ÎCCJ. Confiscare specială. Bunul imobil supus confiscării, înstrăinat

[Madalin]

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în cazul în care bunul imobil supus confiscării speciale (conform art. 112 alin. 3 C. pen.) nu poate sau nu mai poate fi pusă în executare se va confisca o sumă egală cu valoarea bunului la data naşterii dreptului de a cere executarea silită. În speţă, instanţa supremă a admis contestaţia la titlu (art. 598 lit. c) C. proc. pen.) formulată de Ministerul Finanţelor Publice – ANAF, în condiţiile în care OCPI Bihor a respins întabularea dreptului de proprietate al statului ca urmare a consfiscării speciale a unui apartament din Oradea, pe motiv că imobilul nu este proprietatea numitului A., ci a numitului I. care l-a dobândit în 27.02.2015 de la fostul proprietar J., reţinându-se dispoziţiile art. 893 C. civ. potrivit cărora înscrierea se poate cere doar împotriva celui care, la data înregistrării cererii, este titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută. Motivarea Înaltei Curţi a fost că măsura stabilită în sarcina inculpatului A. va viza suma de bani reprezentând contravaloarea imobilului la data pronunţării hotărârii definitive prin care s-a dispus confiscarea specială, iar nu valoarea trecută în contractul de vânzare-cumpărare. (Decizia nr. 423 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

 

Sursa