Verwaltungsrecht

Numele tău: DSEPoziţia ta: ContraContrez poziţia lui: BISContraargument 1: Art. 3 din CEDO prevede „Interzicerea torturii”. European Convention on Human Rights. La ce vă referiți mai exact? Mama este supusă unei torturi sau unui tratament inuman sau degradant? Sau copilul nenăscut? a) Dacă pentru mamă: În termenii Convenției împotriva Torturii și Altor Pedepse sau Tratamente cu Cruzime, Inumane sau Degradante, adoptată prin consens la 10 decembrie 1984 de către Adunarea Generală a ONU, prin tortură se înțelege „orice act prin care durerea sau suferințe acute, fizice sau psihice, sunt provocate intenționat unei persoane, în special, cu scopul de a obține de la ea sau de la o terță persoană informații sau mărturii, de a pedepsi pentru un act pe care ea sau o terță persoană l-a comis, de a intimida sau de a face presiuni asupra unei terțe persoane sau pentru vreun alt motiv întemeiat pe o formă de discriminare de orice ti, când o astfel de durere sau suferință sunt provocate fie de către un agent al statului, fie de către altă persoană ce acționează în numele oficialităților sau la insitgarea ori cu consimțământul deschis sau tacit al acestora (art. 1). În Declarația și Programl de Acțiune de la Viena (1993) se menționează că „una din violările cele mai atroce ale demnității umane este actul de tortură care are drept consecință pierderea, demnității de către victimă și care prejudiciază capacitatea ei de a trăi și de a-și urma activiățile sale în mod normal” (II, pct. 55). Se înțelege așadar că mama nu este supusă niciunei torturi, pedepse sau tratament crud, inuman sau degradant. b) Dacă pentru un copil nenăscut: CEDO este un ansamblu de drepturi recunoscute persoanelor, copilul nenăscut din punct de vedere juridic nu este considerată o persoană care să se poată bucura de aceste drepturi deoarece pentru a avea un drept, mai întâi trebuie să te bucuri de capacitate de folosință, adică „aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile„ (art. 34 C.C. românesc). Un copil nenăscut nu se poate bucura de această aptitudine deoarece „capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia„ (art. 35 C.C. românesc privind Durata capacității de folosință). Așadar, CEDO nu produce efecte asupra copiilor nenăscuti, ci ocrotește doar drepturile acelor persoane care au capacitate de folosință, adică persoanelor născute. P.S. Mă rog, nu aș dori să vă gândiți că doar Codul Civil român privește în așa fel capacitatea de folosință, toate statele europene au o viziune comună asupra unor termeni civili de bază,, iar în cazul dat cap. de folosință e unul dintre ele. Pe scurt, din punct de vedere legal, mamei nu i-a fost încălcat niciun drept iar copilului nenăscut nu îi este recunoscut acest drept pentru a îi fi încălcat. Contraargument 2: Articolul 19 din CEDO nu este o libertate absolută. Conform articolului 19 din Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, exercitarea libertății opiniei și exprimării implică obligații și responsabilități speciale și, deci, nu poate face obiectul altor restricții decât ale acelor prevăzute de lege. Constituie măsuri necesare pentru respectarea drepturilor sau reputației altuia următoarele: Garanția securității naționale, a ordinii publice, a sănătății sau moralității publice. Pactul interzice, de asemenea, orice propagandă în favoarea războiului și orice îndemn la ură națională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la discriminare sau violență (art. 20) Alte precizări: Din punct de vedere legal, în ambele cazuri menționate de dumneavoastră, drepturile prevăzute în conținutul articolului 3 și a articolului 19 din CEDO nu au fost încălcate.