Constantine

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, duminică,la Iaşi, că speră ca 2016 va fi un an electoral decent şi că este nevoie de abordări, idei şi oameni noi care au înţeles că "metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului",precizând că îţi va face auzită vocea, dar nu pentru a intra în campanie. Şeful statului a spus, în discursul susţinut la Iaşi, în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Unirii Principatelor, că speră ca 2016 să fie un an electoral în care să câştige profesionalismul. El a precizat că nu doreşte să se implice în campania electorală, dar îşi va face auzită vocea pentru a arăta că este nevoie de un nou mod de a face politică. "Sper că vom avea un an electoral decent, în care tenacitatea, munca şi profesionalismul vor câştiga. Vocea mea se va face auzită în tot acest an, dar nu pentru a intra în campanie, ci pentru a vorbi despre înnoirea clasei politice şi continuarea schimbării modului de a face politică. Avem nevoie de abordări, idei şi oameni noi, care au înţeles că metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului, că nu putem continua înşelând speranţele oamenilor", a spus şeful statului. Iohannis a mai spus că politicienii au şansa, în 2016, de a se conecta la dorinţele cetăţenilor. "2016 este un an electoral, urmează perioada în care clasa politică are şansa de a se reconecta la aşteptările cetăţenilor, de a reconstrui încrederea ştirbită în timp şi de a asuma responsabilităţi. Cred că cetăţenii noştri îşi doresc lucruri simple de la politicieni: să se ţină de cuvânt, să îşi pună puterea şi priceperea în slujba interesului public şi să respecte legile. Partidele au ocazia să probeze că au înţeles aceste lucruri, prin modul de conduită, prin oamenii pe care îi vor propune în competiţiile politice şi prin acţiunile lor din acest an" a afirmat preşedintele. Şeful statului a mai declarat că lecţia Micii Uniri este mai acutală ca niciodată, precizând că "doar împreună putem reuşi modernizarea României". România este membru cu drepturi depline a UE, face parte din cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată şi românii au demonstrat că sunt o naţiune care ştie să ducă la bun sfârşit mari proiecte, a mai afirmat el, adăugând că unul dintre proiectele pentru care face apel la clasa politică este modernizarea sistemului de educaţie. "Suntem la câţiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova şi cred că este un moment potrivit pentru a ne îndrepta gândurile către fraţii noştri de peste Prut. Istoria şi limba comune contribuie la consolidarea identităţii şi solidarităţii dintre statele noastre. Vă asigur că România sprijină cu tot ce este posibil aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi rămâne un partener de încredere" a mai transmis şeful statului. Premierul Dacian Cioloş a vorbit despre proiectele de dezvoltare a infrastructurii şi de realizarea unor legături între provinciile istorice, iar primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a susţinut că autostrada din Moldova ar trebui să ajungă până în capitala R. Moldova. El a mai spus că îşi doreşte ca cetăţenii moldoveni să aibă unul, nu două paşapoarte. În timpul discursurilor, s-au auzit fluierături sporadice, însă evenimentul a decurs fără incidente. Sursa: mediafax.ro

