„Laptele şi cornul“, la un pas să rămână fără finanţare europeană

[AIM Shadow]

„Laptele şi cornul“, la un pas să rămână fără finanţare europeană

Uniunea Europeană nu mai vrea ca Programul „Laptele şi cornul“ să se concentreze pe sprijinul social, ci mai curând pe susţinerea economiei şi încurajarea alimentaţiei sănătoase. Pentru a nu pierde finanţarea europeană, modificările trebuie finalizate până în iulie, doar că n-are cine să le facă deoarece coordonarea programului nu şi-o asumă nicio instituţie.

România riscă să piardă fondurile alocate pentru programul „Laptele şi cornul“, dacă până la 1 iulie nu trimite Comisiei Europene o strategie nouă pentru distribuirea acestor produse elevilor. Problema este că pe plan intern, nicio instituţie centrală nu mai coordonează acest program vechi de 13 ani, el funcţionând de ceva timp din inerţie, atrag atenţia reprezentanţii centrului Român de Politici Europene.

 

Lansat în 2002 ca un plan naţional antisărăcie şi de incluziune socială, Programul naţional „Laptele şi cornul“ trebuia să îi motiveze pe copii, în special pe cei defavorizaţi, să continue cursurile şi să le asigure un aport minim de vitamine şi minerale. Acum, Uniunea Europeană doreşte ca programul să se alinieze iniţiativei europene omologe, „Laptele în şcoli“, care îşi propune, mai curând, să încurajeze alimentaţia sănătoasă în rândul celor mici şi să susţină industria laptelui.

 

La o întâlnire care a avut loc ieri pentru discutarea noii strategii, autorităţile au recunoscut însă că în momentul de faţă nicio instituţie centrală nu îşi asumă coordonarea acestui program. Drept urmare, după lungi discuţii, sarcina elaborării strategiei ar putea să-i revină Ministerului Agriculturii, care are deja câteva propuneri în domeniul său de expertiză.

 

Iaurturi cu fructe şi o frecvenţă mai rară a pachetelor

 

Astfel, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, George Turtoi, a explicat că ar vrea să extindă gama de produse lactate oferite în cadrul programului, incluzând astfel în pacheţelul zilnic primit de elevi la şcoală brânzeturi sau iaurturi cu fructe.

 

De asemenea, el a mai precizat că pentru eficientizarea programului ar fi de dorit ca licitaţiile să nu se mai organizeze la nivel judeţean, ci la nivel local sau chiar de către şcoli, astfel încât să poată distribui lactate copiilor şi producătorii mai mici. Cu privire la acest aspect, specialiştii atrag atenţia asupra faptului că nu orice produse lactate sunt şi sănătoase pentru cei mici şi că implicarea producătorilor mici poate pune în pericol siguranţa alimentară. O altă propunere este aceea ca alimentele să nu se mai livreze în fiecare zi, ci la două zile sau chiar mai rar, astfel încât pachetul să fie mai consistent şi de o calitate mai bună.

 

Un program bine-venit, dar ineficient

 

Peste 2 milioane de copii beneficiază de pe urma programului naţional cu costuri de 100 de milioane de euro pe an. Raportate la copil, costurile se ridică la doar 1,17 lei pe zi cu TVA inclus, din care trebuie asigurate o doză de lapte şi un produs de patiserie.

 

„Valoarea pachetului per copil nu a mai fost indexată încă din 2008, aşa că nu este de mirare faptul că producătorii nu mai găsesc acest program atractiv, de vreme ce costul de producţie a laptelui s-a dublat de atunci“, subliniază Ciprian Ciucu, autorul raportului „Programul naţional Cornul şi laptele în contextul schemei europene Laptele în şcoli“, elaborat cu ajutorul Centrului de Politici Europene.

 

Pe lângă actualizarea de urgenţă a sumelor alocate, raportul mai atrage atenţia asupra lipsei de organizare şi de coordonare a programului. Concret, până în 2012 programul s-a aflat sub coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, când partea de Administraţie de la Interne a fost mutată la Ministerul Dezvoltării. Dar fără program. Aşa s-a ajuns în situaţia în care şase instituţii centrale au rol în derularea lui, pe lângă cele de pe plan local, dar niciuna nu îşi asumă rolul de coordonare, pentru a realiza o strategie care să cuprindă toate dimensiunile pe care le implică acest program: socială, economică, de educaţie şi de sănătate. „Ceea ce lipseşte este o structură centrală de coordonare care să monitorizeze şi să evalueze periodic (anual) eficienţa şi impactul programului. O astfel de structură ar putea fi plasată în cadrul unui minister sau ar putea fi organizată sub forma unei comisii interministeriale, având secretariatul asigurat de un minister/agenţie“, mai spune raportul.

 

Programul „Fructe în şcoli“ a rămas fără fructe

 

Teoretic, elevii din clasele primare, dar şi cei din gimnaziu mai beneficiază de un program pe bani europeni şi anume de cel denumit „Fructe în şcoli“. Timp de 86 de zile pe an, copiii din clasele primare şi cei de gimnaziu ar trebui să primească la şcoală un măr. Cel puţin aşa prevede o hotărâre de guvern de anul trecut, care reglementează acest program. În realitate, însă fructele nu au ajuns nici până astăzi în cele mai multe dintre unităţile de învăţământ din ţară din cauza deja celebrelor întârzieri de la licitaţii.

 

„Noi nu mai avem mere de ani de zile, iar anul acesta, din programul «Laptele şi cornul», în primul semestru am primit numai laptele şi abia din semestrul al doilea am avut şi cornuri“, a explicat directoarea Şcolii Gimnaziale „Ion Heliade Rădulescu“ din Capitală, profesoara Steluţa Vlad. În sectorul 2 al Capitalei, situaţia diferă un pic. „Fructe în şcoli am avut numai anul trecut, din decembrie până în iulie, dar anul acesta merele nu au mai ajuns. În ceea ce priveşte «Laptele şi Cornul», anul acesta s-a distribuit numai laptele“, a arătat şi directorul-adjunct al Colegiului Naţional Bilingv „George Coşbuc“, profesorul Horia Pătraşcu. Cât priveşte acest an şcolar, oficialii de la Primărie spun că procedura de încheiere a contractelor a început târziu, abia în luna ianuarie.

 

Nici autorităţile nu par să ştie foarte clar ce se întâmplă, programele acestea mergând mai mult din inerţie. Un oficial din cadrul Primăriei Sectorului 6 din Capitală a explicat că abia de la anul vor implementa „aşa cum trebuie” programul „Fructe în şcoli“ şi că de fapt problemele vin de la nivel central. În alte zone din ţară însă, fructele au ajuns mai devreme la elevi. „La noi au ajuns în şcoli în semestrul al doilea. Probleme pot să apară la licitaţii dacă sunt contestaţii, ceea ce duce la întârzieri“, a explicat inspectorul general Claudiu Cuibus din Cluj.Nicolescu

 

 

Sursa