Cum influenţează educaţia catolică a lui Obama întâlnirea cu papa

[ALexu]

Cum influenţează educaţia catolică a lui Obama întâlnirea cu papa

 

Mult s-a scris despre educaţia musulmană a preşedintelui american Barack Obama, în contextul speculaţiilor că acesta nu ar fi creştin şi, implicit, un preşedinte nelegitim. Mai puţin s-a spus despre educaţia catolică de care a beneficiat preşedintele, dar şi de numeroasele acţiuni de lobby în favoarea Bisericii Catolice din Statele Unite. Subiectul a devenit de interes în contextul apropiatei întâlniri dintre preşedintele lumii libere şi liderul spiritual al peste 1,2 miliarde de catolici.

 

 

Un model de educaţie care a format o carieră

În 1967, pe când Biserica Catolică trecea prin schimbări consistente de modernizare, Ann Dunham îl ducea ocazional pe fiul ei, Barrack (în vârstă de 6 ani), la mesă şi decisese deja să îl înscrie la o şcoală catolică. Şcoala aleasă: Şcoala Primară "Francisc de Asisi" din Jakarta, Indonezia, unde viitorul preşedinte îşi începea şi termina fiecare zi cu rugăciune. Obama a recunoscut mai târziu că nu îl defineau nici pioşenia, nici religiozitatea. „Când venea timpul de rugăciune, mă prefăceam că închid ochii, doar pentru a-i deschide mai târziu şi pentru a vedea ce se întâmplă în cameră. Nu se întâmpla nimic deosebit. Nu coborau îngeri din cer. Era doar o cameră în care se aflau o călugăriţă foarte slabă şi 30 de copii care se rugau simultan", scrie Obama în cartea de memoriiVisuri de la tatăl meu.

După doi ani, Obama a fost transferat la o şcoală de stat lângă care se afla şi o moschee, dar stilul catolic nu l-a uitat, astfel că în anii '80 cariera sa a fost influenţată decisiv de cercurile catolice pe care le frecventase.

Astfel că Obama care trăia în Chicago al anilor '80 s-a potrivit perfect spiritului Vatican II, influenţat de o teologie a eliberării de reguli şi de progresism. Parcursul i-a fost influenţat de cardinalul Joseph L. Bernardin, arhiepiscopul de Chicago, care pleda pentru o etică a vieţii de credinţă care împletea viaţa şi dreptatea socială. În Chicago, Obama s-a implicat în proiecte pentru comunitate, care includeau şi parohii catolice. De exemplu, în perioada în care Obama a fost director al Developing Communities Project (iunie 1985-mai 1988), echipa a crescut de la unul la 13 oameni, bugetul anual a crescut de la 70.000 la 40.000 de dolari şi a pregătit câţiva reprezentanţi ai Bisericii Catolice din Chicago pentru a face lobby în congresul american, cu scopul de a atrage mai mulţi susţinători laici.

Chiar dacă nu era catolic, Obama devenise cunoscut în cercurile catolice din Chicago, fiind înconjurat de preoţi catolici şi lucrând pentru comunităţile de credincioşi din regiune. Implicarea sa în latura socială a bisericii a jucat un rol important în cariera sa ulterioară.

De la susţinere... la opoziţie virulentă

Accentul puternic pe care l-a pus Obama pe salvarea comunităţilor şi pe fapte bune i-a adus succesul în campania electorală din 2008. Pe atunci, Obama pleda pentru găsirea unei soluţii de mijloc între susţinătorii şi opozanţii avortului, prin reducerea numărului sarcinilor nedorite şi prin creşterea numărului copiilor adoptaţi.

Ulterior însă, susţinerea catolicilor pentru primul preşedinte american afro-american a slăbit, în principal din cauza poziţiei tot mai ferme proavort, pe care a exprimat-o Obama în numeroase ocazii. Biserica Catolică a mers până acolo încât a realizat un scurt videoclip în care demonstrează că dacă mama preşedintelui ar fi ales să facă avort, Barack nu ar mai fi devenit primul preşedinte de culoarea al SUA.

Iar obligativitatea angajatorilor de a plăti mijloace de contracepţie pentru angajaţii lor a fost măsura care a provocat tensiuni care există şi astăzi.

Ce ar putea discuta pe 27 martie papa şi Obama

În aceste condiţii, se poate spune că o discuţie între Barack Obama şi papa Francisc are potenţialul de a discuta multe teme foarte importante. Pe de o parte, cei doi au multe în comun, între care şi interesul unei colaborări viitoare. De aceea, se aşteaptă ca discuţiile să se axeze mai degrabă pe cooperare decât pe tensiuni, aşa cum au declarat atât reprezentanţi ai Vaticanului, cât şi ai Casei Albe.

Pe de altă parte, este de aşteptat că papa — care beneficiază de un capital de imagine superior preşedintelui american — va pune accentul pe încercările de obţinere a păcii în zonele de conflict. „Există un fundament al discuţiilor dintre cei doi, prin urmare este de aşteptat că între cei doi va exista o chimie care îi va ajuta să ajungă la orice fel de acord", a declarat Ken Hackett, ambasadorul SUA la Vatican.

Sursa: Click.