Trezitul devreme ține depresia la distanță. Pasăre de noapte sau vrabie matinală?

[Kevin]

 

Puțini dintre noi cunoaștem pe de-a-ntregul valoarea incontestabilă a somnului. Avem nevoie de ore de odihnă semnificative pentru a ne dezvolta fizic și psihic (atunci când suntem bebeluși), dar, pe măsură ce creștem, observăm cum această stare fiziologică începe să scadă (inițial, voit, pentru că ne dorim să cuprindem cât mai multe activități, beneficiind, cu ajutorul vârstei, și de o energie debordantă, care ne face să uităm de o eventuală pauză; apoi, mai puțin voit, prin apariția constrângerilor sociale ce ne împiedică să mai tragem un pui de somn atunci când corpul ni-l cere). 

 

Așadar, ajungem să avem o relație de love-hate în care, odată atinsă vârsta adultă, avem impresia că putem „fenta“ organismul (prin diverși stimuli excitanți, precum cofeina, energizantele etc.) în așa manieră, încât să ne atingem obiectivele propuse, fără a fi conștienți de reversul medaliei (burnout, depresie și alte tulburări emoționale).

 

Nu de puține ori auzim de studenți care pierd nopți învățând, argumentând că după-amiaza și noaptea se pot concentra cel mai bine; când, în realitate, aceste ipoteze sunt cât se poate de neadevărate, potrivit unui nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry și titrat de edition.cnn.com

 

Somn vs. probleme emoționale

 

Studiul a monitorizat datele colectate de la încheietura mâinii a peste 85.000 de participanți la studiul Biobank din UK. Oamenii de știință au fost interesați în compararea atât a informațiilor despre somn, cât și a auto-raportărilor de dispoziție a subiecților, aceștia conchizând că cei ce nu se bucurau de un ciclu de somn aliniat raportau un nivel crescut de anxietate, depresie și mai puține elemente de bunăstare.

 

Prof. Kristen Knutson (specialist în somnologie, asociat în neurologie și profilaxie la Northwestern University Feinberg School of Medicine) susține că „problemele de sănătate asociate cu a fi o pasăre de noapte sunt, probabil, rezultatul faptului că vorbim despre o persoană nocturnă ce trăiește în lumea unei persoane matinale, ceea ce duce la perturbarea ritmurilor circadiene ale corpului său.“

 

Autoarea studiului, dr. Jessica Tyrrel (University of Exeter Medical School), subliniază legătură puternică dintre nivelurile de depresie și ignorarea ceasului nostru intern. Exemplul dat de ea (bazându-se și pe alte cercetări realizate anterior) este cel al persoanelor care lucrează în schimburi, a căror incidență a tulburărilor emoționale este una crescută. Totodată, dr. Tyrrel evidențiază faptul că, potrivit studiului, persoanele matinale raportează rate scăzute de depresie, precum și mai multe șanse de a avea o stare de bine.

 

„Jet lagul social“

 

Împrumutăm tot mai des sintagma de jet lag, adică de desincronizare cauzată de fusuri orare diferite, însă o folosim în contexte greșite. Dacă ne culcăm târziu și dormim mai mult în weekend decât o facem în restul săptămânii nu facem altceva, potrivit dr. Tyrrel, decât să ne formăm un dezacord între ritmul biologic propriu și calendarul constrângerilor sociale.

 

Se spune că opt ore trebuie alocate somnului, opt ore activităților profesionale, iar opt ore relaxării, însă această grilă nu mai poate fi aplicată vieților perturbate pe care le avem, din cauza orelor de lucru sau de studiu ce se prelungesc până în noapte (modul de lucru remote adâncind și mai abrupt această desincronizare); astfel, orele de somn ajung să fie sacrificate, în speranța că vor fi recuperate cu prima ocazie, de cele mai multe ori făcându-ne promisiunea că sfârșitul de săptămână va fi cel câștigător. Dar, odată ajunși în acel punct, realizăm că ne amăgim singuri și că nu putem să ne punem planul în aplicare, întrucât avem alte îndatoriri familiale ori profesionale, educaționale, care așteaptă să le bifăm; astfel, intrăm într-un cerc vicios din care cu greu mai putem ieși.

