Un verdict care îi irită pe unii și îi provoacă pe alții

[RW DDonny]

O asociație umanistă a depus plângere împotriva unui judecător care a îndrăznit să pronunțe o sentință prin care făcea apel la conceptele biblice. Judecătorul Randall Rogers, din cadrul Curții de Justiție a statului Texas, emisese o hotărâre pe cât de inedită, pe atât de controversată.

Josten Bundy, în vârstă de 21 de ani, a fost arestat recent pentru atacarea fostului iubit al prietenei sale, Elizabeth Jaynes. Bundy a pledat vinovat, fapt care l-a determinat pe judecător să îi ofere tânărului două opțiuni: fie închisoare pentru 15 zile sau doi ani de probațiune cu niște condiții pe care să le respecte.

Condiții surpriză

Alegând a doua variantă, Bundy s-a confruntat cu două surprize. În primul rând, sentința îl obliga să scrie un verset din Biblie (din cartea Proverbele) de 25 de ori pe zi („Cine sapă groapa altuia cade el în ea”). Apoi, a doua surpriză a venit după ce judecătorul l-a întrebat pe Bundy dacă locuiește împreună cu prietena lui. Potrivit lui Jaynes, prietenul ei a răspuns afirmativ, fapt care l-a determinat pe judecătorul Rogers să decidă că mariajul va deveni una dintre condițiile de probațiune. În acest sens, celor doi li s-a acordat și un termen de 30 de zile. Inițial, Bundy a optat pentru acceptarea închisorii, dar în cele din urmă a fost nevoit să intre în „jocul” pe care i l-a sugerat judecătorul. Prietena lui, în vârstă de 19 ani, nu și-a putut reprima uimirea, spunând că se aștepta să îi fie dată o sentință cu probațiune, dar „am fost surprinși cu privire la alte condiții, în special căsătoria”.

Reacțiile

Tatăl lui Jaynes a fost extrem de furios din cauza deciziei judecătorului. El insistă asupra faptului că deciziile cu caracter personal, cum ar fi căsătoria, ar trebui lăsate în seama persoanelor în cauză. „Judecătorul Rogers a intrat în familia mea și a încercat să le spună ce să facă, fără nicio considerație pentru mine sau altceva. Aceasta nu trebuie să fie decizia lui.” Însă, în ciuda reacției bărbatului, căsătoria a avut loc.

„Judecătorii nu le pot cere oamenilor să se căsătorească sau să scrie versete biblice”, a declarat Grover, procuror al statului Texas. „Comportamentul judecătorului Rogers a fost ilegal și ar trebui să fie urmat de consecințe semnificative pentru el. Acțiunile sale demonstrează o prejudecată religioasă cu implicații semnificative pentru orice act de justiție nereligios sau noncreștin”.

Biblia, manual de educație?

Acest caz poate fi discutat și analizat sub multiple aspecte. Așa cum tatăl s-a arătat intrigat de ideea căsătoriei, iar asociația a reclamat fundamentele religioase ale judecătorului, în egală măsură pot fi invocate și alte aspecte, mai mult sau mai puțin întemeiate.

Cât fundament are însă concepția judecătorului? În conturarea unui posibil răspuns, trebuie acceptat ca premisă faptul că Biblia nu este un manual de educație, după cum nu este nici o carte de știință. Dar, în egală măsură, ea nu este nici o carte care se limitează doar la prescrierea de ritualuri religioase, fără a avea niciun contact cu realitățile societății. Pentru unii, așa pare. Un exemplu este chiar tatăl fetei, care nu a părut prea deranjat de conviețuirea fiicei lui cu tânărul implicat în scandal. Agitația a fost determinată de perspectiva căsătoriei, nu de stilul ei de viață.

Poate că solicitarea judecătorului ca tânărul vinovat să scrie în mod repetat un text biblic nu a fost o idee prea inspirată, iar efectele negative pot fi intuite cu ușurință, mai ales în privința unei persoane ale cărei conexiuni cu religia sunt destul de sumare. Chiar dacă decizia judecătorului este controversată pentru unii sau ciudată pentru alții, o întrebare fundamentală persistă. Ar trebui Biblia să rămână doar în perimetrul bisericilor sau ar fi de dorit ca ea să își pună amprenta asupra vieții cotidiene? Este o întrebare cu miză în funcție de care se conturează politicile publice sau sistemele de educație.

Immanuel Kant sugera că „existența Bibliei, ca o carte pentru oameni, este cel mai mare beneficiu pe care l-a avut vreodată rasa umană. Orice încercare de a o deprecia este o crimă împotriva umanității.” Astfel filosoful sesiza un aspect vital pentru funcționarea corectă a societății umane. Am putea spune că deprecierea Bibliei nu constă doar în denigrarea ei, ci și în neglijare. Astfel avem un răspuns credibil care explică derapajele unei societăți care cu dificultate își găsește cadența. Poate că acesta este chiar aspectul pe care judecătorul din Texas a dorit să îl evidențieze prin controversa pe care (cu voia lui) a reușit să o creeze.

Sursa