Ce este iadul ?

[Cherr]

10) Iadul din Biblie diferit de iadul popular sau al teologilor

Iadul in viziunea Bibliei difera de viziunea unor teologi. Conform Bibliei, putem face niste afirmatii despre iad, care ar fi socante si pentru Martorii lui Iehova si adventisti, si pentru teologii evanghelici. Dar este datoria iubitorilor de adevar sa nu se lase inselati, sa cerceteze Scripturile spre viata vesnica (comp. cu 2Tesaloniceni 1:10-12; Iacov 1:21).

1)Iadul exista, deoarece este descris in Biblie, iar cuvantul „Iad” apare in Biblie.

Aceasta afirmatie ar parea socanta pentru martori sau adventisti, insa ea este reala, caci dupa cum am vazut, cuvantul Hades apare in Biblie (Septuaginta + N.T.) de 76 de ori in total, iar acest cuvant desemneaza iadul. in unele traduceri ale Bibliei, acest cuvant „hades” este tradus cu „locuinta mortilor” insa alte traduceri il translitereaza prin cuvantul „iad”, ca si in cazul, cuvantului: „botez”. in traducerile Bibliei in loc sa traduca termenul: „baptizo” (in toate formele lui gramaticale), cu „scufundare”, ele fac o transliterare si nu o traducere. Diferenta e ca in timp ce o transliterare, transmite sunetele echivalente ale unui cuvant transferat dintr-o alta limba, traducerea transmite intelesul cuvantului. Astfel Bibliile romanesti nu ne spun ce inseamna termenul grecesc „baptizo”, ci doar cum suna el in romaneste:„botez”.

Tot asa cei care traduc hades cu iad, ei nu fac o traducere ci o transliterare, care nu este ceva gresit, ci este o optiune a traducatorului. Deoarece Hades (iades) prin filiera slavona = Jadu, ajunge in romaneste sa fie transliterat cu iadu (iad). Sau in gr. Hades; in latina: infernus, in romana: „infern”, asa cum apare in Sfanta Scriptura de la 1874, care foloseste sinonimele din limba latina si nu slavona.

Astfel cuvantul iad sau infern apare in Biblie, din grecescul hades, si astfel iadul este descris in Biblie in aceste 76 de pasaje unde apare expresia hades in greaca, tradus in unele traduceri cu „locuinta mortilor”. insa acest adevar ne duce la alte afirmatii socante, dar biblice despre iad:

2) Iadul nu este doar un loc al chinului, ci si al mangaierii.

E socanta o astfel de afirmatie despre iad, ca in acesta sa nu fie doar chin, ci si pace, bucurie si mangaiere. Dar vedem conform cu Luca 16:19-26, ca in timp ce bogatul se chinuia in iad (hades), Lazar era mangaiat, tot in iad (hades), dar intr-o alta zona despartita de o prapastie, dar in aceiasi dimensiune, deoarece se putea vede unii pe altii. Chiar si Josefus Flavius arata ca iadul (hadesul) era impartit in doua, despartit de o prapastie: camera dreptilor in dreapta, un loc al mangaierii, si cea din stanga, camera nedreptilor, un loc al rusinii. in concluzie, conceptia populara ca in iad este doar chin, este ne-biblica, si ne-conforma cu crezul iudaic din vremea lui Isus. O alta afirmatie socanta despre iad, dar biblica:

3) Iadul nu este vesnic:

in timp ce teologii evanghelicii sustin sus si tare ca iadul si tortura din iad este eterna, tot la fel si crezul popular, Biblia arata ca iadul va fi golit si va fi distrus in lacul de foc, dupa mia de ani, dupa cum se spune in Apocalipsa 20:13,14 BO: „si marea a dat pe mortii cei din ea si moartea si iadul au dat pe mortii lor, si judecati au fost, fiecare dupa faptele sale. si moartea si iadul au fost aruncate in raul de foc. Aceasta e moartea cea de a doua: iezerul cel de foc.”

