Copiii și profesorii uitați de guvern. De la “școlile sunt ultimele care se închid”, la închiderea exclusiv a școlilor

[Alucard ToV]

 

„Școlile sunt ultimele care se închid”. Slogan rostit de ministrul Sorin Cîmpeanu cu aceeași frecvență cu care am fost anunțați că bugetul educației va fi mai mare, până am văzut că a fost mai mic. „Școlile sunt ultimele care se închid”. Dar numai până pe 23 martie 2021, zi în care am aflat intempestiv că școlile sunt și primele, și singurele care se închid, pentru o întreagă lună. Bisericile funcționează. Magazinele funcționează, cu limitări, dar funcționează. Hotelurile anunță că așteaptă grupuri de familii cu copii. Toate afacerile funcționează. Cu școlile, însă, lucrurile stau radical diferit: nu mai funcționează, nici măcar în online, cu excepția claselor a VIII-a și a XII-a. Nicio argumentare științifică, economică sau educațională pentru aceste decizii.

 

 

De ce s-au închis școlile pentru o lună, după cele 167 de zile în care elevii au stat deja acasă din cauza pandemiei (din 11 martie și până astăzi, fără a pune la socoteală vacanța de vară, una dintre cele mai lungi din Europa)?

 

„Propunerea de a avea vacanță de pe 2 aprilie până pe 4 mai rămâne pentru că în relația cu Ministerul Sănătății noi ne bazăm foarte mult pe cuvânt. Este o promisiune pe care am făcut-o Ministerului Sănătății, pe care trebuie s-o respectăm și pe care o susțin” – a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pe 24 martie. De remarcat și cum a ambalat ministrul închiderea intempestivă a școlilor, prezentând-o cu termenul de vacanță, care nu are nicio conotație negativă.

 

Niciun cuvânt despre promisiunea făcută cu trei zile înainte celor 3 milioane de elevi, despre promisiunea făcută celor 230.000 de profesori și despre mesajul transmis întregii societăți: „Susțin în continuare principiul conform căruia școlile trebuie închise ultimele, doar dacă situația epidemiologică o impune”, ne spunea Sorin Cîmpeanu, pe 21 martie.

 

E de înțeles că situația epidemiologică s-a impus acum. Dar a închis ministrul Cîmpeanu școlile ultimele?

 

Nu. Nimic nu s-a închis total, așa cum s-a întâmplat cu școlile și grădinițele.

 

• Magazinele, mall-urile, frizeriile, toți operatorii economici funcționează până la ora 18:00 în timpul săptămânii. Dar funcționează. Iar limitarea este doar în localitățile unde incidenţa depăşeşte 7,5 la mie. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub aceste limite?
• Sălile de fitness funcționează până când se depăşeşte rata de 4 la mie. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub aceste limite?
• Pentru noaptea de 3 aprilie spre 4 aprilie, se va permite circulaţia persoanelor în intervalul 20.00 – 02.00 pentru deplasarea la slujbele religioase ocazionate cu Paştele catolic. Bisericile nu întâmpină nicio restricție, în rest. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub 6 la mie? (restricțiile, aici)

 

De neînțeles instalarea vacanței școlare suplimentare, care leagă Paștele Catolic de cel Ortodox, din punct de vedere epidemiologic: hotelurile au anunțat imediat că grupuri întregi de familii cu copii își fac rezervări pentru a petrece în comun noua vacanță, parte dintre ei după ce vor lua lumină din bisericile care își mențin porțile larg deschise până la ora 02.00 noaptea. Alții se vor întâlni la biserică după această vacanță.

 

Sunt școlile mai primejdioase decât hotelurile, bisericile și sălile de fitness? Pe ce studii își bazează Guvernul Cîțu aceste decizii?

 

„Școala și învățarea sunt legate de starea de sănătate, de căsătoriile între minori, de sarcini în rândul minorelor, de speranța de viață. Închiderea școlilor, azi, reduce învățarea și traiectoriile educaționale, mai ales pentru cei mai săraci, reducându-le veniturile viitoare, starea de sănătate și speranța de viață. Deși relația dintre învățare și speranța de viață nu este ușor observabilă și, deci, este dificil de internalizat, deschiderea școlilor salvează la rândul ei vieți – viețile viitoare ale copiilor care trăiesc acum în sărăcie” – arată o analiză recentă a Băncii Mondiale.

 

Închiderea școlilor în România are loc din nou după ureche. Nicio evidență științifică nu a fost prezentată public pentru această hotărâre luată în 3 pași bâlbâiți:

 

• pe 23 martie, în ziua depășirii pragului de 6 la mie în Capitală, ministrul anunța amânarea Evaluării Naționale și prelungirea cursurilor până pe 2 iulie, cu vacanță în toată luna aprilie (detalii aici). Tot atunci, ministrul promitea publicarea rapidă a deciziei în Monitorul Oficial
• pe 24 declara pentru Edupedu.ro, în urma reacțiilor publice la primul anunț, că lasă datele examenelor nemodificate, dar că vacanța de o lună din aprilie rămâne, anul școlar se prelungește până pe 25 iunie, elevii urmând să facă ore și sâmbăta
• pe 25 martie, Cîmpeanu anunța menținerea examenelor la datele stabilite inițial, prelungirea cu o săptămână, până pe 25 iunie, a semestrului II, și aceeași punte între Paștele Catolic și cel Ortodox, dar dispăreau orele de sâmbăta și apăreau ore online pentru elevii din clasele a VIII-a și a XII-a între vacanțele de Paște
• Decizia nu este încă definitivă, niciun act oficial care să modifice structura anului școlar nu a fost publicat în Monitorul Oficial

 

Pe 23 martie, după ce ministrul Cîmpeanu a promis că face tot ce ține de el ca elevii să ajungă la școală, a aruncat pe fereastră singura investiție făcută în digitalizarea educației: învățarea folosind cele 250.000 de tablete pe care Guvernul a cheltuit 150 de milioane de lei pentru învățământul online. Nici măcar această investiție nu o folosește pentru alți elevi în afara celor de clasele a VIII-a și a XII-a.

