Decizie ICCJ oficializată: Dacă-ți faci cont pe o rețea de socializare cu datele altei persoane, poți risca o pedeapsă penală

[uS DeviL 831]

Decizie ICCJ oficializată: Dacă-ți faci cont pe o rețea de socializare cu datele altei persoane, poți risca o pedeapsă penală

 

 

 

O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care vizează posibilitatea sancționării penale a celor care le creează altora conturi pe rețele de socializare, fără permisiunea celor din urmă, a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 februarie. ICCJ a reținut că asemenea fapte pot duce la o pedeapsă penală. Însă, dacă cineva comite sau nu o infracțiune, depinde de situația concretă. Simpla creare a contului, folosind datele unei persoane, nu este suficientă pentru a atrage consecințe penale.

 

„Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”, a reținut ICCJ (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală), în Decizia nr. 4/2021, obligatorie din 19 februarie (data la care a apărut în Monitorul Oficial).

În ceea ce privește lipsa unei autorizări date celui care creează profilul, în ceea ce privește datele persoanei vizate, ICCJ a reținut că „făptuitorul care creează un cont/profil într-o rețea de socializare deschisă publicului, introducând numele și datele cu caracter personal reale ale altei persoane și care permit identificarea acesteia (informații, fotografii, imagini video etc.), ca fiind date referitoare la propria persoană, acționează prin încălcarea manifestării de voință a persoanei a cărei identitate și-a uzurpat-o”.

ICCJ a mai menționat că lipsa autorizării mai provine și din lipsa unei prevederi legale care i-ar permite unei persoane să îi creeze alteia un cont pe o rețea de socializare, precum și din lipsa unui permisiuni contractuale, din partea persoanei vizate de profilul creat, ca acesteia să îi fie folosite datele, în primă instanță, pentru crearea acelui profil.

De asemenea, în ceea ce privește cerința ca fapta să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului, nu contează dacă informațiile care apar pe profilul creat sunt, în sine, reale sau false. Ce contează e că ele nu corespund adevărului, din perspectiva persoanei vizate de acele de date.

„<<[D]atele necorespunzătoare adevărului>> rezultate privesc emitentul acestora și constau în lipsa concordanței între făptuitorul care introduce date ca fiind datele proprii și persoana căreia acestea îi aparțin în realitate”, a mai reținut ICCJ.

Însă simpla lipsă a autorizării și datele rezultate, ca nefiind corespunzătoare adevărului, nu duc, în mod automat, la concluzia că a fost comisă o faptă infracțională. Potrivit articolului 325 din Codul penal, „[f]apta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

Astfel, mai este necesară și îndeplinirea ultimei condiții de tipicitate (de prezență a unei fapte infracționale prevăzute în legea penală), aceea ca folosirea datelor unei persoane, pentru crearea unui profil pe o rețea de socializare, să fie făcută pentru producerea unei consecințe juridice.

Analiza se va face în concret, urmărindu-se să se vadă dacă, în situația specifică, crearea ilegală a unui profil pe o rețea de socializare ar putea produce consecințe juridice și a fost făcută cu acest scop (important: consecințele nu trebuie să se fi produs, neapărat; e suficient scopul). 

În realitate, însă, este greu de imaginat o situație în care consecințele respective nu sunt produse (sau fapta nu e comisă cu scopul de a fi produse anumite consecințe), în situații precum cele de mai sus. Pentru că, automat, când cineva creează un profil pe o rețea de socializare, intră într-o relație contractuală cu cel care deține rețeaua respectivă, iar efectele încheierii acelui contract (apariția unor drepturi și obligații pentru părțile la acel contract) au la bază fix introducerea ilegală a datelor, pentru crearea profilului. 

Însă nu toate organele penale (sau instanțe) acceptă că simpla creare a unui profil pe o rețea de socializare, în modul prezentat aici, ar produce, neapărat, consecințe juridice, în sensul legii penale. De exemplu, într-o speță în care unei persoane i se crease un profil de Facebook, fără ca măcar aceasta să cunoască acest lucru (și, mai mult, făcându-se postări, în numele ei, care o puseseră într-o situație stânjenitoare și degradantă), s-a considerat, de către organele penale, că acest lucru nu e suficient pentru a se concluziona că s-au produs consecințe juridice (sau că fapta ar fi fost comisă pentru producerea unor consecințe juridice).  

Pe lângă riscurile penale la care se supune cineva care creează, în mod ilegal, un cont pe o rețea de socializare, persoana respectivă încalcă și Regulamentul general privind protecția datelor, fiindcă prelucrează, ilegal, date personale (când le colectează, când le introduce pentru crearea profilului, respectiv când face acele date publice, mai ales). Într-o speță recentă, de exemplu, Autoritatea de protecție a datelor din Italia a amendat o persoană fizică pentru că i-a creat unei alte persoane un cont fals pe o rețea de socializare pentru adulți.

 

 

Sursa: avocatnet.ro