Daca acceptam ca aruncarea mortii in lacul de foc insemna ca moartea nu va mai fi, tot asa ca sa fim consecventi trebuie sa credem ca nici iadul nu va mai fi (comp. cu Apocalipsa 21:4; Isaia 25:8; 1Corinteni 15:26).

Ce minunate adevaruri, insa ce greu este sa dam la o parte prejudecatile, si sa invatam adevarul din Biblie, chiar daca el este socant, si nu din basme populare, traditii, sau din reviste care se auto-intituleaza singurul canal de comunicare cu Dumnezeu!

Astfel in ciuda teologiei WTS si AZs, necredinciosii merg in iad, caci locuinta mortilor este sinonim cu iadul, deoarece originea cuvantului romanesc „iad” vine din grecescul „hades” noi insa l-am imprumutat prin intermediul slavilor (slavona: jadu), si astfel s-a ajuns la cuvantul iad. Astfel traducerea Ortodoxa, traduce cu „iad”, iar Sfanta Scriptura de la 1874 cu „infern”, cuvantul „sheol” si „hades”, din latinescul: „infernus” (inferus uneori). Astfel cuvantul iad chiar daca nu apare in unele traduceri ale Bibliei, caci au tradus cu „locuinta mortilor”, insa iadul nu este altceva, decat: hadesul (sheolul), derivat din: hades – jadu – iad.

Iadul nu este etern, ci temporar pana la judecata, cand si iadul va fi distrus in lacul de foc, dupa cum se arata in Apocalipsa 20:13,14. Astfel repet si accentuez: iadul (hadesul) nu este vesnic, deoarece el va fi golit de morti si va fi aruncat in lacul de foc dupa cum se spune in Apocalipsa 20:13,14.

Astfel iadul sau locuinta mortilor este numita si descrisa ca fiind o starea intermediara, sau este conditia (starea, locul) oamenilor intre moarte si inviere. insa chinul etern exista, insa nu in iad, ci in lacul de foc (Apocalipsa 20:10).

12) Abis – Adanc

in Biblie se vorbeste de un abis sau de un adanc in care sunt legate spiritele necurate (2Petru 2:4), la care Isus le-a predicat (1Petru 3:19).

Voi prezenta in continuare textele unde apare tartar de la „tartaroos” si abis de la „abysos”:

Expresie „tartar” apare in N.T: doar in 2Petru 2:4 (tartaroosas); cat si in V.T. in Septuaginta, dupa cum urmeaza: Iov 41:24 (tartaron); Proverbe 30:16 (trataros); Iov 40:20 (trataroo).

Texte unde apare expresia abis, tradusa in BC cu „adanc”, din radacina: „abyssos” in mai multe forme gramaticale atat in N.T. cat si in V.T. in Septuaginta apare in urmatoarele pasaje:

Psalmul 76:17 (in BCR – Ps. 77:16); 148:7; Proverbe 3:20 (abyssoi);

Psalmul 134:6 (in BCR – Ps. 135:6) (abyssois);

Iov 41:23,24; Psalmul 41:8 (in BCR – Ps. 42:7); Amos 7:4; Ezechiel 26:19; Luca 8:31; Romani 10:7; Apocalipsa 20:3 (abysson);

Psalmul 35:7 (in BCR Ps. 36:6); 41:8 (in BCR – Ps. 42:7); 103:6 (in BCR – Ps. 104:6); Iov 28:14; 36:16; Iona 2:5; Habacuc 3:10; Ezechiel 31:4,15 (abyssos);

Geneza 1:2; 7:11; 8:2; Iov 38:16,30; Isaia 51:10; 63:13; Apocalipsa 9:1,2,11; 11:7,8; 17:8; 20:1 (abyssoy).

Deuteronom 8:7; 33:13; Psalmul 70:20,21 (BCR Ps. 71:20,21); 106:26; (BCR Ps.107:26). (abysson)

Psalmul 32:7 (BCR Ps. 33:7); Proverbe 8:24; (abysooys).

