Wikipedia: doctor pentru pacienți și enciclopedie pentru medici

[AIM Shadow]

Wikipedia: doctor pentru pacienți și enciclopedie pentru medici

Căutarea simptomelor sau a informațiilor despre o anumită boală pe internet și, în special, pe Wikipedia nu este o practică străină persoanelor fără studii în domeniul medicinei. Însă un nou studiu arată că și doctorii folosesc aceste resurse în scop medical. Practica ascunde însă pericole, deoarece sursele consultate nu sunt, garantat, demne de încredere, punctează specialiștii.

Portalul Wikipedia este „singura sursă principală de informații medicale pentru pacienți și pentru pofesioniștii din domeniul medico-sanitar", potrivit studiului efectuat de specialiștii de la Institutul IMS din SUA. Autorii menționează însă că informațiile despre sănătate regăsite pe această platformă online sunt subiectul unei „schimbări constante, adesea controlate de grupuri informale sau formale".

În numai 12 luni, cele mai importante 100 de articole despre sănătate publicate pe Wikipedia au fost accesate fiecare, în medie, de aproape 2 milioane de ori. Potrivit topului realizat de experții de la IMS, tuberculoza ocupă primul loc, cu 4,2 milioane de accesări. Următoarele locuri sunt ocupate de boala Chron, pneumonie, scleroză multiplă și diabetul zaharat.

Enciclopedia Wikipedia nu este utilizată numai de pacienți, ci și de medici. Potrivit raportului, „aproape 50% din doctorii americani care folosesc mediul online în scop profesional, utilizează Wikipedia pentru informații, în special cu privire la afecțiuni specifice", citează Medscape.

O altă cercetare efectuată de Manhattan Research a observat o tendință asemănătoare. Aproximativ jumătate din cei 1.900 de specialiști în medicină care au luat parte la studiu au recunoscut că folosesc Wikipedia ca sursă de informații medicale, scriu autorii portalului Kevin MD.

Diagnosticele „Doctorului Wikipedia"

„Cred că Wikipedia este o sabie cu dublu tăiș. Pentru că oricine poate edita (articolele), nu cunoaștem expertiza persoanelor care le redactează", a declarat pentru NPR dr. Amin Azzam, profesor de psihiatrie la Universitatea din California, San Francisco. Pentru că este o sursă accesibilă și ușor de înțeles, Wikipedia este folosită chiar și de studenții la medicină, a observat expertul. El a inițiat un demers prin care îi încurajează pe studenții săi să contribuie la îmbunătățirea calității articolelor publicate pe acest portal popular de informații.

„Ca medic, nu ai nicio scuză să folosești Wikipedia ca sursă (de informare) când resursele medicale de renume se află la câteva apăsări de taste distanță", susțin autorii Kevin MD. Ei subliniză importanța pe care specialiștii în domeniul medical trebuie să o acorde unei documentări de calitate, în baza cărora iau deciziile cu privire la pacienții lor.

De altfel, și responsabilul de comunicare al Fundației non-profit Wikimedia, care administrează platforma Wikipedia, Jay Walsh, atrăgea atenția cu privire la precauția cu care trebuie folosite informațiile oferite de acest portal. „Wikipedia nu ar trebui tratată ca o sursă 100% de încredere în ceea ce privește informațiile medicale... Dar Wikipedia se străduiește întotdeauna să se îmbunătățească", citează Kevin MD.

Iar în ceea ce privește folosirea internetului pentru documentarea referitoare la sănătate, informațiile regăsite aici ar putea să nu aibă „prea multă validare științifică", sublinia dr. Arthur Barsky, de la Harvard Medical School, citat de Web MD.

Pacienții, ipohondria și diagnosticarea pe internet

Circa 72% dintre respondenții unui sondaj Pew, efectuat în SUA, au declarat că au folosit internetul pentru a căuta informații despre sănătate, în anul 2012. Circa 35% dintre participanți au căutat online date pentru a se autodiagnostica sau pentru a afla de ce boală ar putea suferi o altă persoană.

Această practică poate fi extrem de periculoasă pentru cei care au dezvoltat o obsesie pentru căutarea pe internet a simptomelor de care suferă. „Cyberhondricii", cum mai sunt denumiți, au un risc major de a se confrunta cu stări de anxietate pe fondul autodiagnosticării.

Cei care au dificultăți în a face față incertitudinilor sunt și grupul cel mai expus riscului de a trăi sentimente copleșitoare de tensiune din cauza investigării online a simptomelor, punctau experții de la Universitatea Baylor. „Dacă sunt o persoană căreia nu îi plac incertitudinile, aş putea deveni mai anxios, să continui căutările, să-mi monitorizez corpul, să merg la doctor mai frecvent - iar cu cât cauţi mai mult, cu atât iei în calcul posibilităţile", a explicat coordonatorul studiului, dr. Thomas Ferus.

Sursa