 

Ce putem face?

 

Suntem diferiți și este normal să fie așa. Nu își dorește nimeni să existe o aliniere perfectă între noi, pentru că astfel, unicitatea n-ar mai exista. Însă este dezirabil să punem mai mult accent pe propria persoană. Adesea, când vrem să avem grijă de noi, alegem să punem fizicul pe primul plan, fără să apreciem că frumusețea, liniștea și pofta de viață vin dinăuntrul nostru.

 

Desigur, citind toate aceste sfaturi, ați putea aprecia că aceste deprinderi se realizează în tinerețea crudă însă, în fapt, nu este niciodată prea târziu pentru vindecare. Nu spune nimeni că este ușor; tot acest proces de oglindire este, poate, cel mai dificil, dar este și cel mai veritabil. 

 

Iată două sugestii esențiale: 

 

1. Să ne expunem mai mult la lumina naturală

 

Lumina naturală are un efect benefic asupra corpului, dar și asupra psihicului uman. Totodată, conform dr. Knutson, terapia cu lumină puternică reprezintă o formă de tratament pentru persoanele care suferă de depresie. De altfel, persoanele matinale pot „beneficia“ de o expunere mai mare la lumină față de cele ce sunt mai active noaptea.

 

Să nu uităm nici de puterea incontestabilă a vitaminei D, precum și de efectele carenței acesteia, care influențează destul de mult calitatea vieții.

 

2. Calibrarea duratei și a calității somnului

 

Odihna pasivă (somnul) este extrem de importantă nu numai prin durata ei (minimum opt ore), ci și prin calitatea acesteia. De cele mai multe ori, balansăm între aceste două coordonate, complăcându-ne în favoarea uneia sau a alteia și apreciind că nu le putem bifa pe toate. Desigur, este nevoie de multă coordonare și de multă disciplină însă, odată conștientizate și interiorizate, ele pot fi considerate drept adevărate „medicamente“.

 

Nu degeaba se spune că „noaptea este un sfeșnic bun“. Somnul are nu numai capacitatea de a filtra și de a decanta informațiile dobândite, trăirile și deciziile noastre (oricât de banal ar suna), ci și puterea de a arde calorii și de a reporni organismul.

 

Pe scurt, sunt trei stadii ale somnului (cunoscute sub denumirea de somn non-REM – trecerea de la starea de veghe la relaxarea musculaturii și a bătăilor inimii, precum și scăderea temperaturii corpului, ce culminează cu instalarea somnului profund), urmate de somnul REM (în care visăm și prelucrăm ceea ce am trăit, simțit, stabilizăm amintiri etc.).

 

Chiar dacă pare „depășit“ să ne culcăm la ora 22, specialiștii recomandă să nu sărim peste acest interval semnificativ din punct de vedere hormonal (în acest interval se eliberează cu precădere melatonină). Dacă depășim intervalul în care a fost eliberată melatonina, creierul își continuă activitatea, chiar dacă noi mergem la somn, iar corpul devine inactiv.

 

Privarea de somn nu este sănătoasă 

 

Oboseala este un fenomen fiziologic firesc însă odată instalată, ea nu poate fi „dilatată“ în timp prin felurite găselnițe și tertipuri, ci implică o odihnă iminentă, iar când spun „odihnă“ nu mă refer numai la somn, ci și la un repaus activ (activități recreative, sport etc.). Este important să ne ascultăm corpul și să-i acordăm importanța cuvenită ori de câte ori încearcă să ne transmită ceva. Suntem stăpânii propriei persoane, tocmai de aceea ar fi sănătos să avem grijă de noi și să nu încercăm să ne mințim singuri. 

 

 

 

sursa: paginadepsihologie.ro

Edited July 14, 2021 by FROG ZEW
Editare ora la lock time.