Psalmul 77:15 (BCR Ps. 78:15); 105:9 (BCR Ps. 106:9); Isaia 44:27 (abyssoo)

Dupa cum am putut observa, nu in toate textele, se face referire la abisul unde sunt legate o parte din spiritele necurate, sau unde traiesc spiritele mortilor, nu, ci in unele se face referire la adancuri fizice, ca: „izvoarele adancului” (Geneza 7:11); „adancimile marii” (Iov 36:30), sau adancul din burta pestelui in care era Iona (Iona 2:5).

Septuaginta traduce termenul ebr. tehom, „loc adanc” cu cuvantul „abis” (Geneza 1:2, etc.), cu referire la ideea primara a unei intinderi imense de apa pe care a plutit lumea, sau cu referire la lumea de jos (Psalmul 71:20).

insa, cuvantul grec abyssos („prapastie fara fund”, „adanc”) care apare de 9 ori in NT. si este tradus cu „adanc” se poate referi fie la locuinta demonilor, Luca 8:31; locuinta mortilor, Romani 10:7 sau la „fantana (putul) adancului” (Apocalipsa 9:1-2, 11; 11:7; 17:8;20:1,3).

Unde este Abisul si Adancul (tartaros) care ii tine legati pe demoni?

Multi nu se intreaba aceasta intrebare, iar in mintea unora care sustin anihilarea sufletului, abisul este ceva diferit de locuinta mortilor si diferit de tartaros. Pentru ca ei vad in locuinta mortilor un loc al inconstientei si al inexistentei, pe cand in tartaros, e clar ca traiesc spiritele demonice inlantuite. Dar oare asa sa fie?

Este conform Bibliei: tartaros = abis = locuinta mortilor?

Martorii lui Iehova cred ca tartarul este diferit de abis, deoarece sunt cuvinte diferite din greaca: tartaros si abisos, insa acesta nu e un argument solid, deoarece exista destule lucruri in Biblie, descrise prin denumiri diferite dar fiind acelasi lucru. De unde stim ca tartarul e identic cu adancul?

Deoarece tartarul este un adanc sau un loc dedesubt atat in mitologia greaca, cat si in Biblie (comp. cu Iov 41:24).

in mitologia greaca Tartarus „este cea mai joasa regiune a lumii, fiind atat de adanc sub pamant pe cat este pamantul sub cer…Tartarus este descris ca fiind un loc intunecat, umed, trist, inconjurat de un zid de bronz, iar dupa acesta un strat triplu de noapte.” (enciclopedia Wikipedia).

in plus, o parte din demoni sunt in lanturi in tartar, iar la venirea Domnului si ceilalti demoni impreuna cu Diavolul vor fi inchisi in adanc, astfel e mult mai plauzibil sa credem ca toti demonii in mileniu vor fi inchisi in acelasi loc, si nu in doua locuri diferite (Apocalipsa 20:1-3, vezi si: Luca 8:31).

Dar este conform Bibliei abisul sau tartaros in locuinta mortilor, adica in sheol sau in hades?

Daca comparam textele: Romani 10:7; Efeseni 4:8; Matei 12:40 cu textul din Fapte 2:27,31. Isus a fost chiar in „adanc” (Romani 10:7 – abyssois), in partile mai de jos ale pamantului, in inima pamantului, inca conform cu Fapte 2:27,31 El a fost in hades.

Faptul ca intr-un compartiment al locuintei mortilor este adancul, reiese clar si din declaratiile psalmistului, care in Psalmul 88:11 declara: „Se vorbeste de bunatatea Tain mormant si de credinciosia Ta in Adanc?” in Scripturi, mormantul sau groapa este expresia sheolul (comp. cu Isaia 14:15), iar in Psalmul 88:11 acesta este prezentat ca fiind: adancul (ebr. abbadon).

