Nita

Curtea Constituţională (CCR) judecă joi două excepţii de neconstituţionalitate ridicate în instanţă la legea 203/2015, aşa-numita lege Big Brother care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Actul normativ a fost atacat la CCR în noiembrie 2015 în cadrul unor procese pe rolul Judecătoriilor Sector 3 şi Sector 6, dar până acu judecătorii constituţionali nu au reuşit să ia o decizie. Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, aşa-numita lege Big Brother, a fost promulgată de preşedintele Iohannis p 9 octombrie 2015, după ce pe 23 septembrie fusese adoptată de Camera Deputaţilor cu 187 voturi "pentru", 12 "împotrivă" şi 22 abţineri, proiectul. Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în mai, prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării. Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării. Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Legea mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor. Cea mai importantă şi contestată prevedere stabilieşte că, la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal. Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale - aşa-numita Legea Big Brother - acestea fiind însă respinse de Curtea Constituţională pe motiv că încalcă drepturile şi libertăţile individului. De altfel, fostul şef al SRI George Maior a demisionat în ianuarie 2015, susţinând ulterior că motivul demisiei sale a fost respingerea legilor Big Brother de către CCR. Sursa: Mediafax

Fostul premier Victor Ponta este audiat, miercuri dimineaţa, la DNA Ploieşti, în dosarul în care este acuzat că a primit 220.000 de euro pentru a-i asigura lui Sebastian Ghiţă un loc eligibil la alegerile din 2012, transmite corespondentul MEDIAFAX. Ponta a ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 9.20, spunând că nu s-a "văzut cu procurorul de o lună şi jumătate". Întrebat dacă este pregătit, fostul premier a răspuns că este pregătit să dea declaraţii. Victor Ponta a ajuns la DNA însoţit de avocatul său. Victor Ponta a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind acuzat de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi de complicitate la spălare de bani, respectiv că a primit 220.000 de euro pentru a-i asigura lui Sebastian Ghiţă un loc eligibil la alegerile din 2012. Procurorii DNA Ploieşti susţin că, pentru desemnarea drept candidat pe listele PSD a lui Sebastian Ghiţă, într-un colegiu electoral în care formaţiunea politică să aibă certitudinea că va obţine mandatul pentru care se candida, Victor Ponta şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidaţi. Confirmarea propunerii ar fi fost făcută de Ponta în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalităţi politice străine, fostul premier al Marii Britanii, Tony Blair. Suma de 220.000 de euro a fost obţinută prin persoane interpuse, de la Ghiţă, potrivit DNA. "Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Ponta Victor Viorel să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare“, se arăta într-un comunicat remis de DNA. Pentru a crea aparenţa că vizita lui Tony Blair în România nu are loc la iniţiativa partidului, mai arăta DNA, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea fostului premier al Marii Britanii cu Victor Ponta ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi. "În acest scop, Ponta Victor împreună cu Ghiţă Sebastian i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că aceasta avea loc la iniţiativa lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de Ghiţă Sebastian Aurelian prin intermediul unei societăţi comerciale controlate prin persoane interpuse. În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivenţă cu inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, încheierea succesivă a două contracte“, se mai arăta în comunicatul DNA. Sursa: Mediafax