Ancheta în dosarul în care este cercetat premierul Victor Ponta este aproape finalizată la acest moment, mai fiind de administrat câteva probe, a declarat, marţi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi. Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că se bucură că dosarul său este aproape finalizat, aşa cum afirmase procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, iar acest anunţ este "cea mai bună veste", pentru că doreşte cât mai repede o soluţie. "Este cea mai bună veste pentru mine, că de-aia m-am dus, am dat declaraţii, am făcut expertiză. Am cerut special disjungerea tocmai ca să decidă mai repede cu mine. Dacă mă scoate de sub urmărire penală, dacă mă trimite în judecată, important este că doresc cât mai repede să finalizez acest lucru. (...) Tot aud cu penalul, deci chiar mă bucur de ceea ce a zis procurorul şef", a declarat Ponta. Prim-ministrul a spus că vrea "cât mai repede" o soluţie la dosarul său şi tocmai de aceea "anunţul de azi e unul foarte bun". Pe de altă parte, Ponta a spus că nu are încă un răspuns de la procurorul de caz în privinţa solicitării sale de disjungere. Întrebată, marţi, despre o eventuală soluţie în dosarul premierului Victor Ponta şi dacă s-a decis trimirea în judecată, Laura Codruţa Kovesi a spus: ”Procurorul de caz va decide când finalizează ancheta. La momentul actual, acheta este aproape finalizată, mai sunt de administrat câteva probe”. Ultima dată, premierul Victor Ponta a fost audiat la DNA săptămâna trecută, când a făcut o cerere pentru a fi disjunsă din ”dosarul mare”, Turceni-Rovinari, partea care îl vizează pe el. Premierul Victor Ponta a stat în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) aproximativ o oră şi jumătate, el spunând la ieşire că audierea s-a purtat într-o formă civilizată şi a răspuns la toate întrebările procurorului de caz. Premierul a precizat atunci că a solicitat anchetatorilor să disjungă din "dosarul mare", "Turceni - Rovinari", acuzaţiile ce îl privesc pentru a fi dată cât mai repede o soluţie. "A rămas un singur lucru pe care probabil o să vi-l comunice şi procurorul. Am făcut o cerere ca situaţia mea să fie disjunsă pentru că nu are legătură cu dosarul mare, ca să se rezolve mai repede, într-un fel sau altul. Eu cred că este interesul şi al meu şi al parchetului şi al opiniei publice să nu stea bucăţica mea în dosarul mare. Dacă procurorul va accepta, atunci foarte repede o să avem o soluţie. Repet, discuţia a fost civilizată şi am spus tot adevărul, tot ce ştiu", a mai spus Victor Ponta, la ieşirea de la DNA. Ponta a fost audiat la DNA şi în 19 august, când procurorii au anunţat că au pus sechestru asigurător pe un apartament al premierului pentru a recupera prejudiciul de 51.321 de lei care ar fi fost produs de acesta prin complicitate la evaziune fiscală, sumă stabilită în urma expertizei efectuate în dosarul "Turceni - Rovinari". DNA preciza că prejudiciul stabilit în dosarul "Turceni - Rovinari" constă în obligaţiile fiscale de la care s-ar fi sustras SCA "Şova şi Asociaţii", reprezentată de Şova Dan-Coman, cu ajutorul lui Victor Ponta, în calitate de reprezentant al Cabinetului Individual de Avocat "Ponta Victor-Viorel". Ponta a scris atunci pe Facebook că în din expertiza făcută în dosarul său se arată că SCA "Şova şi Asociaţii" şi-a dedus cheltuieli în baza contractului cu el de 51.321 de lei, dar au şi fost plătite taxe şi impozite de către Cabinet Avocat "Ponta Victor", în sumă de 53.000 de lei. Oficiali din DNA au precizat, la rândul lor, că acel fragment prezentat de Victor Ponta din expertiza efectuată în dosarul "Turceni - Rovinari" nu este o concluzie a expertizei, ci o observaţie a expertului parte al lui Dan Şova. Anchetatorii susţin că plăţile făcute de SCA "Şova şi Asociaţii" către Victor Ponta, în cuantum de 181.439,98 de lei, reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale. În acest fel, s-ar fi produs o diminuare nelegală a bazei de impozitare a contribuabilului SCA "Şova şi Asociaţii" şi, în consecinţă, ar fi fost plătit către stat un impozit diminuat cu 51.321 de lei, diferenţă ce reprezintă prejudiciul stabilit în urma expertizei. DNA a precizat că în acest dosar Victor Ponta este cercetat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi spălarea banilor, iar Dan-Coman Şova este cercetat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. În 5 iunie, Victor Ponta a ajuns prima dată în faţa procurorilor DNA, care l-au anunţat că are calitatea de suspect, pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care a fost avocat. În 13 iulie, procurorii l-au anunţat că a fost începută acţiunea penală în cazul său şi că i-a fost schimbată calitatea din suspect în inculpat, în dosarul "Turceni-Rovinari". De asemenea, procurorii au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ale lui Victor Ponta. Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii au stabilit că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova. Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-ar fi înţeles cu Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, "pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia", spun procurorii anticorupţie. Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA "Şova şi Asociaţii" pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti. Firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului şi un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, "la solicitarea expresă" a acestuia. În acelaşi dosar, senatorul Dan Şova este urmărit penal pentru fals în înscrisuri, evaziune fiscală, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma "Şova şi Asociaţii" a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexele Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei. Sursa: www.mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că a promulgat Codul fiscal, menţionând că este foarte mulţumit de modul cum a decurs dezbaterea publică, inclusiv cea între partide şi votul final din Parlament. Şeful statului a menţionat, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni, că au fost două motive pentru care a retrimis Codul fiscal în Parlament, primul fiind acela că nu avusese loc o dezbatere publică "aşa cum se cuvine" pentru acest act normativ. "E una dintre legile importante, este nevoie pentru o astfel de lege de o dezbatere pe mai multe faţete, aprofundată, la care participă toţi actorii implicaţi şi informaţi", a spus Iohannis, precizând că în Parlament o astfel de dezbatere nu avusese loc. "Am considerat că aşa nu e bine şi este nevoie de o dezbatere mai amplă. Acest lucru după retrimiterea legii s-a şi întâmplat. Dezbaterea a fost pe măsura aşteptărilor, bine ar fi fost să fi avut loc înainte, dar şi aşa consider că a fost în regulă", a mai spus preşedintele. Iohannis a menţionat că al doilea motiv al trimiterii legii spre reexaminare este legat de responsabilitate. El a menţionat că prea multe măsuri de relaxare fiscală dintr-o dată i s-au părut nepotrivite, dar că nu a considerat că este rolul preşedintelui să spună în spaţiul public ce trebuie să rămână în lege sau ce măsură nu este bine să rămână în vigoare. Preşedintele a explicat că de aceea nu a apărut în această dezbatere şi nu şi-a exprimat punctul de vedere. "Sunt foarte mulţumit de modul cum a decurs dezbaterea publică, inclusiv între partide şi votul final", a mai spus preşedintele Iohannis. Proiectul noului Cod fiscal, reexaminat în urma cererii şefului statului, a trecut joi de Parlament. Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, aprobat legea cu 279 voturi "pentru", 8 "împotrivă" şi 5 abţineri. Anterior, luni, proiectul a fost adoptat şi de Senat. Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole - în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, a fost reintrodusă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută a impozitului pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor şi terenurilor neîngrijite, precum şi procedura de aplicare se adoptă prin hotărârea consiliului local. Clădirile şi terenurile încadrate la această categorie se stabilesc conform nomencalturii stradale. Deputaţii au introdus, în plus, unele amendamente propuse de Ministerul Finanţelor care corectează erori de scriere ale Codului fiscal sau acordări cu ceea ce a apărut ca legislaţie. Sursa: www.mediafax.ro