Tot la fel in Proverbe 30:16 este prezent atat hadesul cat si tartaros (in BCR „pamantul”) in textul Septuagintei.

insa exista texte in care mortii, mai bine zis spiritele mortilor stau in abis, un astfel de caz este descris in Ezechiel 31:3-18, din acest pasaj este descrisa urmatoarea situatie: Asirianul comparat cu un copac falnic, superior de ceilalti copaci, este dat din cauza mandriei lui, in mainile viteazului popoarelor, probabil in mainile Babilonului si a altor popoare straine, acestia l-au taiat. Rezultatul: atat el cat si alte popoare simbolizate prin copaci, au fost date prada mortii, si ei exista intr-o anumita forma, „in adancimile pamantului”, printre cei ce se coboara in groapa, din nou se dovedeste ca adancul este sheolul (comp. v.14 cu 15). Iar in v. 16 se arata ca popoarele simbolizate de copaci s-au consolat in sheol, in locuinta mortilor, numita aici si: „cele mai de jos locuri ale pamantului” (v.18).

Din acest pasaj, se desprind cateva adevaruri:

1) Sheolul este echivalent cu abisul (abyssos) sau cu „cele mai de jos locuri ale pamantului”.

2) Cei morti care merg in sheol-abis, care sunt deja „in cele mai de jos locuri ale pamantului” (v.16) sunt inca constienti putand primi consolare, deci ei exista intr-o anumita forma acolo.

Aceeasi situatie o regasim in Ezechiel 32:18-32, unde „locurile cele mai de jos ale pamantului” (v.18) este descris ca fiind sheolul (v.21), ca fiind „adancimile gropii” (v.23), ca fiind „groapa” (v.24). Nu mai repet, caci si in acest pasaj, spiritele mortilor, experimenteaza sentimente, ei isi „poarta rusinea” (v.30), experimenteaza mangaiere, pe motiv ca Faraon nu e singur in sheol; si au posibilitatea sa vada pe ceilalti morti (v.31). in v. 32 sunt descrisi ca toata multimea lui Faraon se va culca, cu referire la pozitia trupului, caci hadesul cum am mai spus contine atat trupurile mortilor cat si sufletele (spiritele) lor.

O alta declaratie surprinzatoare pentru anihilisti, este declaratia personala a lui Dumnezeu despre adanc (abyssoy), in Iov 38:16,17 El descrie adancul prin cuvintele:„…Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adancului? ti s-au deschis portile mortii? Sau ai vazut tu portile umbrei mortii?” Este foarte interesant cum Dumnezeu, arata ca pentru a vedea: „fundul adancului” e nevoie sa se deschida „portile mortii” sau cele ale „umbrei mortii”. (vezi si Iov 10:21,22; 28:22; Proverbe 9:18; Matei 16:16). Deci insusi Dumnezeu asociaza adancul cu moartea si subinteles cu locuinta mortilor (comp. cu Osea 13.14; Apocalipsa 1.18; 20:13,14).

Alte argumente ca adancul este in locuinta mortilor este pasajul din Psalmul 71:20, unde se spune: „Ne-ai facut sa trecem prin multe necazuri si nenorociri; dar ne vei da iarasi viata, ne vei scoate iarasi din adancurile pamantului.” Aici David isi exprima speranta in inviere, daca mortii sunt in adancurile pamantului, atunci adancul e tot una cu locuinta mortilor. (vezi si Psalmi 63:9; Isaia 14:9,15; Deuteronom 32:22).

in concluzie, in V.T. pe langa adancul fizic referindu-se la pamant, mare, vai, burta pestelui, se prezinta si un adanc pentru morti, fiind acelasi lucru cu sheolul, unde merg atat ca trup, cu referire la groapa (mormant), dar si ca spirite, unde experimenteaza sentimente, unde pot vorbi, si se pot vedea. Locul descris in V.T. este un loc al intunericului, un loc unde experimentezi rusinea, un loc al pedepsei din partea lui Dumnezeu prin care i-a umilit pe cei mandri.

