Portretul credinciosului român.

[CRANKY]

În urma comentariilor făcute de presa străină că, după 1989, religia a câştigat tot mai mult teren în România, fapt care a condus la construirea unui număr mare de biserici chiar și în recesiune, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a realizat un studiu cu privire la percepţiile populaţiei din România asupra religiei.

 

 

Cea mai impresionantă cifră a

sondajului este cea de 96%, care reprezintă românii care cred în Dumnezeu, credinţă care se manifestă mai pregnant la persoanele între 36 şi 50 de ani şi la femei. Cifra nu ar trebui să ne mire totuși, explică sociologul Mircea Kivu, pentru Radio France Internationale, având în vedere și datele de la ultimul recensământ, unde un procentaj chiar mai mare de români s-a declarat afiliat unei religii.

 

Ce înseamnă însă Dumnezeu pentru români este mai greu de ghicit, avânt în vedere că nu a existat o astfel de întrebare în sondaj. Trei sferturi dintre respondenţi sunt de acord cu ideea potrivit căreia religia înseamnă adevăr, dar față de Dumnezeu trebuie să avem o interpretare mai largă. Având în vedere că 20% dintre români declară că au un talisman și 45% că obișnuiesc să consulte horoscopul, iar 16% chiar țin cont de el în viața de zi cu zi, „credința în Dumnezeu trebuie interpretată într-un sens foarte larg, nu neapărat Dumnezeul Bisericii", mai spune Kivu.

 

Ca manifestare a credinței în Dumnezeu, 93% dintre respondenți cred că viața este plină de sens, tocmai datorită faptului că există Dumnezeu. Greco-Catolicii sunt cei care se gândesc foarte des la sensul și scopul vieții, urmați de protestanți și de ortodocși. În viața lor de credință, 45% dintre români declară că se roagă sau meditează zilnic, iar 27% fac acest lucru chiar de mai multe ori pe zi. O proporţie importantă dintre participanţii la studiu (82%) apreciază că rugăciunea i-a ajutat, de-a lungul vieţii, în mare şi foarte mare măsură.

 

Românii sunt totodată credincioși foarte statornici. Doar 6% dintre respondenți și-au schimbat religia, în timp ce 85% dintre cei chestionaţi cred că este mai bine ca oamenii să îşi păstreze religia şi doar 11% consideră că este benefică explorarea unor credinţe diferite. Aceste cifre arată că încă românii nu sunt pregătiți și deschiși spre dialog interconfesional, și chiar ar putea trece drept o măsură a intoleranței religioase.

 

O altă măsură a intoleranței religioase, în părerea sociologului, este faptul că majoritatea românilor (62%) consideră că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcţie publică. Acesta este și motivul pentru care avem parte și de lideri politici care se manifestă ca oameni religioși cu fiecare ocazie de sărbătoare religioasă. „Conform sondajelor, influenţa Bisericii este într-o oarecare scădere, dar în continuare este instituţia care se bucură de încrederea cea mai mare în rândul populaţiei (...). Avem un popor care se declară foarte religios şi liderii nu pot decât să se manifeste în același fel", explică Kivu.

 

Cu toate astea, românii se așteaptă ca Biserica să nu fie implicată în politică. Pentru români, Biserica există pentru a oferi răspunsuri pentru problemele sociale (88%), pentru problemele morale (72%), pentru problemele din viața de familie şi pentru nevoile spirituale ale oamenilor (71%). De aceea, de fiecare dată când este vorba despre modul în care Biserica cheltuie banii primiți de la stat, sau de cum anumiți clerici încearcă și își transforme slujirea în afacere, publicul reacționează negativ, lucru care se cunoaște și în scăderea indicelui de încredere. „Cred că ar trebui regândit rolul Bisericii în societatea românească, pornind de la ideea că este până la urmă o instituţie privată şi aş spune intimă. Raportul dintre Biserică şi stat nu este deloc clarificat... Libertatea religioasă înseamnă inclusiv separerea completă a Bisericii de stat", concluzionează sociologul Mircea Kivu.

 

 

 

 

 

 

SURSA:

http://www.semneleti...oman-11597.html

Edited August 18, 2013 by South PimP CrankY

[CRANKY]