Welcome!

Fostul şef al statului Traian Băsescu spune că şi-ar dori ca unirea României cu Republica Moldova să se realizeze în mandatul preşedintelui Klaus Iohannis, precizând că acest proiect este unul care poate fi realizat în patru-cinci ani, important fiind să existe voinţă politică. Fostul preşedinte al României a reiterat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a PMP de la Mamaia, că următorul proiect de ţară ar trebui să fie unirea României cu Republica Moldova, transmite corespondentul MEDIAFAX. "Şi când vorbesc de proiect de ţară pentru următorii ani nu mă refer la termen lung, la termen mediu, este un proiect de patru-cinci ani care trebuie bine susţinut, bine argumentat şi, mai ales, bine finanţat de Guvern pentru a se realiza interconectările, pentru că la astfel de proiecte, având în vedere că Republica Moldova este asociat la Uniunea Europeană, finanţările de la Uniunea Europeană sunt deschise, deci România ar avea de contribuit cu cofinanţări, nu este vorba de o înglodare a României în cheltuieli, ci de o coparticipare a României cu sume mult mai mici decât valoarea proiectelor. Dar important este să existe proiectele, să existe voinţa politică pe ambele maluri ale Prutului ca astfel de proiecte să se realizeze", a declarat Băsescu. El a susţinut că în cadrul acestui proiect nu poate intra şi Transnistria, care nici nu este pământ românesc. "Nu vreau să credeţi că ezit să pronunţ cuvântul Transnistria. Nouă, celor care vrem unirea României cu Republica Moldova, este clar că nu este posibil ca acest lucru să se facă cu Transnistria înglobată. Istoric, nu a fost teritoriu românesc, a fost o mişcare administrativă în timpul lui Hruşciov, dacă nu mă înşel, când Transnistria în interiorul fostei Uniuni Sovietice a fost integrată Republicii Sovietice Socialiste Moldova, cum era atunci, şi s-au cedat teritorii din sudul Republicii Moldova către Ucraina", a explicat Traian Băsescu. El şi-ar dori ca unirea României cu Republica Moldova să fie realizată în timpul mandatului lui Klaus Iohannis. "Este un interes naţional care nu are culoare politică şi, după cum bine ştiţi, orice sondaj din România arată că 70-80 la sută din populaţie este suporter al reîntregirii ţării. Mi-aş dori să se întâmple în mandatul domnului Iohannis, de ce nu, dar să se întâmple şi pentru asta trebuie deschise discuţii cu Chişinăul la nivel oficial şi fără ocolişuri", a afirmat Băsescu. Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 16 august, la Alba Iulia, că obiectivul de ţară al PMP trebuie să fie unirea României cu Republica Moldova şi că a sosit momentul să se discute deschis "despre refacerea integrităţii teritoriale a României", acuzând lipsa de curaj a politicienilor români. Sursa: www.mediafax.ro

