Raportul “România Educată” a fost publicat de Președinție. Dispar evaluările anuale de la clasele pregătitoare -a IV-a și tezele unice

[Alucard ToV]

 

Raportul “România Educată” a fost publicat de Administrația Prezidențială. Dispar evaluările anuale din clasele pregătitoare – a IV-a, precum și tezele din documentul integral făcut public de președinție la o săptămână după ce președintele Klaus Iohannis a prezentat modificările la Cotroceni, pe baza unei Sinteze a raportului. Guvernul urmează să aprobe acest raport în ședința de miercuri, 14 iulie 2021, prin memorandum. Raportul are 136 de pagini, este structurat pe 7 capitole, dar nu precizează cine sunt autorii.

 

Descarcă de aici Raportul final România Educată.

 

De remarcat că Raportul prezintă, ca elemente de noutate, testări sau proceduri care există deja de 10 ani, introduse prin Legea educației Miclea-Funeriu. Printre ele: evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și portofoliul educațional.

 

Care sunt elementele la care a renunțat președintele Iohannis, la doar o săptămână de la anunțare: Fișa de sinteză vs. Raportul final România Educată

 

 

 

Structura sistemului de educație stabilită de președinție în raportul România Educată menține structura actuală, cu creșă, grădiniță, învățământ primar (de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a), gimnazial și liceal. “La baza construirii documentului, s-au aflat: demersul de consultare a cetățenilor, radiografierea nevoilor de sistem și un set de zece valori propuse pentru România Educată: echitate, integritate, starea de bine, profesionalism, excelență, respect, flexibilitate, diversitate, transparență, colaborare”, se arată în cadrul documentului.

 

Structura sistemului de Educație propus de președinție:

 

 

De remarcat transformarea Colegiilor universitare în Colegii terțiare nonuniversitare în Raportul final România Educată, față de Sinteza publicată săptămâna trecută de Administrația prezidențială.

 

Reamintim că președintele Klaus Iohannis participă la ședința de guvern de miercuri, 14 iulie, la ora 13:00, în care va avea loc „asumarea Proiectului ‘România Educată’”, potrivit Administrației Prezidențiale.

 

Luni, consilierul prezidențial Ligia Deca a anunțat că proiectul va fi făcut public „cel mai probabil miercuri”, iar secretarul de stat din Ministerul Educației, Radu Szekely, a lăsat de înțeles că nu a citit documentul care urmează să fie adoptat și asumat de Executivul din care face parte.

 

Descarcă raportul România Educată.

 

Apoi în document apar domeniile prioritare de acțiune:

 

Domeniile prioritare de acțiune din document sunt:

 

1. Cariera didactică;
2. Management și guvernanță;
3. Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar;
4. Infrastructura sistemului de educație;
5. Curriculum și evaluare centrate pe rezultate;
6. Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii;
7. Alfabetizarea funcțională;
8. Promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and
9. mathematics);
10. Digitalizare;
11. Reziliență.

 

Țintele, pe termen lung, vizează:

 

• Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:
• Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
• Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
• Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

 

Creșterea participării și calității educației timpurii:

 

• Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
• Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
• Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.

 

Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:

 

• Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
• Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
• Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
• Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.

 

Sporirea calității și atractivității învățământului superior:

 

• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
• Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
• Până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
• În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).

 

Sursa

Edited July 14, 2021 by low Alucard