Alocarea de fonduri “iresponsabil de mici” educației, școală din ce în ce mai neatractivă pentru copii și nevoia regândirii programelor școlare

[FROG ZEW]

 

Politica de “subfinanțare cronică a sistemului de învățământ”, salariile nemotivante și impredictibilitatea în educație sunt câteva dintre constatările dintr-o rezoluție anunțată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și postată de organizație, vineri, pe Facebook. Sindicatul condus de Simion Hăncescu adresează public mai multe cereri legate de salarizarea profesorilor și programele școlare către Ministerul Educației, Guvernului, Parlamentului României și partidelor politice parlamentare, potrivit documentului.

 

Rezoluția vine după ce, în perioada 24-26 noiembrie, la Sinaia, delegații federației, “reprezentând peste 155.000 de membri ai organizațiilor sindicale afiliate”, au organizat o conferință națională. Textul integral al rezoluției, mai jos.

 

Printre cele 8 constatări ale FSLI se numără faptul că “învățământul românesc continuă să fie un domeniu neatractiv pentru absolvenții performanți ai învățământului superior”, se “continuă politica de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici”, dar și că “școala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor (sic!), nu le permit integrarea socio-economică”.

 

O rezoluție similară a fost emisă, tot de la Sinaia, în 2017, dar organizațiile profesorilor nu au continuat cu demersuri concrete în susținerea punctelor expuse. Potrivit documentului din 2017, pare că atât constatările, cât și cererile de la acea vreme au fost luate cu copy-paste și redate acum într-un nou document.

 

“În ultimii 27 de ani guvernele României au practicat, în mod constant, o politică de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, alocând pentru acest domeniu strategic fonduri iresponsabil de mici. (…) Școala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor nu le permit integrarea socio-economică”, nota FSLI în 2017.

 

Printre solicitările din 2022 se numără “aplicarea în integralitate, în regim de urgență, a prevederilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toți salariații din învățământ și acordarea unei indexări suplimentare a salariilor”, “cuprinderea tuturor funcțiilor din sistemul educațional într-o singură anexă la noua lege-cadru de salarizare, astfel încât poziționarea salariaților din învățământul preuniversitar de stat în grila de salarizare să fie superioară celei actuale”, dar și “reformarea programelor școlare astfel încât competențele dobândite să fie corelate cu exigențele impuse de realitățile economiei românești”.

 

FSLI mai solicită și “alocarea de fonduri de la bugetul de stat, pentru aducerea infrastructurii școlare și a dotărilor din unitățile de învățământ la standardele necesare”, alături “de elaborarea unui pachet legislativ coerent în domeniul învățământului, menit să nu fie supus unui proces de modificare și completare permanentă”.

 

În 2017, FSLI cerea “analizarea cu obiectivitate a actualelor programe școlare, pentru identificarea tuturor lacunelor acestora, astfel încât modificările propuse să conducă la corelarea competențelor dobândite, cu exigențele impuse de realitățile economiei românești” și “alocarea de fonduri de la bugetul de stat, în special pentru comunitățile locale care nu dispun de resurse financiare, pentru aducerea infrastructurii școlare la standarde internaționale”.

 

Amintim că cele mai reprezentative sindicate din Educație, FSLI și FSE “Spiru Haret”, nu s-au pronunțat public pe perioada verii în care s-au dezbătut proiectele legilor Educației anunțate de fostul ministru, Sorin Cîmpeanu, de pe 13 iulie.

 

Sursa