Senatul a respins luni cererea preşedintelui de reexaminare a legii care prevede că universităţile vor fi cele care vor decide acordarea şi retragerea titlului de doctor, cu 90 de voturi ''pentru'', în timp ce ''împotrivă'' au votat doar 12 aleşi, iar şase s-au abţinut. ''Ministerul Educaţiei şi Guvernul României susţin forma iniţială a Ordonanţei de Urgenţă 4/2016, susţin argumentele din cererea de reexaminare a preşedintelui şi consideră că după finalizarea evaluării externe a şcolilor doctorale şi a fiecărei instituţii organizatoare de doctorat, care va începe în această toamnă, se poate relua cu succes şi cu folos discuţia dacă este posibilă şi oportună trecerea exclusivă a responsabilităţii doctoratelor din România la nivelul universităţilor'', a spus în plenul Senatului, Laurenţiu Vlad, secretar de stat la Ministerul Educaţiei. Preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, a precizat că raportul comisiei este de respingere a reexaminării. ''Aş vrea să subliniez cât se poate de limpede că, pentru calitatea unei teze de doctorat, principalul răspunzător trebuie să rămână şcoala doctorală. Acolo se decide dacă o teză de doctorat se ridică şi îndeplineşte standardele sau nu. Potrivit acestei legi, creşte responsabilitatea universităţii şi a şcolii doctorale şi trebuie să spunem la fel de sincer că nicăieri în lume nu există o instituţie deaspura universităţii care să acorde diplome. O diplomă e acordată de universitatea unde tânărul, fie licenţiat, fie doctorand, şi-a elaborat studiile respective, a urmat studiile respective, lucru ce responsabilizează instituţia'', a susţinut Ecaterina Andronescu. Ea a afirmat că legea pentru care şeful statului a cerut reexaminarea nu desfiinţează Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Certificatelor şi Diplomelor Universitare imediat. ''CNATDCU rămâne instanţa de recurs pentru toatre tezele care au fost elaborate şi pentru care s-a obţinut titlul de doctor prin ordin de ministru. Nu se poate retrage decât tot prin ordin de ministru. Deci Consiliul Naţional de Atestare rămâne forul decizional pentru cazurile de derapaj în care oricine ar fi putut ajunge. Din momentul în care titlul se acordă de universitate, universitatea e obligată să-şi stabilească filtre suplimentare pentru a întări exigenţa şi pentru a nu mai permite asemenea derapaje. Vă asigur că prin intervenţia Comisiei de învăţământ sancţiunile s-au înăsprit. Exigenţa a crescut. Sancţiunile pe care le poate da fie universitatea, prin comisia de etică, fie CNATDCU merg până la desfacerea contractului de muncă a conducătorului de doctorat, până retragerea titlului şi până la sancţiunea de a nu mai putea participa la concursuri care să-l valideze într-o poziţie de cercetare sau de învăţământ. Noi am judecat cu echilibru şi înţelepciune şi cred că această lege face un pas în faţă pentru responsabilizarea universităţii pentru titlurile pe care le acordă'', a mai spus preşedintele Comisie de învăţământ din Senat. Senatorul social-democrat Mihnea Costoiu a precizat că acest proiect a fost dezbătut în Consiliul Naţional al Rectorilor, forma actuală fiind cea susţinută. ''CNADTCU rămâne un obiect de cenzură, i se întăreşte rolul'', a fost de părere Costoiu. Reprezentantul liberalilor, Dumitru Oprea, a spus că senatorii PNL nu au votat raportul comisiei de specialitate. Membrii Comisiei de învăţământ au hotărât, miercuri, cu majoritate de voturi, menţinerea legii în forma adoptată iniţial şi respingerea observaţiilor formulate de şeful statului asupra proiectului adoptat în luna mai de Senat în calitate de cameră decizională care modifică prevederile privind doctoratele. Plenul Senatului a adoptat în data de 9 mai legea prin care Ordonanţa de urgenţă privind doctoratele a fost modificată substanţial, astfel încât universităţile vor fi cele care vor decide acordarea şi retragerea titlului de doctor, abrogând totodată articolul care prevedea că "certificatele şi diplomele de licenţă, de master şi/sau de doctor încetează să mai producă efecte juridice, din momentul comunicării dispoziţiei de retragere a acestora". ''Nu voi promulga această lege (legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, n.r.), o voi retrimite Parlamentului pentru că prin modificările pe care le aduce nu stabileşte acel cadru legal care să stimuleze cu adevărat performanţa şi care să încurajeze excelenţa în şcolile doctorale. Legea nu este de natură să garanteze respectarea normelor de integritate şi nici nu clarifică regimul juridic cu privire la prevenirea şi sancţionarea eventualelor abateri de la normele de integritate, în primul rând vorbim aici evident de plagiat'', a anunţat şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni la finalul lunii mai. În cererea de reexaminare, Iohannis subliniase că proiectul de lege nu clarifică situaţia tezelor de doctorat aflate în prezent spre analiză la CNATDCU şi nici pe cea a candidaţilor care au susţinut teza, însă nu li s-a acordat încă titlul prin ordin al ministrului educaţiei. "În ceea ce priveşte renunţarea voluntară la titlul de doctor, nu este clarificat statutul lucrării de doctorat, odată cu renunţarea autorului acesteia la titlul de doctor şi nici efectele ce se vor produce în planul raporturilor de muncă. Totodată, norma poate afecta activitatea structurilor abilitate să analizeze suspiciunile de plagiat şi poate duce la imposibilitatea aplicării legii prin simpla renunţare la titlu, structurile care pot dispune sancţiuni mult mai grave ca retragerea titlului nemaiavând baza legală pentru a acţiona", mai argumenta Preşedinţia. Proiectul trimis de Parlament la promulgare poate creşte riscul ca unele şcoli doctorale neperformante sau care înregistrează evaluări individuale scăzute să îşi continue activitatea şi nu prevede modalitatea de organizare şi funcţionare a Colegiu Naţional al Instituţiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (CNIOSUD), mai considera Iohannis. Legea merge la promulgare. Iohannis: Decizia Senatului riscă să afecteze verificarea imparţială a acuzaţiilor de plagiat Decizia Senatului de a respinge reexaminarea legii care prevede că universităţile vor fi cele care vor decide acordarea şi retragerea titlului de doctor riscă să afecteze verificarea imparţială a acuzaţiilor de plagiat, a avertizat luni preşedintele Klaus Iohannis. ''În cazurile în care există indiciile unor plagiate, avem nevoie de verdicte clare, realizate după criterii transparente. Decizia de astăzi a Senatului riscă să afecteze verificarea imparţială a acuzaţiilor de plagiat, care au devenit tot mai dese în ultimii ani. Este cel puţin suspectă graba cu care s-a acţionat pentru modificarea Legii educaţiei, fără o discuţie pe fond, într-un moment în care toată lumea aşteaptă integritate şi performanţă'', a scris şeful statului pe Facebook.

