Statul român dă liber la înmormântare

[South NUTU]

Statul român dă liber la înmormântare

Cimitire private, posibilitatea pierderii aspectului confesional al cimitirelor, libertate la incinerare sau înmormântare fără preot, toate aceste aspecte, sensibile pentru Biserica Ortodoxă Română, vor fi legiferate prin intrarea în vigoare a noii legi a cimitirelor, promulgată în iulie.

Patriarhul Daniel a avut o ultimă tentativă de oprire a proiectului legislativ, printr-o scrisoare adresată președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în care cerea ca intrarea în vigoare a Legii 102/2014 să fie amânată. Legea este programată să intre în vigoare începând cu data de 9 octombrie 2014.

Necesitatea legii

Nu de puține ori s-a întâmplat ca ceea ce ar fi trebuit să fie un eveniment intim și marcat de durere al unei familii îndoliate să facă deliciul presei de can-can, din cauza tocmelilor care se fac la ușa capelelor din cimitire sau a scandalurilor între culte în ceea ce privește procesiunile de înmormântare.

Conform inițiatorilor proiectului de lege depus în 2009, reglementările pentru înmormântarea românilor, stabilite printr-un Ordin al Ministerului Sănătăţii din 1982, „nu mai corespund condiţiilor de viaţă actuale şi normelor europene“, scrie Adevărul.

Inițiativa legislativă a fost primită bine de alte culte religioase din România, care de-a lungul timpului au subliniat greutățile la care sunt supuși enoriașii altor culte religioase decât cel ortodox, din cauza faptului că autoritățile locale nu au construit cimitire locale, ci doar confesionale.

„Legea era mai mult decât necesară, iar confirmarea a venit și prin prisma solicitării BOR de a fi suspendată”, a declarat Virgil Achihai, președintele Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie, pentru Semnele timpului.

Problemele BOR

Scrisoarea adresată Senatului se bazează pe ideea că legea „nu reglementează problemele generate“ prin înfiinţarea de cimitire private și că ar trebui amânată pentru a putea fi completată. Până în momentul de față, doar cultele și administraţiile locale aveau voie să înființeze cimitire, investitorii privați fiind obligați să se asocieze cu primăriile locale. Noua lege va permite și asociaților, fundațiilor și operatorilor economici să înfiinţeze cimitire, iar dacă acestea vor da faliment sau se vor dizolva, cimitirele vor trece în proprietatea localităţii pe teritoriul cărora se află.

Însă nemulțumirile BOR trec dincolo de acest aspect. Înmormântările vor putea fi religioase sau laice și precedate sau nu de incinerare, iar modalitatea înmormântarii va trebui să respecte în totalitate voinţa fiecărei persoane, iar dacă aceasta nu se cunoaște, procesiunea va fi decisă de cei care se îngrijesc de acest aspect.

Ideea înmormântării după bunul plac nu este pe placul BOR, care și-a exprimat teama că cimitirele ortodoxe își vor pierde identitatea. „Întrucât, între motivele care determină pierderea dreptului de concesiune asupra locului de veci, inclusiv în cimitirele existente ale cultelor, nu se află şi acela al părăsirii cultului, legea afectează autonomia cultelor, întrucât încalcă prevederile referitoare la cimitire cuprinse în statutele, codurile canonice sau regulamentele acestora şi va duce, în timp, la pierderea caracterului confesional al cimitirelor aparţinând cultelor”, se menționează în scrisoarea adresată Senatului.

Pentru alte culte religioase (afară de cel mozaic și musulman, care își vor păstra exclusivitatea), acest aspect nu reprezintă o problemă. „Cimitirele nu ar trebui să aibă un aspect confesional obligatoriu. Libertatea de a alege cum să fie înmormântarea trebuie respectată în fiecare caz. Nu mai trăim în Evul Mediu să obligăm oamenii să meargă la o formă confesională anume. Credința creștină este o alegere personală, ce nu poate fi forțată asupra nimănui. Un ateu nu poate fi obligat să aibă o înmormântare creștină,” a declarat Otniel Bunaciu, liderul Uniunii Baptiste din Europa, pentru Semnele timpului.

Dialogul între culte

Un alt aspect menționat de BOR ca motiv pentru amânarea intrării în vigoare a legii este „riscul permanent de tulburare a păcii confesionale în perimetrul cimitirelor private, datorită inexistenţei obligaţiei de a crea sectoare confesionale în acestea, aşa cum au obligaţia autorităţile publice locale şi cultele în cimitirele pe care le deţin”.

Felul în care a fost ridicată această problemă indică faptul că, din punct de vedere al Bisericii Ortodoxe Române, legea ar putea dăuna dialogului cu alte culte religioase. Însă poziția celorlalte confesiuni este una pozitivă. Nelu Burcea, directorul Departamentelor de Comunicare, Relații Oficiale și Libertate Religioasă al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, este de părere că legea va reuși să coordoneze relațiile dintre culte și să rezolve conflictele existente în privința procesiunilor de înmormântare. „Legea ar trebui să creeze dialog, nu ar trebui să ducă la conflict”, a declarat Nelu Burcea, pentru Semnele timpului.

De asemenea, Virgil Achihai crede că dialogul va fi tocmai mai ușor de acceptat, având în vedere prevederile legii în a asigura drepturi pentru servicii funerare în cimitirele confesionale. „Practic, relațiile, mai ales pe plan local, ar trebui să fie mult mai deschise dialogului interconfesional și respectului la care avem dreptul din partea acelora care cred că majoritatea conferă privilegii și care se pot situa în anumite ocazii deasupra legii”, a conchis Achihai.

Aspectul respectării unor drepturi egale este adus în discuție și de Otniel Bunaciu, care este de părere că această lege întârește echidistanța statului față de culte, echidistanță garantată constituțional, și că este o lege care nu va favoriza nicio confesiune în particular. Însă în ceea ce privește dialogul interconfesional, Otniel Bunaciu face o precizare foarte interesantă, și anume că relațiile nu pot fi legiferate. „Legea aduce o rânduială, dar dacă relațiile nu sunt bune, legea nu rezolvă problema. Rămâne tocmeală pe interpretarea și aplicarea legii”, conchide el.

Sursa

[South NUTU]