Reflecții pe marginea Deciziei CJUE în cauza C‑282/20 (II)

[Madalin]

Am susținut în cadrul dezbaterii „Rechizitoriul, un act în formă continuată?”  Partea a II-a, următoarele aspecte:

În ceea privește Decizia din 21 octombrie 2021 pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C‑282/20, am reiterat faptul că aceasta privește doar situația constatării neregularității rechizitoriului în ceea ce privește descrierea eliptică, lacunară a faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, ci nu și celelalte aspecte ce fac obiectul camerei preliminare, respectiv legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Referitor la analiza legalității administrării probelor în faza de judecată, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 802/2017, Decizia nr. 88/2019 și Înalta Curte de Casație și Justiție, în Decizia nr. 293/RC/17.09.2020 au precizat în ce condiții examinarea probelor dincolo de faza de cameră preliminară, se poate realiza fără a relativiza efectele autorității de lucru judecat ale încheierii definitive pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, aspecte care prin extrapolare, ar trebui avute în vedere și în situația particulară dedusă dezbaterii. De asemenea am apreciat că instrumentul procesual prin care va fi pusă în executare decizia discutată, va fi conturat pe cale jurisprudențială, prin cristalizarea unei practici în care remedierea rechizitoriului, atunci când este cazul, să se realizeze în faza de cercetare judecătorească, de către procurorul de caz, a cărui poziție va fi susținută de procurorul de ședință, cu acordarea unui termen rezonabil apărării pentru pregătirea acesteia. Totodată, am apreciat că trebuie realizată o distincție între ciclurile procesuale în care se invocă neregularitatea, respectiv faza de cameră preliminară, faza de judecată în fond, sau în apel, aducând observații critice spețelor ce au ,,dezghețat” problema teoretică și am apreciat că nu se poate pune în discuție o eventuală sancțiune a nulității precizărilor făcute de procuror, rechizitoriul nefiind un act de urmărire penală, ci un act de sesizare ce poate fi sancționat prin constatarea neregularității acestuia.

 

Sursa