe de-o parte, camaraderia are rolul de găsire a unor puncte comune, de a detensiona situații apărute, de a schimba puncte de vedere diferite. Însă, în egală măsură, poate fi catalogată drept un timp mort, dedicat unor subiecte ce nu au legătură cu serviciul. Experții menționează că, în medie, 66 de minute pe zi sunt dedicate la birou subiectelor ce nu sunt corelate activității profesionale, pe când în telemuncă salariații pierd 29 de minute realizând același lucru.

 

Când vorbim despre factorii decidenți ai companiei, aceștia petrec la birou în medie 70 minute disecând subiecte ce nu se referă la activități de serviciu, pe când în sistemul la distanță aceștia au nevoie de aproximativ 38 minute pentru același ocupații.

 

În loc de concluzii

 

Echilibrul și adaptabilitatea sunt cuvintele de ordine, atunci când ne referim la lucrul de acasă. El are beneficii, însă și puncte slabe, de aceea este important să le putem gestiona în așa manieră încât să-l putem echilibra atât personal, cât și profesional, cu scopul de a nu ne afecta nici fizic, nici psihic. Este un exercițiu îndelung, ce necesită timp și răbdare. Important este ca, din toată această experiență (indiferent de felul în care va arăta noul sistem de lucru după finalizarea pandemiei COVID-19), să ne putem bucura unii de ceilalți și să facem ceea ce ne place cel mai mult – ca să nu simțim că lucrăm.

 

 

 

 

Sursa

[Madalin]

Topic închis.