Search the Community
Showing results for tags 'ds 3'.
Found 1 result
-
Precum Ellen Ripley înaintea lui, Isaac Clarke are un scor karmic atât de scăzut încât nu poate trece strada fără să fie racolat în ceva misiune sinucigașă. Relațiile lui par să se termine urât de fiecare dată, iar personajele secundare pe care le întâlnește au o slăbiciune pentru trădări. Iar după două peregrinări tapetate cu dezmembrări și genocid, suntem aruncați din nou în vâltoarea luptei, de această dată cu un partener de mână. Dead Space 3 e gândit și executat ca o aventură co-op, un mod de joc care începe să monopolizeze piața action/adventure-urilor. Sigur, poate fi parcurs și de unul singur, dar veți fi privați de calupuri serioase de conținut, iar uneori apare un NPC în cinematics fără prea mare sens sau continuitate. În plus, nivelurile mai spațioase, monștrii mai numeroși și noțiunea că trebuie să farmezi resurse pentru upgrade-uri fac parcurgerea mai cursivă și eficientă cu un camarad de arme. Modelele necromorphilor sunt mai mult sau mai puțin aceleași, panoplia de inamici fiind completată aici de soldați și mercenari ceva mai ușor de ucis și mânați de un AI nu foarte strălucit. De partea monștrilor, aceiași babies, necromorphi explozivi și aceleași tentacule cu puncte vulnerabile subliniate cu o strălucire lăuntrică gălbuie populează jocul și ocupă cam aceleași roluri (având inclusiv aceleași vulnerabilități și apărând în contexte foarte similare). Pe de altă parte, capacitățile armelor au fost alterate drastic. Dacă în primele două jocuri Plasma Cutter-ul atent folosit era cam cea mai eficientă armă (în special după upgrade-uri), noul sistem de construcție introdus în Dead Space 3 schimbă fundamental modul în care gândim puterea de foc. Arsenalul activ s-a redus la două sloturi de arme, iar o armă are până la două moduri de foc complet personalizabile. Fiecare tip de armă are mai multe moduri de tragere, în funcţie de vârful ataşat în workstation, putând astfel să obţinem, de pildă, un shotgun, o mitralieră sau un railgun dintr-un singur modul. Muniția are caracter universal, astfel încât nu trebuie să vă încărcați inventarul cu mai multe consumabile decât e nevoie. Odată ajunși în dreptul unui workbench, putem crea arme de la zero sau componente pentru armele pe care le avem deja, alături de cip-uri de upgrade-uri și module care fie te ajută în mod direct, fie oferă un bonus pasiv ambilor coechipieri. Estetica armelor se schimbă în funcție de componente și există zeci de combinații presetate care pot fi produse în plus față de cele realizate manual. Puterea de foc a fost însă redusă față de titlurile precedente: gloanțele nu mai au același impact și e nevoie de mai multă muniție pentru cam aceleași rezultate. Schimbarea aceasta e explicabilă prin virajul pe care l-a luat seria spre acțiune. Drept consecință, horror-ul e mult mai diluat și povestea e populată de tot felul de personaje unidimensionale cu rol de punct și virgulă în cinematics-urile dintre niveluri. Pentru că în jocurile de acțiune antagoniștii sunt, de regulă, căpeteniile unor facțiuni de obicei militare (meniți să contureze o identitate grosso modo pentru sutele de amărâți cu arme pe care trebuie să-i secerăm pentru a ajunge la final), Dead Space 3 și-a cules dușmanii umani din fix acest tipar. Ceea ce înseamnă că doctorii, civilii, zeloții religioși și contractorii sictiriți din Dead Space (desenele animate, benzile desenate sau primele două jocuri) nu au avut loc decât în audiolog-urile pe care le găsim în diverse colțișoare ale lumii. Că tot veni vorba de colecționat, resursele pe care le folosim atât pentru îmbunătățirea, cât și crearea diverselor componente (indiferent că vorbim arsenal sau costum) cad din monștrii omorâți precum și din dezintegrarea obiectelor din inventar. Maximizarea echipamentului presupune mai mult de o parcurgere, iar misiunile secundare sau cele trei exclusive co-op-ului sunt foarte utile farming-ului în acest sens. Din păcate, nu se pot transmite resurse de la un jucător la altul, dar puteți dărui echipament direct din inventar. Spațiul acestuia e limitat, drept pentru care avem o bancă de inventar în care putem stoca arme pe care nu le folosim, medpack-uri și muniție. O altă metodă de a strânge resurse este folosirea boților. Ei pot fi plasați oriunde și vor livra în workstation o cantitate aleatoare de resurse, dar există anumite “sweet spot”-uri ce pot fi identificate prin intermediul unui minigame de tip radar și care conțin cantități mai mari de resurse. Apropo de minigame-uri, hacking-ul constă fie în amplasarea anumitor piese într-un grid de poziții (câte două în cazul single-player-ului și unul de căciulă în același format în co-op), fie în găsirea unui unghi vulnerabil dintr-un cerc. La aceeași categorie intră și anumite secvențe de propulsare prin spațiu, controlându-se, asemeni unui space shooter sau unei secvențe de rail evasion, doar poziția pe ecran a protagonistului în timp ce bucăți de nave, mine și cargoboturi trec vâjâind pe lângă eroi. În același timp, elemente centrale de gameplay nu au nici sare, nici piper. Bossfight-urile n-au fost nicicând mai ușor de uitat, iar dacă dezbrăcăm cele 19 capitole care formează Dead Space 3 de gloss și production value, rămânem cu o alergătură încoace și-ncolo să reaprindem sisteme și nave și să culegem recuzită. Sunetul în schimb se bucură de un design de excepție, cu pasaje instrumentale foarte atmosferice întrerupte de sunetele guturale ale necromorphilor, exploziile și ciocnirile de metal zgâriindu-ne pe creier cu suficientă vervă încât să strângem pumnii până ni se îngălbenește pielea și interpretări vocale reușite, chiar și în momentele în care scenariul coboară două note sub penibil. Cireașa de pe tort este melodia de pe fundalul genericului de final, Ephemeral de la Pelican. Russian Circles n-ar fi putut lansa o melodie mai potrivită. Apoi, lipsa unui multiplayer competitiv reduce gradul de rejucabilitate la toleranța fiecăruia dintre noi pentru cooperativ. Și în ciuda nivelurilor multiple de dificultate, modului Hardcore, New Game+-ului, acesta devine destul de plictisitor după ce ai terminat de investit resurse în upgrade-uri. Un alt neajuns pe care nu pot să-l înțeleg este lipsa chat-ului scris în multiplayer. DS3 e o portare directă a versiunilor de console, dar omiterea capabilităților de comunicare ale celui mai elaborat periferic pare destul de stupid în meciurile publice, în care arareori am găsit Per total, Dead Space 3 e un joc mare, bogat în detalii, dar subminat de povestea slabă și abandonarea horror-ului pentru o alură de joc de acțiune bunicel, dar nu extraordinar. Fără doar și poate că poate fi extins prin DLC-uri (a se vedea recent-lansatul Awakened), dar fundația așternută nu e ceva esențial în portofoliul unui gamer. Iar în același timp, modurile de joc alternative implică doar folosirea unor filtre vizuale, alterarea unor reguli sau eliminarea unor avantaje și nu cred că sunt un punct de vânzare în afara celor mai avizi fani ai francizei. https://www.youtube.com/watch?v=v_uRNEhM8Yo