Ce putem spune despre abis sau adanc prin prisma N.T.?

in N.T. se vorbeste de un adanc in care sunt inchise spiritele rele, si este descris in:

Iuda 6 (NTTF – 2008): „si pe ingeri, pe cei nepastrand starea lor dintai, ci parasind locuinta lor; El i-a pastrat in legaturi eterne, sub intuneric, pentru judecata zilei cea mare”

in acest text chiar daca nu apare nici tartaros nici abisos, este clar ca se refera la inchisoarea demonilor, unde ei sunt pastrati pentru judecata finala de dupa mileniu, demonii in lanturi sau legaturi eterne, care nu pot fi desfacute decat la porunca lui Dumnezeu.

2Petru 2:4 (NTTF – 2008): „Pentru ca, daca Dumnezeu nu a crutat pe ingerii cei pacatuind; ci, aruncandu-i intr-un adanc (n.s. intr-un loc adanc si intunecat, numit de greci: Tataros), cu lanturi ale intunericului (n.s. ale beznei; negurei); i-a predat, fiind pastrati pentru judecata.”

De ce doar o parte din ingerii lui Satan sunt in tartaros, si o parte sunt liberi sa influenteze lumea in rau?

Multi teologi, si chiar si cei ce sustin anihilarea sufletului, cred ca aceasta pedeapsa s-a dat doar la acei demoni, care au venit pe pamant luandu-si corpuri de carne, si devenit oameni, insa avand o statura uriasa deoarece si-au parasit misiunea din cer pentru a avea relatii sexuale cu fiicele oamenilor. Acestora care aveau o statura de uriasi, li s-au nascut uriasi sau eroi, cu o putere fizica considerabila (Geneza 6:1-4). Totusi, de ce unii demonii sunt legati in adanc, iar altii liberi? Nu si unii si altii s-au razvratit contra lui Dumnezeu? Indiferent in ce a constat razvratirea? Nu ar fi meritat o pedeapsa egala?

Eu cred ca da, insa observati Iuda spune despre ei inspirat fiind, ca ei „nepastrand starea lor dintai, ci parasind locuinta lor” Deci ei nu numai ca s-au razvratit ca spirite, ci ei au folosit razvratirea ca sa devina oameni, deoarece nu si-au pastrat starea de spirite ce o avea l-a inceput, si si-au parasit locuinta din cer pentru placerile sexuale.

Este interesant ca ingerii fideli ori de cate ori s-au materializat, nu s-au materializat ca uriasi, ci ca oameni cu corpuri normale. insa acesti demoni, e posibil nu numai ca s-au materializat, ci chiar au devenit oameni uriasi locuitori permanenti ai pamantului. Din cauza lor omenirea s-a stricat si mai mult, iar Dumnezeu a adus potopul. Ce s-a intamplat cu uriasii (demonii-oameni)? Unii spun ca ei s-au dematerializat si au plecat in domeniul spiritual unde Dumnezeu i-a prins si i-a pedepsit aruncandu-i in adanc. insa e posibil ca acesti uriasi ca trup, sa fi murit in potop, sa astfel, sa-si fi primit o parte din plata, in insusi carnea lor (comp. cu 2Petru 2:4,5,12), insa ca spirite, sa fie aruncati in adanc si legati, asteptand plata eterna pentru ei ca spirite. Ei sunt conform cu 1Petru 3:19 „in inchisoare”, lor Isus le-a predicat, probabil in timpul celor trei zile cat a fost in hades. Tot la fel s-a intamplat si cu fii lor, si cu cei rai din potop, care au murit inecati, ei au murit fizic, insa ca spirite au ajuns in sheol sau in adanc, asteptand acolo judecata si pedeapsa eterna.

insa oare in afara de demonii care au pacatuit cu fiicele oamenilor, mai exista si alte fiinte in adanc?

Raspunsul este da, caci si demonii, care erau o legiune (probabil cca. 6000 de demoni) in demonizatul din Luca 8, eliberat ulterior de Isus, l-au rugat pe Isus, ca sa nu-i arunce in abis (gr. abisos) Luca 8:31. Oare de ce?

