Test în România cu noul Ford Kuga
Prima generaţie a SUV-ului Ford Kuga a impresionat prin valenţele sale sportive, în ciuda dimensiunilor destul de mari. Acum, a venit timpul să vedem dacă a doua generaţie a modelului american calcă pe urmele predecesorului său.
După testul internaţional şi primul test în România cu a doua generaţie a SUV-ului Ford Kuga, a venit vremea pentru un test ceva mai amănunţit pe drumurile ţării noastre cu maşina care nu mai este destinată doar unor anumite părţi de pe Terra, ci este un produs global, după cum spun textele de PR oferite de Ford.
EXTERIOR
Spre deosebire de prima generaţie Ford Kuga, noul SUV american s-a maturizat vizibil. A primit nişte linii de design ceva mai serioase şi s-a îngrăşat niţel. Noul Kuga e mai greu cu 78 kg decât predecesorul său, ceea ce înseamnă că a ajuns la aproape 1,7 tone (1.692 kg, mai exact), e mai lung cu 81 mm şi mai înalt cu 24 mm, în timp ce lăţimea este mai mică cu 4 mm, iar ampatamentul a rămas neschimbat (comparaţiile au fost făcute între maşina de test şi generaţia precedentă cu dotări similare).
Exteriorul arată un pic mai nervos şi pare mult mai mare decât modelul pe care îl înlocuieşte, deşi cifrele spun că a crescut puţin în dimensiuni.
Per ansamblu, pot spune că Ford Kuga s-a maturizat destul de frumos. Singura problemă pe care am găsit-o în cazul exteriorului este amplasarea destul de joasă a luminilor încorporate în bara de protecţie faţă, care riscă să fie distruse pe un traseu mai dificil prin munţi. Dar, până la urmă, un Ford Kuga nu prea are ce căuta pe un astfel de traseu, fiindcă e doar un SUV de şosea, şi nu un off-roader.
INTERIOR
Odată ce păşeşti înăuntru, vei găsi un peisaj similar cu cel din modelele Fiesta, B-Max şi Focus. Însă e normal să găseşti butoane şi cadrane de bord similare sau identice în mai multe modele ale unui producător de volum.
Materialele folosite sunt de o calitate bună, moi la atingere şi cu o textură plăcută, mai ales în partea de sus a bordului şi a feţelor uşilor. Apropo de uşi, în spaţiile de depozitare din portierele din faţă încape un PET de doi litri şi alte câteva mărunţişuri pe lângă, în timp ce în spaţiile de depozitare din uşile din spate nu încap PET-uri de doi litri.
Poziţia la volan este una destul de înaltă, care nu prea te îndeamnă să conduci sportiv, însă îţi inspiră un sentiment de siguranţă şi te face să te simţi mai important, cumva, doar pentru că stai mai sus decât cei din maşinile mai mici.
Scaunele din faţă sunt confortabile şi oferă o susţinere laterală decentă, iar bancheta din spate este destul de încăpătoare pentru trei persoane, însă nu prea înalte, fiindcă există şanse să atingă spătarele scaunelor din faţă cu genunchii.
Vizibilitatea în oglinzile retrovizoare este bună, iar portbagajul pare destul de încăpător (456 de litri) pentru o familie de patru persoane plecată în excursie la ţară, însă nu impresionează în comparaţie cu majoritatea concurenţilor. Dacă ai nevoie de mai mult spaţiu, bancheta din spate se rabatează foarte uşor şi creşte capacitatea portbagajului la 1.653 de litri. Nu trebuie decât să tragi de o manetă de pe laterala şezutului, iar spătarul va coborî şi va forma o podea plată - după ce reglezi nivelul podelei portbagajului.
Sistemul multimedia e controlat printr-o mulţime de butoane, dar am ajuns să-l înţeleg până la urmă. Ce nu am înţeles este de ce a ales Ford să folosească ecrane atât de mici pentru display-ul central. Până şi în echiparea de top Titanium, cu sistemul multimedia opţional, dimensiunea ecranului de pe consola centrală este de doar 5 inci, adică mai mică decât în cazul multor telefoane mobile aflate acum pe piaţă.
Sursa:
ProMotor.ro