Unul dintre succesele animate ale Disney – campion la box office în 1992 şi câştigător al premiului Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră (A Whole New World) – se pregăteşte de o relansare în versiune live action. Compania îl aliniază astfel pe Aladdin celorlalte titluri celebre ale sale în care personajele prind viaţă prin intermediul actorilor de top de la Hollywood şi îl anunţă, prin intermediul Variety.com şi pe cel care va sta la cârma adaptării – regizorul britanic Guy Ritchie(Snatch, RocknRolla, The Man from U.N.C.L.E.). De scenariul filmului se va ocupa John August (Big Fish). Filmul din 1992, al 31-lea lungmetraj Disney, a marcat era „renascentistă” a companiei. Povestea are la bază basmul de origine arabă din O mie si una de nopţi – Aladdin şi lampa fermecată. În filmul original - care a strâns 504 milioane de dolari internaţional - vocea spiritului din lampă a fost Robin Williams. Anul viitor va intra în cinematografe o adaptare a lui Beauty and the Beast, cu Emma Watson în rol central, iar în orarul de lucru al Disney se mai află The Lion King şi The Little Mermaid.

- Nick-ul tau: Nita - Prenume: Dragos Constantin - Varsta: 22 - Locatia: Bucuresti - Ocupatie: Student la Drept si vicepresedinte al organizatiei de tineret a PNL sector 4 Bucuresti - Jocul(rile) preferat(e): Mafia I, II si III; Hitman: Absolution; GTA: San Andreas, SA:MP, IV si V - Hobby-urile tale: Politica, muzica, fotografie, filme, seriale si carti - O descriere despre tine (minim 10 cuvinte): Sunt un gamer inrait cu multe pasiuni pe langa ''joace'' - De unde ai aflat de B-Zone Community?: Google - Alte precizari?: Bine v-am gasit