Daca citim contextul, vedem ca ei in prima faza spun (v.28,29): „Dar vazand pe Iesus, si strigand, a cazut inaintea Lui, si a zis cu voce mare: Ce am eu a face cu Tine, Iesuse; Fiule al Dumnezeului Cel Preainalt? Te rog sa nu ma chinui! Pentru ca El ordonase spiritului cel necurat, sa iasa din om;…” (NTTF – 2008).

Observam ca motivul este ca sa nu fie chinuiti. Astfel chinul lor incepea din momentul aruncarii in abis, din momentul exorcizarii si expulzarii din om a demonilor. Observati legatura dintre rugamintea lor de a nu fi aruncati in abis si chinul, si cauza acestei rugaminti: „Pentru ca El ordonase spiritului cel necurat, sa iasa din om;…”

Deci abisul nu este un loc placut, nici pentru demoni, intunericul, rusinea, lanturile, dar chiar mai mult, ei considera plecarea din demonizat, in abis un chin asupra lor. Acelasi lucru este sustinut si de textele paralele din Matei 8:29 si Marcu 5:7. in timp ce scoaterea demonilor si alungarea lor in porci, era un lucru cerut de demoni[15], deci nu era chinuitor, sau asa chinuitor cum ar fi daca El i-ar fi aruncat in abis.

in concluzie, abisul este pentru demoni legati un loc de chin, iar pentru ceilalti va fi un loc de chin, o inchisoare, pe care o vor experimenta in timpul mileniului (comp. cu Isaia 24:21,22).

Apocalipsa 9:1-21, arata ca exista demonii in abis, probabil diferiti de cei legati cu lanturi eterne, demonii din inchisoare sunt legati cu lanturi eterne, „fiind pastrati pentru judecata” sau conform cu Iuda 6, „pentru judecata zilei cea mare” Astfel ei nu vor fi eliberati inainte de ziua finala de judecata de dupa mileniu (Apocalipsa 20:1-15).

insa observam din Apocalipsa 9:1-21, ca mai exista o categorie de demoni inchisi temporar, care vor fi eliberati cu scopul de a chinui pe locuitorii pamantului, care nu au pecetea lui Dumnezeu. Ei vin din abis, sau din fantana abisului, si ei nu sunt nici ingerii buni, nici crestini, cum interpreteaza unii, caci ei ies din abis, si in al doilea rand, ei nu il au ca rege pe Cristos; ci, pe „pe ingerul abisului; numele lui este in evreieste: Abadon, si in eleneste are nume de: Apolion.” Numele acestui inger este deci: Abadon sau Apolion, care insemna: Distrugatorul; Nimicitorul; Pierzatorul (numele in greaca, este derivat din apoleia = pierzare), si se refera probabil la Diavol, capetenia demonilor (comp. Apocalipsa 9:1,2 cu 20:1,2). Astfel din aceasta relatare observam cum demonii care exista in adanc, probabil altii decat cei legati cu lanturi eterne, vor iesii afara din el, la porunca lui Dumnezeu de a implini planul lui.

Ba mai mult, chiar si alti demoni legati la fluviul Eufrat (vedem din nou cum locurile fizice sunt legate de domeniile spirituale), sunt eliberati pentru a-i pedepsii pe oamenii care nu se pocaiesc.

Este interesant ca chiar fiara cu sapte capete si zece coarne iese din adanc, conform cu Apocalipsa 11:7; 17:8. Ea a primit o rana de moarte, deci a murit, din punct de vedere fizic ea „era si nu mai este”, dar din punct de vedere spiritul, ea si-a continuat existenta in adanc, de unde iasa si invie. Daca Dumnezeu Tatal a inviat pe Isus din adanc, Diavolul copiaza lucrarea lui Dumnezeu, si isi trimite din adanc, pe balaur, pe fiul sau, sa spunem asa, la care ii da toata autoritatea, asa cum si Tatal i-a dat-o la Isus dupa inviere (comp. Matei 28:18 cu Apocalipsa 13:4).