Traian Băsescu a declarat că valul de refugiaţi reprezintă al doilea risc ca magnitudine după al doilea Război Mondial şi că "nu există serviciu secret în lume care să poată garanta că un procent din miile de oameni care vin din Africa, Irak şi Orientul Mijlociu nu sunt finanţaţi de Statul Islamic''. Fostul preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri seara, la B1Tv, că ceea ce se întâmplă cu valul de refugiaţi reprezintă o "problemă de securitate pentru Uniunea Europeană şi România", reafirmând că Bucureştiul nu ar trebui să accepte primirea acestora. "Suntem în faţa celui de-al doilea risc ca magnitudine de la al doilea Război Mondial încoace. Cred că problemele de securitate sunt extrem de severe şi uşurinţa cu care oamenii politici europeni reacţionează mi se pare condamnabilă atâta timp cât nu sunt soluţii ca acest val să fie oprit" a spus Băsescu. Fostul preşedinte a mai susţinut că serviciile secrete nu pot garanta că nu există oameni finanţaţi de Statul Islamic printre refugiaţi. "În România poate să apară oricând un act terorist. Şi eu vă spun un lucru. Nu există serviciu secret în Europa sau în lume, introducem aici, în această oală, şi servicile secrete americane, care să poată garanta că un procent din miile, zecile de mii de oameni care vin din Africa, din Orientul Mijlociu, din Afganistan şi din Irak, nu sunt finanţaţi să vină chiar de Statul Islamic. (...) Ce pierd din vedere oamenii din stat şi oamenii de decizie e faptul că Statul Islamic controlează producţiile din rafinăriile de ţiţei din Libia şi Irak, controlează fluxurile teroriste din Orientul Mijlociu şi Africa. Nu-i de joacă. Ei pot finanţa ca printre aceşti amărâţi să plaseze o reţea organizată în interiorul Uniunii Europene. Şi eu nu uit, aduceţi-vă aminte declaraţia Statului Islamic: Califatul va cuprinde Balcanii şi România. Deci informaţii cu privire la riscuri sunt", a comentat Băsescu. Băsescu a mai spus că speră ca liderii comunităţii arabe din România să rămână "rezervaţi". "Eu sper ca minoritatea arabă, care a primit cetăţenie în ultimii 25 de ani, să rămână rezervată. Eu înţeleg reacţia lor, că ar vrea să vină mai mulţi. România a fost extrem de precaută şi a reuşit să menţină un echilibru", a comentat el. De asemenea, fostul şef al statului a mai susţinut că România nu este pregătită "pentru un salt în riscurile de securitate". "România nu este pregătită pentru un salt în riscurile de securitate. România până acum nu a refuzat refugiaţi. Avem cinci centre. Avem 1.500 de locuri. Avem 300 - 400 de refugiaţi. Eu înţeleg şi lozinca cu solidaritatea pe care o lansează multe state, chiar doamna Merkel cu care am o relaţie foarte bună şi o simpatie. Nu am văzut-o când România a spus am frontierele sigure. De ce nu aş fi în Schengen?" a mai afirmat el, adăugând că, în prezent, nu au fost prezentate măsurile pentru combaterea cauzelor acestui fenomen, fiind evident că valul migrator este în creştere, astfel încât nimeni nu poate garanta statului român că azi i se cere să primească 7000 de migranţi, iar la anul 30.000. Sursa: www.mediafax.ro

Fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu a venit la DNA, vineri dimineaţă, fără a face declaraţii la intrarea în sediul instituţiei. La ieşire, însă, Meleşcanu a declarat că a fost audiat în calitate de martor într-un dosar în care se fac cercetări in rem pentru ”posibile infracţiuni comise de militari”, spunând că este vorba despre un aparat medical performant cumpărat de Spitalul Militar. Întrebat de ce a fost chemat la audieri în acest dosar, Meleşcanu a arătat că era firesc deoarece în calitatea sa de ministru al Apărării trebuia să ştie ce achiziţii se fac, dar că în final documentele pentru aceste achiziţii erau semnate de specialişti. Întrebat dacă ştie despre achiziţiile pe care le-ar fi făcut fostul comandant al Spitalului Militar Ioan Sârbu, respectiv un aparat performant pentru radiologii dentare care ar fi costat foarte mult, Meleşcanu a confirmat că este vorba despre acel aparat, spunând că nu cunoaşte date despre utilizarea acestuia. De asemenea, întrebat dacă îl cunoaşte pe doctorul Ioan Sârbu, Meleşcanu a confirmat, spunând că i-a fost subordonat. Întrebat, totodată, dacă a încălcat legea, el a răspuns: ”Eu personal nu, evident că dacă aş fi încălcat-o nu m-ar fi chemat ca martor”. Chestionat pe ce criterii l-a numit în funcţii pe Ioan Sârbu, Meleşcanu a spus: ”Nu cred că eu l-a numit în funcţie, cred că era acolo”. Meleşcanu a precizat că este vorba despre ”un dosar pentru o urmărire in rem în legătură cu posibile infracţiuni comise de militari”. Surse judiciare declarau că Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, ar fi fost chemat la DNA pentru a fi audiat în calitate de martor într-un dosar în care este vizat un cadru medical militar. În perioada 2007-2008, Teodeor Meleşcanu a fost ministru al Apărării. Sursa: www.mediafax.ro

Welcome!