 

Cifrele Ministerului pe care îl conduce arată că 1.517 localități din România, dintre cele 2.948 existente, adică 51,4% din total erau în scenariul verde pe 23 martie, când ministrul Educației anunța închiderea tuturor școlilor din România, timp de o lună, printr-o „punte” între vacanțele de Paște. Datele sunt pe site-ul Ministerului Educației și provin de la Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI) (sursa aici).

 

Cu doar o zi înainte să anunțe marea închidere, Ministerul Educației comunica următoarele: 304 clase închise ca urmare a numărului de cazuri COVID-19 din 136.000 de clase, într-o săptămână (sursa). Deci nivelăm decizia pentru încă 135.000 de clase.

 

Copiii identificați de profesori ca având cele mai mari pierderi de învățare, cei 265.000 înscriși la after school-ul de stat plătit din fonduri europene (la acțiunile remediale din programul Școala după școală), sunt trimiși acasă dintr-o lovitură, în timp ce colegii lor mai înstăriți pot merge fără probleme la after school-urile plătite, care funcționează după alte reguli pentru familiile cu bani. 

 

Al treilea val al pandemiei COVID-19 găsește o Românie lovită de amnezie, care repetă cu fidelitate greșelile trecutului. Ca o ironie a istoriei, ministrul Sorin Cîmpeanu, care din prima zi de mandat luptă să se lepede de orice asemănare cu fostul ministru Monica Anisie, aplică din 2 aprilie 2021 aceeași rețetă introdusă pe 11 martie 2020 de ministrul Monica Anisie: închiderea școlilor la paușal. Și dacă fostul ministru avea, la acea vreme, contextul unei pandemii care lovise brusc întreaga lume, în răstimpul de un an am văzut toți, din casele în care ne-am baricadat de frica virusului cultivată sistematic de autorități, că statele europene fac tot posibilul ca elevii să ajungă în fața propriilor profesori. Deschid-închid, experimentează decizii locale, rafinează procesul închiderii pe diferite niveluri, inventează soluții pentru ca cei mici să ajungă la școală.

 

Una dintre cele mai sărace și mai needucate țări din Uniunea Europeană, România continuă să își ferece bine ușile caselor, ca nu cumva curentul educațional să-i tragă pe copii.

 

Una dintre cele mai sărace și mai needucate țări din Uniunea Europeană, România alege să închidă inclusiv educația online. După ce o lume întreagă a decretat că școala nu va mai fi niciodată la fel, pentru că online-ul face posibilă învățarea în orice condiții, după ce fostul ministru a decis prin ordin că învățarea va continua online inclusiv atunci când condițiile meteorologice închid școlile, Sorin Cîmpeanu a desființat întâi sistemul hibrid de învățare (pe care l-a reintrodus apoi cu greu pentru copiii care nu pot veni la școală), după care a criticat în ieșiri repetate școala online, inducând ideea că a fost un dezastru, de preferat să nu se mai întâmple niciodată.

 

De apreciat că această anatemă aruncată asupra școlii online a fost folosită de Cîmpeanu pentru a readuce copiii fizic în școli, lucru care i-a reușit de pe 8 februarie, până pe 2 aprilie.

 

O țară întreagă plătește, însă, două luni mai târziu, costul desființării unui sistem de învățare. Ce vedem acum este o politică de tipul: școală față în față sau deloc. Școală în București sau nicăieri. Politică ce poate funcționa pentru copiii din anii terminali, dar care îi lasă fără niciun contact cu școala pe ceilalți 2 milioane de elevi.

 

Paradoxal, datele științifice arată că Bucureștiul are la testările internaționale PISA scoruri simulare cu Madridul sau Berlinul. „Diferența dintre București și media ruralului este 109 puncte. Adică ruralul României este doar foarte puțin peste nivelul Zimbabwe. Marea problemă a României – care se reflectă și în educație, așa cum se reflectă în sănătate – este disparitatea asta masivă legată de statutul socio-economic. Practic, dacă ești un copil care provine dintr-o familie săracă și te-ai născut în mediul rural și trăiești în mediul rural ai mult mai mici șanse să ai succes în viață”, explica în vară profesorul Dragoș Iliescu, colaborator OECD.

 

Una dintre cele mai sărace și mai needucate țări din Uniunea Europeană, România alege să devină o enclavă a prostiei.

 

Cele mai recente teste PISA plasau România pe ultimul loc între statele europene la matematică. Asta pe când elevii români încă mergeau la școală. Între timp, colegii lor europeni au continuat să deschidă ușile și ferestrele educației fie fizic, fie online.

 

Este șocant să aflăm că primele și singurele care se închid în fața valului 3 pandemic sunt școlile, după ce 2 luni ministrul Cîmpeanu a repetat că Școlile sunt ultimele care se închid.

 

„Am sentimentul că acea fâșie îngustă între dreptul la educație și dreptul la sănătate riscă se transformă într-o adevărată falie”, declara pe 23 martie ministrul Educației, cu privire la limitările despre care spunea că sunt cerute de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. 24 ore mai târziu, același ministru al Educației a anunțat că falia s-a anulat. Întreaga țară este tratată ca un spital.

 

Sursa: edupedu.ro

Edited March 31, 2021 by .Aku