Totusi la venirea Domnului, toti demonii in frunte cu Diavolul vor fi aruncati din nou in adanc, pentru o mie de ani, dupa cum se arata la Apocalipsa 20:3, vezi si Isaia 24:18-23.

in concluzie, adancul sau abisul (tartaros si abysos) cand se refera la el ca la o inchisoare in Biblie, este un loc subpamantean, si este cuprins in locuinta mortilor, fiind in partea de jos a sheolului, unde exista ca spirite, atat oamenii rai, dar si ingerii lui Satan, unii dintre ei legati cu lanturi vesnice. insa se ridica o alta intrebare:

Cine sunt chinuitorii din iad (hades – abis)?

Biblia nu raspunde direct la aceasta intrebare, dar lasa sa se inteleaga ca exista niste chinuitori, in afara de stare de intuneric, pe care unii care au experimentat moartea clinica si plecarea sufletului in iad, o descriu ca pe ceva groznic, un intuneric care nu este doar in exteriorul sufletului, ci patrunde in sufletul tau ca si cum frigul patrunde in trupul, in oasele tale. Unii au experimentat sau au vazut un foc chinuitor despre care vorbeste Scriptura (Luca 16:23-25; Apocalipsa 14:10,11; 20:10). Alti au fost torturati de fiinte inspaimantatoare demonice. Biblia nu vorbeste direct de acesti chinuitori, insa in parabola robului nemilostiv, din Matei 18:21-35, se arata ca din cauza ca un rob (sclav) nu a iertat un alt rob, dupa ce Stapanul i-a iertat marea datorie, a fost „dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora.” in traducerea NW a martorilor este tradus cu „pe mana temnicierilor” iar traducerea NTTF -2008 explica la n.s.: „in greaca: basanistes = chinuitor; tortionar; inchizitor.” si este interesant ca Domnul Isus precizeaza in Matei 18:35: „Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau.”

Astfel, daca nu experimentam salvarea si iertarea lui Dumnezeu, datorita ne-iertarii sau a altor motive, Tatal ceresc ne va da pe mana „chinuitorilor” sau a„temnicierilor” dupa moarte. Iar pentru ca nu vom putea plati la judecata, in fata tronului lui Dumnezeu, la ultimul apel, vom plati prin chinuri, deoarece in Matei 6:15 sespune clar: „Dar daca nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre.”

Un alt text care s-ar putea sa fie o aluzie la chinuitori (demoni), este in Luca 12:20,21, unde conform cu traducerea literala: NTTF – 2008: „Dar Dumnezeu i-a zis: Nebune! Noaptea aceasta ei cer sufletul tau de la tine; iar cele ce ai pregatit, cui ii vor fi? Asa este cel strangand tezaur pentru el, dar nefiind bogat fata de Dumnezeu.

in limba greaca, verbul „aivtou/sin”, este la indicativ, prezent, activ, insa la a III – a persoana plural, nu este la singular, cum sugereaza unele traduceri ale Bibliei. Prin urmare cei ce cer sufletul sunt mai multi, acestia nu pot fi decat demonii, care cer moartea omului bogat si nebun (comp. Iov 2:3; Apocalipsa 12:10). Daca in cazul celor drepti, sufletul este luat de ingeri (mai multi ingeri) si dus (Luca 16:22); in cazul celor rai, acestea poate fi dus (prin contrast) doar de demonii, in locasul lor, adica in adanc sau iad.

De aceea, Isus avertizeaza: „Asa este cel strangand tezaur pentru el, dar nefiind bogat fata de Zeu.”

in concluzie, e posibil ca cei rai, ca suflete, sa fie dusi in iad (hades – adanc), de demoni, unde primesc o pedeapsa temporara, si unde stau ca intr-un arest pana la judecata finala si definitiva.

 

 

Sursa:http://viataeterna.wordpress.com/iadul-din-biblie/